Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “iulie 23, 2019”

23 Iulie 2019

DOMNUL ESTE APROAPE

 

Dacă fratele tău … sau fiul tău, sau fiica ta, sau soția sânului tău, sau prietenul tău … te va îndemna în taină, zicând: „Să mergem și să slujim altor dumnezei”, … să nu te învoiești cu el și să nu-l asculți.

Deuteronom 13.6,8


Aplicația morală a acestui pasaj se găsește în Noul Testament. Ce s-ar întâmpla dacă un prieten apropiat, sau chiar un membru al familiei ar încerca să ne depărteze de Dumnezeu? Acest lucru poate avea loc nu doar în vederea părăsirii căii lui Dumnezeu, ci și în vederea unor detalii subtile care țin de umblarea noastră după voia Lui, ca de exemplu șubrezirea râvnei noastre sau a dragostei și a devotamentului nostru pentru El (vedeți versetul 4), ori introducerea unui gând care să slăbească autoritatea Domnului asupra sufletului nostru, pentru a fi conduși pe un drum care nu este exact ceea ce Scriptura spune că ar trebui să fie (versetul 5). Deci ce trebuie să facem, mai ales atunci când astfel de influențe vin din partea cuiva pentru care avem o adâncă afecțiune?

Cuvintele Domnului din Matei 10.37,38 vorbesc cu putere inimilor noastre: „Cine iubește pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; și cine iubește pe fiu sau pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. Și cine nu-și ia crucea sa și vine după Mine nu este vrednic de Mine”. Adevărata dragoste pentru Domnul ne va face să păzim Cuvântul Său și să-L urmăm, adăugând, rând pe rând, fapta, cunoștința, înfrânarea, răbdarea, evlavia, dragostea de frați și dragostea față de Dumnezeu, în har și în adevăr, prin puterea Duhului Sfânt. Într-adevăr, atitudinea de inimă pe care Domnul o dorește de la noi trebuie bine înțeleasă. Ea nu trebuie să fie una de legalism, nici de iritare sau de ceartă, nici aceea de a face ce este plăcut în ochii noștri, ci o atitudine de acceptare a suferinței pentru numele Său, fiindcă dorim să-L urmăm cu credincioși, cu blândețe și cu smerenie, luând jugul Său. Pe o astfel de cale va fi suferință.

Am fost cumpărați cu un preț mare și Îi aparținem lui Hristos. El ne dorește în întregime pentru Sine Însuși. Nimic, nici măcar cele mai sacre afecțiuni de familie, nu trebuie să fie un obstacol în calea acestui lucru. Domnul mă cheamă să-L urmez cu credincioșie, timp în care să-i iubesc și să le port de grijă celor din jurul meu.

A. Leclerc

SĂMÂNȚA BUNĂ

Căci este un singur Dumnezeu și un singur Mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine Însuși.

1 Timotei 2.5,6


Pentru doamna X, evanghelia Mântuitorului Isus Hristos avea toată prospețimea; era, într-adevăr, o veste bună, care i se adresa și ei personal. Duhul Sfânt i-a deschis inima și mintea, și Cuvântul dumnezeiesc i-a pătruns adânc în suflet. A început să înțeleagă faptul că evanghelia este „puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede” (Romani 1.16). Terminându-se reuniunea, s-a apropiat de predicator și l-a întrebat: „Cum aș putea să fiu sigură că tot ce ați spus este adevărat?” — „Aveți o Biblie?”, a întrebat domnul M. N. „Nu.” — „Vă rog să citiți în a mea.” Și, deschizând Biblia la Ioan 5, a rugat-o pe doamnă să citească versetul 24, care era subliniat: „Adevărat, adevărat vă spun că cine aude cuvântul Meu și crede în Cel care M-a trimis are viața veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață”.

Predicatorul i-a indicat doamnei un alt verset, de asemenea subliniat: „V-am scris aceste lucruri, ca să știți că voi, care credeți în Numele Fiului lui Dumnezeu, aveți viața veșnică” (1 Ioan 5.13). Doamna X nu avea încă o Biblie, dar un creștin care participase la reuniune și asistase la discuție i-a oferit Biblia lui și a rugat-o să citească și să recitească versetele subliniate, spunând: „Dumnezeu să binecuvânteze citirea Cuvântului Său pentru sufletul dumneavoastră!”. Și Cel care face mai mult decât cerem sau gândim noi a răspuns acestei cereri.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNVAȚĂ DE LA MOISE! – Fundația SEER

„Dumnezeu l-a chemat… şi a zis: „Moise! Moise!” El a răspuns: „Iată-mă!” (Exodul 3:4)


 Moise a avut tot potențialul din lume la patruzeci de ani, dar s-a simțit a fi o cauză pierdută la optzeci. În loc să facă voia lui Dumnezeu așa cum dorea Dumnezeu, el a încercat s-o grăbească… și a amânat-o timp de patruzeci de ani! La un moment dat din viața noastră, majoritatea dintre noi avem sentimentul că viața a trecut pe lângă noi, iar visul nostru pare o cauză pierdută. Această criză ne oferă o alternativă: să renunțăm la luptă sau să intrăm în competiție. Mulți dintre noi renunță la visele lor pentru că au impresia că Dumnezeu a renunțat la ei. Dar noi slujim Dumnezeului restaurării (vezi Ioel 2:25).

Viața lui Moise dovedește că indiferent pe ce căi am umbla, sau am fi umblat, harul lui Dumnezeu este cel care ne readuce pe calea dreaptă. Moise a crezut că trecutul l-a descalificat, dar Dumnezeu l-a folosit pentru a-l pregăti pentru întâlnirea lui cu destinul. Nimeni nu cunoștea protocolul de la palat la fel de bine ca prințul Egiptului. La urma urmelor, crescuse acolo! Și după ce a păstorit oile timp de patruzeci de ani, el a făcut cunoștință cu drumurile pustiului – cu sălbăticia, cu ochiurile de apă, cu condițiile climatice. Mai întâi, Moise a înțeles greșit, și apoi a înțeles corect… și s-ar putea ca și cu tine să fie la fel.

Iată vestea cea bună: Dumnezeu îți poate folosi eșecurile din trecut pentru a-ți hrăni caracterul și pentru a te echipa cu puterea și înțelepciunea necesare pentru a-ți împlini destinul pe pământul acesta.

E adevărată, și e pentru tine astăzi, afirmația: „E minunat ce poate face Dumnezeu cu o viață zdrobită, atunci când Îi dai toate piesele!”


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

Levitic 26:34-46


Într-un fel sau în altul va trebui ca drepturile lui Dumnezeu să fie respectate. Dacă poporul nu ţine anii sabatici prescrişi în cap. 25, Domnul îl va constrânge, scoţându-l cu forţa din ţara care este a Lui. Israel «nu-şi va îndeplini obligaţiile de chiriaş faţă de proprietarul său», am putea spune. Şi acesta va fi unul din motivele plecării lui în Babilon. Cei 70 de ani ai captivităţii vor corespunde celor 70 de ani sabatici nerespectaţi în timpul întregii perioade a împăraţilor (2 Cronici 36.20-21).

Teribile vor fi consecinţele păcatului lui Israel. Dumnezeu este mai sever cu acest popor decât cu alte naţiuni. Responsabilitatea acestuia este într-adevăr cu mult mai mare. Oracolele divine lor le-au fost încredinţate. Ei sunt în relaţie cu Dumnezeul cel adevărat, al Cărui Nume, din cauza lor, nu va fi lipsit de a fi hulit printre naţiuni (Romani 3.2; 2.24). Dar, dacă Dumnezeu a fost mai exigent cu Israel decât cu naţiunile păgâne, nu credeţi că trebuie să fie şi mai exigent faţă de cei care, ca şi noi, au în mâini Cuvântul Său? „Oricui i s-a dat mult, i se va cere mult” (Luca 12.48).

Să reţinem de asemenea că a-şi mărturisi păcatul     (v. 40) şi a accepta pedepsa pentru aceasta (v. 43) sunt condiţiile restaurării.

Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: