Mana Zilnica

  • 16 Noiembrie 2026

    16 Noiembrie 2026

    Element decorativ roșu cu motiv central și linii orizontale pe fundal verde închis

    DOMNUL ESTE APROAPE

    Isus deci a strigat în templu, învățându-i și spunând: „Mă știți și pe Mine și știți și de unde sunt! Și Eu n-am venit de la Mine Însumi, ci Cel care M-a trimis este adevărat, Cel pe care voi nu-L știți. Dar Eu Îl cunosc, pentru că de la El sunt, și El M-a trimis“.

    Ioan 7.28,29

    Logo roșu stilizat „72” între două linii orizontale roșii

    Cât de puțin este afectat Domnul de prejudecățile și de criticile acelora cărora le vorbește! Ei Îl pot contrazice, Îl pot înfrunta sau lepăda, dar nimic din toate acestea nu-L fac vreodată să piardă din vedere că este trimis al lui Dumnezeu. El poartă pe tot parcursul drumului Său siguranța sfântă pe care o exprimase în sinagoga din Nazaret: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor evanghelia“ (Luca 4.18). Aceasta este temelia slujirii Lui ca Fiu al Omului! Își exercită slujba în puterea Duhului și, prin urmare, Se consideră întotdeauna Slujitor al lui Dumnezeu. Se ridică deasupra influențelor acelora cu care are de-a face: „Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Aceluia care M-a trimis“. El poate cu adevărat să spună: „Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia stau“. El este „Mesagerul Domnului“, Cel care duce „mesajul Domnului către popor“ (Hagai 1.13).

    Oare nu ar trebui ca toți cei care împlinesc mandatul de slujitori ai Domnului să caute să cunoască mai mult din această înălțare sfântă a minții deasupra oamenilor și a împrejurărilor? Nu ar trebui oare să-și facă un scop din a fi cât mai detașați de puterea raționamentelor și a simțămintelor omenești? Ce avem noi de-a face cu gândurile oamenilor? Nimic! Fie că ne vor asculta sau că ne vor întoarce spatele, fie că vor accepta mesajul nostru sau că îl vor respinge, fie că vom fi prețuiți datorită lucrării noastre sau disprețuiți, ținta noastră trebuie să fie constant aceea de „a ne recomanda pe noi înșine ca slujitori ai lui Dumnezeu“.

    C. H. Mackintosh

    Ilustrație decorativă cu linii roșii orizontale și o pictogramă roșie centrală.

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Suveica

    Credincios este Cel care vă cheamă, care va și face aceasta.

    1 Tesaloniceni 5.24

    Element decorativ roșu cu simbol central, asemănător unei coroane.

    Dumnezeu lucrează cu suveica Lui de țesut, înainte și înapoi, prin viața ta. El alege un fir de culoare închisă într-un loc și un fir strălucitor în alt loc. Întotdeauna va forma un model care trebuie să aducă glorie lui Dumnezeu. Poate nu înțelegi pentru ce El vrea ca tu să treci printr-o perioadă dificilă. Îți este greu să vezi biruință în întuneric, dar Dumnezeu Se angajează să ducă la bun sfârșit ceea ce a început. Nu irosi durerile care vin în viață! Permite-I lui Dumnezeu să folosească firele întunecoase ca să țeasă un model îmbietor, profund, prin supunerea voii tale planului Său plin de iubire.

    Este un lucru minunat să știi și să înțelegi că Dumnezeu a făcut primul pas spre tine cu dragoste, când L-a trimis pe Fiul Său pe pământ. Când Îl primești pe El ca Mântuitor, îți întorci fața de la firele întunecoase ale vieții și le îndrepți spre Cel care are putere să țeasă speranță și lumină prin tot trecutul și viitorul tău. Dragostea și acceptarea ta înaintea Lui sunt nevoi fundamentale pe care fiecare le experimentează.

    Dacă ești un copil al lui Dumnezeu mântuit prin harul Său, te afli pe drumul spre cer. Niciodată nu uita de ce ești aici: să te bucuri de părtășia cu El, să înveți mai mult despre El și să-I slujești Lui în timp ce experimentezi dragostea Lui în pregătirea pentru ziua în care vei fi cu El pentru eternitate. Dumnezeu este la lucru. El nu este interesat de performanța ta. El este interesat de devoțiunea ta.

    Citirea Bibliei: Eclesiastul 3.1-22 · Marcu 5.15-20

    Element decorativ roșu cu linii orizontale și simbol central stilizat.

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Plângerile lui Ieremia 3.1-24

    Element decorativ roșu cu ornament central și linii orizontale pe fundal verde închis.

    Odată cu cap. 3 ajungem în inima acestei cărţi mici şi totodată în adâncul deznădejdii profetului. Deşi nu era vinovat, totuşi Ieremia ia în mod personal asupra lui nelegiuirile poporului său, de vreme ce priveşte pedeapsa ca abătându-se numai asupra sa: „Eu sunt omul care a văzut suferinţa sub nuiaua mâniei Lui…“ (v. 1). El Îl reprezintă astfel pe Domnul Isus împlinind ispăşirea pentru păcatele noastre.

    Suferinţele îndurate pe cruce din partea omului, despre care ne amintesc v. 14 şi 30 (comp. cu Psalmul 69.12 şi cu Isaia 50.6), au fost urmate, în cele trei ore de întuneric, de suferinţe pricinuite de Dumnezeu, când era tratat aşa cum o cerea păcatul. Aceste expresii înfiorătoare ale mâniei au fost în întregime partea Mântuitorului (comp. v. 8 cu Psalmul 22.2). Şi totuşi încrederea şi speranţa Sa nu L-au părăsit nicio clipă, în timp ce pe Ieremia acestea l-au abandonat (v. 18).

    Începând însă cu v. 21, cel întristat caută ajutor chiar la Acela care îl loveşte. Atunci credinţa sa, în supunere şi speranţă, îl ajută să descopere minunatele mângâieri ale Domnului, care „sunt noi în fiecare dimineaţă“ (v. 23).

    Element decorativ roșu cu simbol central și linii orizontale pe fundal verde închis

    FOLOSEȘTE CEEA CE ȚI-A DAT DUMNEZEU! | Fundația S.E.E.R. România

    „Saul a îmbrăcat pe David cu hainele lui…” (1 Samuel 17:38)

    Element decorativ roșu cu ornament central stilizat pe fundal verde închis

    În vederea confruntării cu Goliat, Biblia ne spune că „Saul a îmbrăcat pe David cu hainele lui… Apoi David a zis lui Saul: „Nu pot să merg cu armătura aceasta, căci nu sunt obişnuit cu ea.” Şi s-a dezbrăcat de ea. Şi-a luat toiagul în mână, şi-a ales din pârâu cinci pietre netede şi le-a pus în traista lui de păstor şi în buzunarul hainei. Apoi, cu praştia în mână, a înaintat împotriva filisteanului.” (1 Samuel 17:38-40) David trebuia să facă o alegere, una care-I putea determina destinul: să intre în luptă ca Saul – purtând armura lui Saul, etalând sabia lui Saul, ținând strâns scutul lui Saul… Sau să abordeze lupta ca David – un păstor cu o praștie.

    Iar David a ales să nu poarte armura lui Saul și să nu mânuiască sabia lui Saul dintr-un motiv excelent: el nu era Saul. David a decis să fie el însuși – David, pe care Dumnezeu l-a chemat, l-a uns și l-a echipat pentru această sarcină. Vine un moment în viața fiecăruia dintre noi când trebuie să fim suficient de curajoși și să renunțăm la „armura lui Saul”… Și este nevoie de cea mai neobișnuită formă de curaj: curajul de a fi noi înșine! Toți încercăm să fim originali, dar prea mulți dintre noi ajungem cu timpul imitatori ai altcuiva. În loc să ne onorăm propria unicitate și unicitatea celorlalți, suntem prea des intimidați de ea.

    Ne abandonăm unicitatea pentru că vrem să ne integrăm. Într-unul dintre cele mai cunoscute eseuri ale sale, Self-Reliance („Încrederea în sine” – n.tr.), Ralph Waldo Emerson a scris: „Există un moment în educația fiecărui om când ajunge la convingerea că… imitația este sinucidere. El trebuie să se accepte așa cum este, cu bune și cu rele.”

    Exact asta a făcut David, și Dumnezeu i-a dat o mare victorie. Și la fel vrea El și-n ce te privește; așadar, folosește ceea ce ți-a dat Dumnezeu!

    Decor ornamental roșu cu două linii orizontale și un simbol central pe fundal verde închis
  • 15 Noiembrie 2026

    15 Noiembrie 2026

    Element decorativ roșu cu ornamente liniare și simbol central.

    DOMNUL ESTE APROAPE

    Dar pentru mine este bine să mă apropii de Dumnezeu: mi‑am pus încrederea în Domnul Dumnezeu.

    Psalmul 73.28

    Element grafic decorativ roșu, cu linii orizontale și simbol central stilizat.

    Odată m‑a întrebat cineva: «Nu este plictisitor că în fiecare duminică dimineața aveți aceeași slujbă? Voi cântați aceleași cântări, citiți aceleași cuvinte din Biblie și faceți întotdeauna aceleași lucruri. Nu devine plictisitor la un moment dat?». Chiar și unii credincioși adevărați spun câteodată: «Este prea mult ca în fiecare duminică să iei Cina. Devine o obișnuință și își pierde valoarea pentru inimă». Niciunul dintre noi nu ar putea spune că acesta nu este un pericol real, însă, atunci când cineva se preocupă cu Domnul și aduce cu adevărat jertfe, cu cât îi este mai largă perspectiva gloriei lucrării și a Persoanei Domnului Isus, cu atât mai mare îi va deveni bucuria. Vedem în Numeri 15.7 că este vorba despre o treime de hin de vin, deci mai mult decât un sfert. Și aceasta este experiența fiecăruia dintre noi care s‑a preocupat cu Domnul.

    Cu cât ne vom preocupa mai mult cu El, cu atât inima ni se va umple mai mult de gloria lucrării și a Persoanei Sale și cu atât mai mare ne va fi bucuria din inimă atunci când Îi aducem lui Dumnezeu arderea‑de‑tot! Tot așa va fi și în cer! Nu va fi ca în Împărăția milenială, unde, la sfârșit, bucuria și mulțumirea vor fi mai mici decât la început, ci, în cer, mulțumirea noastră, bucuria noastră și bogăția noastră vor fi din ce în ce mai mari. Privindu‑i pe bătrânii din Apocalipsa 5, am spune că bucuria trebuie să fie deplină, dar nu, ci ea va fi din ce în ce mai mare. Pe pământ se poate spune că, atunci când un pahar este complet plin, nu mai încape nimic, însă în cer nu va fi așa. Acolo bucuria va fi din ce în ce mai mare.

    Acela care s‑a preocupat cu Domnul Isus, cu lucrarea și cu Persoana Sa, știe din experiență că, dacă la început se gândea că «mai fericit nu poate deveni», mai târziu a remarcat că este totuși posibil să fie și mai fericit. Bucuria noastră poate deveni tot mai mare, în măsura în care ne vom preocupa cu El tot mai mult.

    H. L. Heijkoop

    Logo roșu stilizat format din două linii orizontale și un simbol central.

    SÄMÄNȚA BUNÄ

    Tapiseria

    Isus a răspuns și i‑a zis: „Ce fac Eu, tu nu știi acum, dar vei înțelege după aceea“.

    Ioan 13.7

    Ornament decorativ roșu cu motiv central și linii orizontale pe fundal verde închis

    (Adolf Gschwind)

    Viețile noastre sunt ca niște tapiserii cu variate culori și grosimi. Unele porțiuni par întunecoase, singuratice, izolate, chiar părăsite; firele de ață țesute aici par să exprime un gol, ceva fără pace, fără bucurie. Totuși, din perspectiva lui Dumnezeu, fiecare fir și fiecare culoare sunt folosite pentru a țese în viețile noastre o dimensiune a dragostei Sale. Unii cred că, din cauza păcatelor din trecut, tapiseriile vieții lor sunt întunecoase și uzate, dar Dumnezeu scoate frumusețe din greșelile noastre. Pare tapiseria vieții tale ruinată? Este momentul când Dumnezeu țese un fir mai puternic decât oricare altul pe care l‑ai cunoscut. Dificultățile leagă inima ta de inima Lui. Nicio experiență de viață nu este lipsită de culoare. Concentrează‑ți atenția asupra lui Dumnezeu!

    Citirea Bibliei: Eclesiastul 2.12-26 · Marcu 5.1-14

    Element decorativ roșu cu simbol central și linii orizontale pe fundal verde închis.

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Plângerile lui Ieremia 2.11‑22

    Ornament decorativ roșu cu simbol central și linii orizontale pe fundal verde închis

    Ce mare este dezolarea profetului în faţa tabloului zugrăvit de versetele anterioare! Lacrimile îi curg fără oprire la vederea acestei „ruine întinse ca marea“ (v. 13).

    Şi Domnul Isus a plâns Ierusalimul, pentru că El cunoştea mai dinainte care vor fi pentru cetatea vinovată consecinţele respingerii Sale (Luca 19.41…).

    Cu toate că împăratul, căpeteniile, preoţii, profeţii mincinoşi (v. 14) şi majoritatea poporului îşi meritau loviturile care cădeau asupra lor, erau totuşi mulţi care sufereau fără să fi fost răspunzători în mod direct: prunci murind de foame, bătrâni şi copilaşi căzând pe străzi, leşinaţi de foame (v. 11,19,21). Cu toate acestea, Ieremia nu ridică niciun „de ce“, ci se aşază „la spărtură“, în favoarea poporului pe care‑l iubea.

    Versetele 15 şi 16 îi prezintă din nou pe cei care „trec pe cale“. La aceştia nu mai este vorba acum doar de indiferenţă, ca în cap. 1.12; de astă dată ei „clatină din cap“, „scrâşnesc din dinţi“, privesc cu neruşinare, aruncă insulte, varsă dispreţ. Domnul Isus, Sfânta Victimă, a cunoscut în timpul ceasurilor de pe cruce toate aceste manifestări ale răutăţii oamenilor (vezi Psalmul 22.7,8; Psalmul 35.21).

    Element decorativ roșu, cu ornament central stilizat și linii orizontale pe fundal verde închis.

    ÎNVAȚĂ SĂ DELEGI! | Fundatia S.E.E.R. Romania

    „Lucrul este mai presus de puterile tale şi nu-l vei putea face singur.” (Exodul 18:18)

    Element decorativ roșu cu simbol central de sărbătoare, pe fundal verde închis

    Biblia ne relatează că Moise judeca poporul, care „stătea înaintea lui de dimineaţa până seara… Socrul lui Moise i-a zis: „Ce faci tu nu este bine. Te istoveşti singur şi vei istovi şi poporul acesta, care este cu tine, căci lucrul este mai presus de puterile tale şi nu-l vei putea face singur.” (Exodul 18:13, 17-18) Poate ai observat pe spatele camioanelor cu remorcă un semn care indică limita de încărcare.

    Drumurile au stații de cântărire pentru a se asigura că aceste camioane nu transportă o greutate prea mare. Dacă un camion cu remorcă și un motor uriaș are limite de încărcare, atunci este logic ca și noi să avem! Moise își depășise limita de încărcare. Alerga de la un capăt la altul al taberei lui Israel, programând întâlniri, respectând termenele limită, întâlnindu-se cu toți cei care îi cereau ajutorul, mâncând pe fugă – era prea mult. Înlăuntrul său, era pe moarte. Avea două opțiuni: să se prăbușească sau să împartă sarcina.

    Socrul lui Moise, Ietro, i-a spus să evalueze ce putea face doar el și să delege restul. Ce putem învăța de-aici? Oricând te confrunți cu o sarcină care este mult prea mare ca s-o poți face singur, Dumnezeu îți spune: „Învață să delegi!” Dar Ietro nu i-a spus lui Moise să renunțe la muncă și s-o arunce pe umerii oricui. Aceasta este o rețetă pentru dezastru. Pentru a delega cu succes, trebuie să faci aceste trei lucruri:

    1) Să alegi oamenii potriviți;

    2) Să le atribui sarcina potrivită;

    3) Să ai încredere că o vor face bine, fără să fie nevoie să-i controlezi. Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi este: fă numai ce poți face, deleagă restul sarcinilor oamenilor potriviți, și crede că Dumnezeu va da izbândă!

    Element decorativ roșu cu motiv tradițional central, pe fundal verde închis.
  • 14 Noiembrie 2026

    14 Noiembrie 2026

    Element decorativ roșu cu linii orizontale și un simbol central.

    DOMNUL ESTE APROAPE

    Domnul i‑a zis lui Moise: „Coboară, poruncește poporului să nu năvălească la Domnul ca să privească, iar mulți dintre ei să cadă“.Noi toți, contemplând cu fața descoperită gloria Domnului, suntem transformați în același chip, din glorie în glorie, întocmai ca de la Duhul Domnului.

    Exod 19.21; 2 Corinteni 3.18

    Ilustrație roșie cu două linii orizontale și un simbol central stilizat.

    Ce contrast între aceste două versete! Primul surprinde împrejurarea când a fost dată Legea, prin Moise, la muntele Sinai. Dumnezeu l‑a anunțat pe Moise să pregătească poporul pentru manifestarea lui Iahve în momentele când Moise avea să primească Legea (Exod 19.9‑13). Această scenă este amintită în Epistola către Evrei, unde vedem sistemul Legii pus în contrast cu sistemul ceresc al harului și al noului legământ (Evrei 12.18‑24). Muntele Sinai era în flăcări și se cutremura zguduit de „tunete și fulgere“ (Exod 19.16‑20; 20.18‑20). Poporul tremura înaintea acestei priveliști și stătea departe, în timp ce mijlocitorul Moise se apropia de „întunericul gros în care era Dumnezeu“ (Exod 20.21). Poporul a fost atenționat să nu privească la Iahve. Era nevoie într‑adevăr ca ei să se teamă, fiindcă scopul Legii era să dea la iveală păcatul. Ea nu putea decât să condamne; nu putea nici să mântuiască, nici să sfințească și nici să producă creștere spirituală în omul credincios, așa cum mulți afirmă în mod eronat astăzi.

    Ce contrast minunat prezintă lucrarea marelui nostru Mijlocitor, Isus Hristos! Nu numai că El a împlinit răscumpărarea pentru noi, lucru pe care Legea nu l‑a putut face, ci acum noi putem privi în mod liber gloria Lui și suntem transformați după chipul Său. Gloria de pe muntele Sinai condamna și îndepărta, însă gloria Domnului atrage privirile și inimile. Să o contemplăm tot mai mult!

    B. Reynolds

    Ornament decorativ roșu cu motiv central și linii orizontale pe fundal verde închis

    SÄMÄNȚA BUNÄ

    Demonizatul

    Întoarce‑te la tine acasă și istorisește tot ce ți‑a făcut Dumnezeu.

    Luca 8.39

    Element decorativ roșu cu motiv central stilizat și linii orizontale.

    În Gadara, Mântuitorul întâlnește un om posedat de duhuri necurate. Cu putere divină, El îl eliberează pe cel aflat sub robia lui Satan; și, înainte de a pleca din ținutul lor, îi spune omului răscumpărat: „Întoarce‑te la tine acasă și istorisește tot ce ți‑a făcut Dumnezeu“.

    Cui trebuie vestit? Acest îndemn al Domnului se aplică oricărui răscumpărat de sub puterea diavolului și salvat de la moartea eternă. Experiența harului este un motiv suficient de puternic, pentru oricine Îl cunoaște pe Isus Hristos ca Mântuitor, de a le spune și altora despre iubirea lui Dumnezeu care aduce mântuire.

    Unde trebuie vestit? Locul în care trebuie să începem să dăm mărturie despre Domnul este hotărât de El: acasă! Relațiile cu ai noștri ne oferă cele mai multe ocazii de a vorbi despre Mântuitorul. Acolo unde se află oamenii care ne cunosc cel mai bine va fi posibil ca și schimbările pozitive din viață să întărească cel mai mult mesajul harului.

    Ce trebuie vestit? Domnul ne spune ce să spunem: cât de multe a făcut Dumnezeu pentru noi. El nu ne cere să întocmim predici ample. Este de ajuns să spunem numai cum am experimentat iertarea păcatelor noastre și salvarea de la pedeapsa divină.

    Cum trebuie vestit? Pentru a ne încuraja, Biblia consemnează cum anume a împlinit porunca Domnului acel om din Gadara: „Și a plecat, vestind prin toată cetatea tot ce îi făcuse Isus“.

    Citirea Bibliei: Eclesiastul 2.1-11 · Marcu 4.35-41

    Element decorativ roșu, cu linii orizontale și simbol central stilizat.

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Plângerile lui Ieremia 2.1‑10

    Element decorativ roșu pe fundal verde, cu linii orizontale și un simbol central stilizat.

    În cap. 1, cei consideraţi responsabili pentru nenorocirile Ierusalimului erau vrăjmaşii, în timp ce, de aici înainte, tot ceea ce se întâmplă este privit ca lucrarea Domnului şi numai a Lui. Să învăţăm şi noi să‑L recunoaştem pe Cel care ne disciplinează … uneori pentru a ne pedepsi, dar întotdeauna cu scopul de a ne binecuvânta în final. De aceea, în loc să ne oprim la mijloacele pe care Dumnezeu le foloseşte în acest scop – probleme cu sănătatea, cu banii, dificultăţi apărute la locul de muncă… – sau să căutăm să scăpăm de ele cât mai curând posibil, să ne smerim sub mâna puternică a lui Dumnezeu şi să aruncăm asupra Lui îngrijorările noastre, pentru că El Însuşi îngrijeşte de noi (1 Petru 5.6,7).

    Ierusalimul îşi trece în revistă întregul dezastru: împăratul, preoţii şi profeţii săi sunt fie luaţi robi, fie masacraţi; ceremoniile solemne sunt desfiinţate; zidurile, surpate. Nimic n‑a fost cruţat, nici chiar lucrurile cele mai sfinte: altarul şi Locul Sfânt au fost pângărite (cap. 1.10), devastate, iar obiectele de preţ, duse în Babilon. Până şi chivotul însuşi, „aşternutul picioarelor Sale“ (v. 1; Psalmul 132.7), împreună cu legea dinăuntru (v. 9; 1 Împăraţi 8.9), a dispărut pentru totdeauna, ca semn că Dumnezeu a rupt relaţiile cu poporul Său vinovat.

    Element decorativ roșu cu simbol central stilizat, pe fundal verde închis.

    STIGMATUL IMORALITĂȚII | Fundatia S.E.E.R. Romania

    „Izbăveşte-mă de toate fărădelegile mele! Nu mă face de ocara celui nebun!” (Psalmul 39:8)

    Logo roșu stilizat pe fundal verde închis, cu linii decorative orizontale.

    După ce a necinstit-o pe Bat-Șeba lăsând-o însărcinată, și i-a trimis soțul la moarte sigură, regele David s-a căit sincer și și-a mărturisit păcatul profetului Natan. „Natan i-a spus lui David: „Domnul îţi iartă păcatul, nu vei muri. Dar, pentru că ai făcut pe vrăjmaşii Domnului să-L hulească săvârșind fapta aceasta, fiul care ți s-a născut va muri.” (2 Samuel 12:13-14) Mai târziu, David avea să scrie (în Psalmul 39): „Izbăveşte-mă de toate fărădelegile mele! Nu mă face de ocara celui nebun!” Să ne oprim un moment și să ne gândim la consecințele profunde ale imoralității, atunci când aceasta este descoperită:

    1) Soția sau soțul tău simte rușine, respingere, trădare și durere sufletească; niciun fel de pocăință sau cerere de iertare nu poate atenua lovitura… Iar suspiciunea înlocuiește încrederea!

    2) Inocența și încrederea copiilor tăi primesc o lovitură devastatoare; perspectiva lor sănătoasă asupra vieții va fi probabil grav afectată.

    3) Durerea sufletească resimțită de părinții, familia și prietenii tăi va fi de nedescris. Iar tu te vei simți mizerabil când te vei afla în fața altor creștini, în special a celor care te-au apreciat, și în care ai avut încredere în mod deschis.

    4) Căderea ta poate fi percepută de alții ca o permisiune pentru ei de a face același lucru.

    5) Pacea ta interioară va dispărea.

    6) Încrederea ta înaintea lui Dumnezeu va fi pierdută.

    7) Dușmanii tăi vor avea un motiv în plus să te batjocorească și să râdă de tine, iar cauza pe care o reprezinți va avea de suferit. Ce preț mare de plătit! Care este răspunsul? Stai departe de păcat și de ispitele care te pot face să cazi în capcana imoralității.

    Roagă-te pentru ajutorul Domnului și fii plin de Duhul Sfânt! Duhul Sfânt te va ghida, te va mustra, te va ajuta, pentru că: „Roada Duhului este… înfrânarea poftelor.” (Galateni 5:22-23). Și acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi!

    Logo roșu stilizat cu simbol central și linii orizontale decorative pe fundal verde închis.
  • 13 Noiembrie 2026

    13 Noiembrie 2026

    Ornament decorativ roșu cu motiv tradițional central și linii orizontale.

    DOMNUL ESTE APROAPE

    Isus, Domnul nostru, care a fost dat pentru greșelile noastre și a fost înviat pentru îndreptățirea noastră.

    Romani 4.24,25

    Ilustrație decorativă roșie cu un simbol central și linii orizontale pe fundal verde închis.

    Dacă Omul care a fost dat pentru greșelile noastre Se află acum în cer – și El Se află acolo prin Brațul lui Dumnezeu – atunci cu siguranță că și greșelile noastre au fost înlăturate complet, iar noi suntem îndreptățiți de toate lucrurile, la fel de liberi de orice acuzație și de orice condamnare, așa cum El Însuși este liber. Imposibil să fie altfel, dacă ne încredem în Cel care L‑a înviat pe Isus dintre cei morți! Nu mai este cu putință să‑i fie adusă vreo învinuire celui care crede în Dumnezeul învierii, pentru motivul foarte simplu că Cel pe care El L‑a înviat a fost lovit pentru păcatele celui credincios.

    Și de ce L‑a înviat? Fiindcă păcatele pentru care L‑a lovit au fost toate înlăturate, iar aceasta pentru totdeauna. Domnul Isus, după ce S‑a făcut pe Sine răspunzător pentru noi, n‑ar putea fi acolo unde Se află acum, dacă ar mai fi rămas un singur păcat neispășit și neînlăturat. Dar, pentru că El Se află în acest loc, înseamnă că este imposibil să mai fie pusă la îndoială îndreptățirea perfectă a sufletului celui care crede în Isus.

    Astfel, în momentul în care cineva crede în Dumnezeu ca fiind Acela care L‑a înviat pe Domnul Isus, el este socotit perfect drept înaintea Lui. Acesta este un adevăr minunat, divin și etern. Domnul să ne ajute să simțim cu toții puterea acestui adevăr și să ne bucurăm de pacea pe care o dă el! Duhul cel veșnic să‑l coboare până în adâncul inimii noastre! Atunci pacea noastră va fi desăvârșită și vom înțelege că, dându‑L, lovindu‑L și înviindu‑L pe Fiul Său, Dumnezeu a declarat astfel că El Însuși este pentru noi.

    C. H. Mackintosh

    Ilustrație decorativă cu linii roșii și un simbol central stilizat.

    SÄMÄNȚA BUNÄ

    Tot ce veți cere rugându‑vă, credeți…

    „Du‑te, fiul tău trăiește.“ Și omul a crezut cuvântul pe care i l‑a spus Isus și a plecat.

    Ioan 4.50

    Siglă roșie stilizată cu simboluri arabe pe fundal verde închis

    Atunci când sunteți într‑o situație pentru care trebuie să vă rugați imediat, rugați‑vă până când Îl credeți pe Dumnezeu, adică până când Îi puteți mulțumi în mod sincer. Nu vă rugați pentru acel lucru în așa fel încât să rezulte că nu Îl credeți pe Dumnezeu, deoarece o rugăciune de acest fel va fi o piedică, în loc să fie un ajutor; iar când terminați rugăciunea, veți constata că vi s‑a micșorat credința sau că a dispărut total. Ceea ce v‑a împins să aduceți acest fel de rugăciune vine, evident, de la Satan.

    Nu este greșit să aduceți încă o dată chestiunea înaintea Domnului. Îi puteți spune că așteptați, că în continuare credeți și că Îl puteți lăuda pentru răspunsul pe care îl va da. Nimic nu întărește mai mult credința decât siguranța unui răspuns pentru care Îl puteți lăuda pe Dumnezeu. Rugăciunile care slăbesc credința neagă atât promisiunile din Cuvântul lui Dumnezeu, cât și „da“‑ul pe care El vi‑l șoptește la ureche. Asemenea rugăciuni sunt numai expresia agitației sufletului, agitație legată de necredința că rugăciunea ar primi răspuns. „Căci noi, cei care am crezut, intrăm în odihnă“ (Evrei 4.3).

    Rugăciunea care slăbește credința izvorăște din faptul că ne concentrăm asupra dificultăților, și nu asupra Dumnezeului promisiunilor. Niciodată nu vă veți deprinde în credință în împrejurări favorabile. Dumnezeu ne dă promisiunile într‑un ceas de liniște, după care Se retrage pentru a vedea în ce măsură Îl credem. Începutul neliniștii este sfârșitul credinței, iar începutul adevăratei credințe pune capăt neliniștii.

    Citirea Bibliei: Eclesiastul 1.12-18 · Marcu 4.21-34

    Logo roșu stilizat, cu simbol central decorativ și linii orizontale pe fundal verde închis

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Plângerile lui Ieremia 1.12‑22

    Element decorativ roșu cu linii orizontale și simbol central pe fundal verde închis

    „Nu este nimic aceasta pentru voi toţi care treceţi pe cale?“, strigă Ierusalimul copleşit de nenorocire (v. 12). De câte ori nu trecem şi noi nepăsători pe lângă suferinţa altuia! (v. 21). De câte ori nu pierdem ocaziile de a exprima un crâmpei de simpatie! Să‑I cerem Domnului să ne dea inimi mai sensibile, pentru a putea înţelege mai bine necazurile celor din jur şi pentru a le aduce, din partea lui Dumnezeu, o mângâiere autentică.

    În faţa acestei dureri fără seamăn, pricinuită de mânia lui Dumnezeu, cum să nu ni se îndrepte gândurile spre cruce? (v. 12). Domnul Hristos însă nu făcuse nimic care nu trebuia făcut, în timp ce, prin gura lui Ieremia, Ierusalimul recunoaşte, asemeni tâlharului, că merita din plin ceea ce i se întâmplase (v. 18; Luca 23.41). Vedem parcă mulţimea celor care treceau pe lângă Mântuitorul crucificat… (Matei 27.39). Printre acei trecători se aflau – şi sunt şi astăzi în prezenţa crucii – oameni duşmănoşi, batjocoritori, dar, mai presus de toate, indiferenţi. Unora ca aceştia li se adresează o astfel de întrebare. Drag prieten, pentru mântuirea ta erau suferinţele Domnului Isus. Rămâi tu indiferent în faţa lor? Chiar nu înseamnă ele nimic pentru tine?

    Linie decorativă roșie cu o inimă stilizată în centru

    PUTEREA RUGĂCIUNII | Fundatia S.E.E.R. Romania

    „Rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi.” (Iacov 5:16)

    Element grafic roșu decorativ, format din două linii orizontale și un simbol central stilizat.

    Datorită legăturii pe care o avem cu cei pe care îi iubim, când ei suferă, suferim și noi. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face este să mijlocim în rugăciune pentru cei care au nevoie de vindecare. Dumnezeu ne poate folosi ca agenți ai vindecării. Apostolul Iacov ne învață: „Rugați-vă unii pentru alții, ca să fiți vindecați (trup, minte și inimă). Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit (dinamică în acțiunea ei).”

    Vedem adesea acest principiu în Noul Testament: un sutaș roman a venit la Isus pentru vindecarea slujitorului său, iar Hristos nu l-a dezamăgit (vezi Matei 8:5-7); patru oameni au smuls acoperișul unei case pentru a-și aduce prietenul bolnav în prezența lui Isus, ca să poată fi vindecat de paralizie. Și Domnul Isus i-a spus: „Scoală-te, ridică-ți patul și umblă” (vezi Marcu 2:1-11); un tată îngrijorat s-a dus la Isus când fiica lui era pe moarte. Pentru că Isus a întârziat, fetița a murit. Isus s-a dus la patul ei și a spus: „Fetiţo, scoală-te, îţi zic!” Îndată, fetiţa s-a sculat şi a început să umble… Iar ei au rămas încremeniţi! (vezi Marcu 5:41-42).

    Una dintre ultimele promisiuni pe care ni le-a făcut Domnul Isus înainte de a părăsi această lume a fost: „Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Me … îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşi.” (Marcu 16:17-18)

    Așadar, dacă ești născut din nou, prin Hristos tu ai autoritatea să te rogi pentru bolnavi și să ceri de la Dumnezeu, în Numele lui Hristos, vindecare – pentru că Duhul lui Dumnezeu locuiește în tine!

    Element grafic roșu abstract, format din două linii orizontale și un simbol central stilizat.
  • 12 Noiembrie 2026

    12 Noiembrie 2026

    Element decorativ roșu cu simbol central stilizat pe fundal verde închis.

    DOMNUL ESTE APROAPE

    Și o femeie care de doisprezece ani avea hemoragie și care suferise mult de la mulți doctori și cheltuise tot ce avea și nu‑i folosise la nimic, ba încă îi mergea mai rău, auzind despre Isus, venind prin mulțime pe dinapoi, I‑a atins haina.

    Marcu 5.25‑27

    Logo roșu stilizat cu simbol central decorativ pe fundal verde închis.

    O boală prelungită duce la epuizare. Deseori ea este însoțită de dureri și de nopți nedormite. Această biată femeie era bolnavă de doisprezece ani, ceea ce înseamnă mai mult de o sută de mii de ore a câte șaizeci de minute fiecare. Un astfel de necaz aduce cu sine atât pericolul de a supraestima ajutorul medicilor (așteptând vindecarea prin mâna lor), cât și pe cel de a arunca asupra lor toată vina, în cazul în care nu se vede nicio îmbunătățire. Schimbarea permanentă a medicilor lasă să se întrevadă ceva din speranțele pe care această femeie și le‑a pus în doctori, dar și dezamăgirile pe care le‑a cunoscut în lunga ei perioadă de suferință. La aceasta se adaugă și costurile: toată averea ei fusese cheltuită!

    Multor oameni le este rușine să‑și recunoască boala. Aceasta se întâmplă cu precădere în cazul acelora la care boala are efecte neplăcute față de cei din jur. Din această cauză, unora le este teamă să iasă în public.

    Acesta pare să fie și motivul pentru care această femeie bolnavă vine pe dinapoi și, într‑un moment în care nu este observată, atinge haina Domnului. Deși Mântuitorul Se află în drum spre casa lui Iair, El nu vrea să ignore această atingere plină de credință. O vindecă pe femeie imediat.

    Apoi Se întoarce și vrea să știe cine L‑a atins. Ce întrebare, atâta vreme cât așa de mulți oameni Îl înconjoară și Îl îmbulzesc! Dar ochii Săi caută persoana care, în credință, L‑a atins, și nu face aceasta pentru a o da pe față, ci pentru a stabili o relație personală cu femeia vindecată.

    Întrucât știe că a căutat și a găsit vindecare pe ascuns, ea se apropie plină de teamă și tremurând. Dar, în loc să fie mustrată, este lăudată. După ce I‑a mărturisit Mântuitorului tot adevărul, El îi laudă credința înaintea tuturor, îi confirmă vindecarea completă și o asigură că poate să meargă în pace. Cu puterea Sa divină, El o vindecă și, prin cuvintele Sale pline de har, El îi dă pace inimii!

    M. Billeter

    Element grafic decorativ roșu cu ornament central și linii orizontale pe fundal verde închis

    SÄMÄNȚA BUNÄ

    Ce adunăm?

    Cum a ieșit gol din pântecele mamei lui, așa se va întoarce, cum a venit; și nu va lua nimic din truda lui, să ducă în mâna lui.

    Eclesiastul 5.15

    Element decorativ roșu cu un simbol central, pe fundal verde închis.

    La naștere, omul nu aduce cu el nimic în lume, după care tot începe să adune lucruri. Până și copiii strâng obiecte pe care le consideră valoroase. Mai târziu se adaugă din ce în ce mai multe posesiuni. Deseori omul face mari eforturi pentru a dobândi bogății. Când moare însă, nu poate lua nimic cu el. Ultima cămașă cu care este îmbrăcat nu are buzunare. El trebuie să lase toată averea pe care a acumulat‑o. Cu toate că nimeni nu poate nega acest fapt, totuși mulți se comportă ca și cum nu aceasta ar fi realitatea, astfel că ei chiar la bătrânețe se străduiesc să agonisească multe și să‑și sporească avuția pământească. Omul „îngrămădește bunuri și nu știe cine le va strânge“ (Psalmul 39.6).

    Chiar nu putem lua nimic cu noi în lumea de dincolo? Ba da, este ceva ce putem lua! Domnul Isus ne spune: „Cine crede în Mine are viață eternă“ (Ioan 6.47). Prin credința personală în Isus care a murit pe cruce pentru a ne mântui, noi primim viață eternă. Aceasta este o viață plină de pace, de relație cu Dumnezeul pe care Îl cunoaștem ca fiind Tatăl nostru din ceruri. Este un dar pe care îl putem păstra pentru totdeauna. Când murim, mergem acasă la Hristos. Pentru că avem viață eternă, El ne va învia dintre morți și ne va primi în cer, cu duh, suflet și trup. Cu El vom fi fericiți pentru eternitate.

    Nu ne îndeamnă oare această speranță să trăim pentru Isus chiar de acum, și astfel să strângem comori pentru cer?

    Citirea Bibliei: Eclesiastul 1.1-11 · Marcu 4.10-20

    Element decorativ roșu, cu linii orizontale și un simbol central stilizat, pe fundal verde închis.

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Plângerile lui Ieremia 1.1‑11

    Element decorativ roșu cu simbol tradițional central și linii orizontale ornamentale

    Plângerile lui Ieremia exprimă durerea profetului în faţa evenimentelor relatate în cel din urmă capitol al cărţii sale: este vorba de luarea şi de distrugerea Ierusalimului de către armata lui Nebucadneţar. Ca oricare dintre profeţii, şi aceasta ţinteşte dincolo de împrejurările în care a fost consemnată, astfel că, prin aceste capitole, Duhul ne poartă până la „necazul cel mare“ prin care va trebui să treacă Israel.

    Este impresionant să vedem cum Ieremia, deşi nevinovat într‑un mod personal, suferă cel mai mult din cauza umilirii Ierusalimului şi se identifică cu poporul aflat sub judecata lui Dumnezeu. Nenorocirile pe care nu contenise să le vestească, şi pe care poporul nu voise să le creadă, acum i‑au ajuns. Un altul n‑ar fi scăpat prilejul să le spună: V‑am prevenit! De m‑aţi fi ascultat…! Slujitorul lui Dumnezeu însă nu caută să triumfe prin aceasta. Dimpotrivă! Ierusalimul, care în ziua necazului său n‑a găsit pe nimeni care să‑i vină în ajutor (v. 7; Isaia 51.18,19), pe nimeni care să‑i aducă mângâiere (v. 2,9,17,21), va avea în Ieremia (simbol al Domnului Hristos) pe cel mai credincios prieten, pe cel mai zelos mijlocitor (Proverbe 17.17).

    Element decorativ roșu cu ornamente abstracte pe fundal verde închis

    STĂPÂNEȘTE-ȚI DATORIILE! | Fundația S.E.E.R. România

    „Bogatul stăpâneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut este robul celui ce-i dă cu împrumut.” (Proverbele 22:7)

    Element decorativ roșu cu simbol central, pe fundal verde închis.

    În materie de credite, un istoric bun îți consolidează viitoarea putere de cumpărare. Dar când folosești creditele în mod greșit, te cuprinde anxietatea în fiecare lună când scoți din cutia poștală plicul cu factura pentru cardul de credit care îți arată că ai cheltuit mai mult decât îți poți permite!

    Cum rămâne cu provocările neașteptate ale vieții? Mașina ta are nevoie de o cutie de viteze nouă, sau trebuie să faci o reparație la casă care nu este acoperită de asigurare. Lucrurile pe care le cumperi nu te costă doar bani; există și alte costuri mai puțin tangibile, cum ar fi liniștea sufletească și sentimentul de siguranță. Renunți la aceste lucruri atunci când continui să trăiești peste posibilitățile tale și arunci bani mulți și îți faci datorii inutile, contractând împrumuturi „doar cu dobândă”, finanțări fără avans și alte opțiuni de finanțare aparent „ușoare”. Ca un jongler, încerci să menții farfuriile în aer efectuând plăți minime în fiecare lună. Dar, în cele din urmă, te saturi de stres și farfuriile încep să cadă. Împrumuți bani pentru a te menține la suprafață și apoi petreci nopți nedormite întrebându-te cum vei putea să ții pasul cu plățile.

    Rușinea ta nu face decât să agraveze situația, deoarece îți ascunzi problemele financiare și te prefaci că totul este în regulă, izolându-te de ajutorul de care ai nevoie disperată.

    Dacă ai datorii, care este soluția?

    1) Identifică emoțiile care te-au determinat să cumperi lucruri pe care nu ți le puteai permite, ca să umpli golul nedefinit din interiorul tău.

    2) Trăiește în limita bugetului pe care îl ai. Înțeleptul Solomon a spus: „Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.” (Proverbele 21:20) 3)

    Elaborează un plan pentru a ieși din datorii și a rămâne fără datorii! Așadar, fii stăpân peste datoriile tale, și nu lăsa datoriile să te stăpânească!

    Element decorativ roșu cu ornament central și linii orizontale pe fundal verde închis.
  • 11 Noiembrie 2026

    11 Noiembrie 2026

    Element decorativ roșu cu simbol central și linii orizontale pe fundal verde închis.

    DOMNUL ESTE APROAPE

    Rugându‑vă totodată și pentru noi, ca Dumnezeu să ne deschidă o ușă a Cuvântului, ca să vorbim taina lui Hristos, din pricina căreia și sunt legat, ca s‑o fac cunoscut așa cum trebuie să vorbesc.

    Coloseni 4.3,4

    Logo roșu stilizat pe fundal verde închis

    Pavel, aflat în închisoare, nu cere să i se deschidă o ușă pentru a ieși de acolo, ci prilejuri pentru a predica evanghelia. Cere o ușă deschisă pentru Cuvânt spre inimile oamenilor, astfel încât el să poată vesti minunata taină a lui Hristos care‑i fusese descoperită și care consta în faptul că națiunile erau „împreună‑părtașe [alături de iudei] ale promisiunii în Hristos Isus, prin evanghelie“ (Efeseni 3.6) – „Hristos în ei, speranța gloriei“ (Coloseni 1.27). Pentru aceasta era el legat, dar, chiar dacă se afla în captivitate, putea să vorbească despre aceste lucruri, după cum vedem în Fapte 28.30,31, deoarece Cuvântul lui Dumnezeu nu era legat (2 Timotei 2.9).

    Pavel simțea nevoia acestui ajutor divin și atotputernic, care să deschidă ușile inimilor și care să‑i întărească pe slujitorii lui Dumnezeu să vestească evanghelia într‑un fel potrivit, adaptând‑o diferitelor nevoi și împrejurări ale ascultătorilor: evreilor, în felul potrivit evreilor, iar națiunilor, în felul potrivit națiunilor (vedeți Romani 1.14). Este ceea ce făcea apostolul, așa cum vedem în mărturia din Fapte, dar, pentru aceasta, el avea nevoie de rugăciunile sfinților.

    Cât este de dorit ca slujitorii lui Hristos să aibă acest sentiment de umilință și de dependență, așa cum avea marele apostol al națiunilor! Oricât de puternic ar fi un lucrător al lui Hristos, el nu va fi binecuvântat decât în măsura dependenței sale de Dumnezeu. „Destoinicia noastră este de la Dumnezeu“ (2 Corinteni 3.5). Nu avem nimic cu care să ne lăudăm; iar dacă apostolul Pavel le cerea arzător sfinților să se roage pentru el, cu cât mai mult, în vremurile de astăzi de așa mare slăbiciune, slujitorii chemați în lucrarea Domnului au nevoie de această susținere prin rugăciune!

    H. Rossier

    Logo roșu stilizat pe fundal verde închis, cu linii orizontale decorative.

    SÄMÄNȚA BUNÄ

    Căderea omului

    A luat din rodul lui și a mâncat; și a dat și soțului ei care era cu ea, și el a mâncat.

    Geneza 3.6

    Linie decorativă roșie cu simbol central stilizat.

    Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, unde creșteau mulți pomi fructiferi. În acea grădină i‑a așezat pe Adam și pe Eva. Pentru a le testa ascultarea, Dumnezeu a dat o singură poruncă: „Din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci“ (Geneza 2.17). Însă șarpele, sub a cărui înfățișare s‑a prezentat diavolul, a ispitit‑o pe femeie să mănânce din fructul interzis. Când Eva i‑a dat soțului ei din acel fruct, a mâncat și el. Conștiința lor i‑a acuzat, din cauza neascultării lor, și de aceea s‑au ascuns de Creatorul lor.

    Dumnezeu a venit în grădină și l‑a chemat pe om: „Unde ești?“ Atunci Adam și Eva au ieșit de unde se ascunseseră și au recunoscut că mâncaseră din fructul interzis. Ei erau vinovați înaintea lui Dumnezeu. În îndurarea Lui, Dumnezeu le‑a făcut îmbrăcăminte din piele. Un animal a trebuit să moară pentru ca ei să poată fi îmbrăcați. Aceasta vorbește despre moartea Domnului Isus, în temeiul căreia sunt mântuiți oamenii păcătoși. El a murit pe cruce pentru ca toți cei care cred în El să primească mântuirea. Toți au eșuat în a‑și îndeplini responsabilitățile față de Creatorul lor și, de aceea, sunt vinovați. Dar Dumnezeu iartă pe oricine își mărturisește înaintea Lui păcatele și crede în Mântuitorul.

    Neascultarea lui Adam și a Evei a avut consecințe negative pentru toate ființele umane. Evei, Dumnezeu i‑a spus: „Îți voi mări foarte mult durerile nașterii și sarcina ta; cu durere vei naște copii“. Lui Adam i‑a zis: „Blestemat este pământul din cauza ta“ (Geneza 3.16,17). Cu spinii și cu mărăcinii ne luptăm din greu și azi; ne câștigăm existența cu sudoare. Munca este de multe ori dificilă și stresantă, cu toată dezvoltarea tehnologiilor. Iar boala și bătrânețea sunt tot consecințe ale căderii.

    Citirea Bibliei: Isaia 66.1-24 · Marcu 4.1-9

    Element decorativ roșu cu linii orizontale și un simbol central.

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Ieremia 52.17‑34

    Ornament decorativ roșu cu linii orizontale și simbol central stilizat, pe fundal verde închis.

    Asistând la jefuirea Casei Domnului, privindu‑i pe caldeeni cum sparg şi duc cu ei frumoasele şi impunătoarele coloane, suntem cuprinşi de tristeţe gândindu‑ne la ce a devenit mărturia lui Israel în mijlocul naţiunilor. Dar ce trebuie să fie sentimentele Domnului faţă de distrugerea casei în care locuia Însuşi Numele Său în comparaţie cu durerea faţă de ruina Ierusalimului! (citiţi 1 Împăraţi 9.6‑9). Ce valoare capătă, prin contrast, promisiunile Domnului pentru biruitorul din Filadelfia! „Pe învingător îl voi face un stâlp în templul Dumnezeului Meu … şi voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu … şi numele Noului Ierusalim … şi Numele Meu cel nou“ (Apocalipsa 3.12).

    Dragi prieteni, odată cu încheierea lecturii acestei cărţi a lui Ieremia, să‑I cerem Domnului să ne dea harul de a fi printre aceşti învingători, cu alte cuvinte, să păzim Cuvântul Lui şi să nu tăgăduim Numele Lui, până la momentul întoarcerii Lui.

    Dumnezeu nu îngăduie însă ca această carte să se încheie cu un tablou sumbru. Harul de care a avut parte Ioiachin din partea succesorului lui Nebucadneţar (v. 31‑34) este o mărturie despre grija pe care Domnul nu încetează să o aibă faţă de o firavă rămăşiţă a poporului Său.

    Element grafic decorativ roșu, cu linii orizontale și simbol central stilizat.

    ÎNCREDE-TE ÎN DOMNUL, NU ÎN OAMENI!

    „Cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.” (Proverbele 29:25)

    Element grafic decorativ roșu, cu linii orizontale și simbol central stilizat.

    Uneori facem greșeala de a ne pune încrederea în oameni, când ar trebui să ne punem încrederea doar în Domnul! Și dacă Dumnezeu nu poate da greș, oamenii pot! – așa că ajungem să fim răniți și dezamăgiți.

    Biblia spune că împăratul lui Iuda, Asa, avea o inimă dedicată în întregime lui Dumnezeu. Cu toate acestea, când Baeșa, împăratul lui Israel a uneltit împotriva lui, el s-a panicat și a încheiat o alianță militară cu Ben-Hadad, împăratul Siriei… Și a făcut-o cu fonduri pe care le-a luat din casa lui Dumnezeu! Auzind vestea despre coaliția lui Asa, dușmanul său s-a retras. Asa a găsit soluția. Planul său a funcționat – cel puțin așa părea! Atunci Dumnezeu l-a trimis pe văzătorul Hanani să-l mustre pe regele Asa. De ce? „Pentru că te-ai sprijinit pe împăratul Siriei, şi nu te-ai sprijinit pe Domnul Dumnezeul tău.” (2 Cronici 16:7)

    Aceasta este adesea soarta celor care se cred foarte logici și inteligenți. Încrederea lor se bazează pe propria lor capacitate de a găsi o soluție la dilemele lor. Hanani i-a spus lui Asa: „Căci Domnul Îşi întinde privirile peste tot pământul ca să sprijine pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui. Ai lucrat ca un nebun în privinţa aceasta, căci de acum vei avea războaie.” (2 Cronici 16:9)

    Mai târziu, când Asa s-a confruntat cu o boală de picioare și avea mari dureri, „n-a căutat pe Domnul, ci a întrebat pe doctori.” (2 Cronici 16:12) Aceștia nu l-au putut ajuta, așa că a murit.

    Tu să te încrezi în Domnul, nu în oameni! Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi este: nu le acorda niciodată oamenilor încrederea care trebuie acordată doar Domnului!

    Element decorativ roșu cu linii orizontale și un simbol central.
  • 10 Noiembrie 2026

    10 Noiembrie 2026

    Element decorativ roșu cu ornament central stilizat și linii orizontale pe fundal verde închis.

    DOMNUL ESTE APROAPE

    „Și acum, iartă, te rugăm, vina robilor Dumnezeului tatălui tău.“ Și Iosif a plâns când i‑au vorbit ei […] Și Iosif le‑a zis: „Nu vă temeți; sunt eu în locul lui Dumnezeu? Voi, într‑adevăr, ați gândit rău împotriva mea, dar Dumnezeu a gândit spre bine, ca să facă așa cum este astăzi, să păstreze viața unui mare popor. Și acum, nu vă temeți: vă voi hrăni pe voi și pe copiii voștri“. Și i‑a mângâiat și le‑a vorbit inimii.

    Geneza 50.17,19‑21

    Siglă roșie stilizată între două linii orizontale roșii pe fundal verde închis

    Frații lui Iosif auziseră cuvintele pline de har ale acestuia atunci când au rămas singuri în prezența lui, însă, necunoscându‑i inima, au pătruns foarte puțin deplina și profunda însemnătate a cuvintelor lui. La fel pot sta lucrurile și cu noi: este posibil să avem o cunoștință bună a cuvintelor Scripturii, și totuși să fim ignoranți față de mărețele adevăruri pe care aceste cuvinte le transmit. O înțelegere adevărată poate fi obținută doar prin cunoașterea lui Hristos.

    De aceea apostolul se roagă „ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl gloriei, să vă dea un duh de înțelepciune și de descoperire în cunoașterea Lui“ (Efeseni 1.17). Cunoașterea teologică – cunoașterea limbilor grecești și ebraice – oricât de folositoare și la locul lor pot fi acestea, nu ne vor da niciodată duhul de înțelepciune și de revelație. O astfel de cunoaștere poate da o anume înțelegere a literei revelației, dar nu a spiritului revelației. Noi trebuie să cunoaștem gândul lui Hristos și să înțelegem cuvintele Lui.

    Scriptura vorbește despre cunoștința exterioară, pe care o persoană o poate dobândi prin auzire sau vedere, și despre cunoștința interioară, care este acea deprindere personală prin care ajungem să cunoaștem gândul unei persoane. Despre această cunoștință interioară vorbește Pavel atunci când spune: „Să Îl cunosc pe El“. Și aceasta este ceea ce ne lipsește adesea. Cunoaștem și ne bucurăm de lucrurile glorioase pe care El le‑a făcut, dar nu cunoaștem inima Aceluia care a făcut așa de mult pentru noi, în așa fel încât să putem spune: «Știu ce simte El pentru mine».

    H. Smith

    Siglă roșie stilizată în centru, între două linii orizontale roșii.

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Forțe proaspete

    Dumnezeul meu va fi puterea mea.

    Isaia 49.5

    Logo roșu stilizat cu simbol central, pe fundal verde închis

    Toți cei care se încred în forțele proprii vor fi dezamăgiți în cele din urmă. De pildă, regii care au mers la luptă încrezându‑se în propria putere au suferit înfrângeri usturătoare (Isaia 10.12‑16), iar negustorii care s‑au bazat pe isprăvile lor au suferit ruinarea afacerii (Isaia 23.1‑14). De asemenea, toți cei care se încred în alți oameni vor avea parte tot de dezamăgiri: israeliții care au căutat refugiu în Egipt au trăit pe pielea lor aceasta, atunci când națiunea a refuzat să îi ajute (Isaia 30.1‑7).

    În schimb, atunci când ne încredem în Dumnezeu, primim o putere care se dezvoltă din chiar slăbiciunea noastră: „El dă tărie celui obosit și mărește puterea celui lipsit de puteri“ (Isaia 40.29). Slujitorul desăvârșit al lui Dumnezeu, Domnul Isus, deși a întâmpinat opoziție și respingere în lucrarea Sa, nu a renunțat. În schimb, El a primit putere de la Dumnezeu, pentru a continua să lucreze în har. În acest sens, El este Exemplul nostru. Când experimentăm indiferență și opoziție, ne pierdem repede curajul în slujirea pentru Domnul. Dar, în loc să aruncăm ștergarul slujirii, să învățăm de la El să ne punem încrederea în Dumnezeu, pentru a putea continua în puterea Sa!

    Citirea Bibliei: Isaia 65.13-25 · Marcu 3.20-35

    Ornament decorativ roșu cu simbol central, pe fundal verde închis

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Ieremia 52.1‑16

    Element decorativ roșu cu linii orizontale și simbol central.

    Capitolul 52 nu mai face parte din „cuvintele lui Ieremia“ (51.64). Asemeni cap. 39, şi acest capitol, 52, expune evenimentele care au pus capăt împărăţiei lui Iuda, reproducând îndeaproape cap. 25 din 2 Împăraţi.

    A sunat ceasul judecăţii. Sunt loviţi deodată: Ierusalimul, templul (v. 17‑23), împăratul şi locuitorii. Cetatea este luată. Zedechia şi armata lui caută să o ia la fugă, vrând să scape de încercuirea care îi apasă din nou. Dar nu cu caldeenii aveau ei de‑a face, ci cu Dumnezeu. Condus la Ribla, înaintea lui Nebucadneţar, împăratului lui Iuda îi sunt scoşi ochii – pedeapsă aplicată vasalilor trădători – şi, legat cu lanţuri de aramă, el ia drumul exilului, având să păstreze, din mizerabila sa viaţă, ca ultimă imagine, doar spectacolul crud al masacrării fiilor săi. O lună mai târziu, comandantul gărzilor revine la Ierusalim pentru a incendia şi a demola sistematic cetatea răzvrătită şi apoi pentru a face o triere a populaţiei. Versetul 15 aminteşte de „cei care au fugit“ la împăratul Babilonului, ilustrând faptul că au fost printre ei şi unii care au dat ascultare cuvintelor lui Ieremia.

    Aceste lucruri ne sunt scrise (şi repetate) nu numai pentru că prezintă interes istoric, ci şi pentru a da învăţătură sufletelor noastre şi pentru a ne avertiza (1 Corinteni 10.11): „Voi deci, preaiubiţilor, cunoscând mai dinainte aceste lucruri, păziţi‑vă…“ (citiţi 2 Petru 3.17,18).

    Logo roșu stilizat format din simboluri abstracte, încadrat de două linii orizontale roșii.

    O VIAȚĂ DE SACRIFICIU | Fundația S.E.E.R. România

    „Să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie… lui Dumnezeu.” (Romani 12:1)

    Element decorativ roșu cu simbolul „76” în centru, pe fundal verde închis

    Cu vistieria națională golită în urma unor războaie costisitoare, regele Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei s-a trezit că are un popor căruia îi lipseau resursele, în timp ce încerca să reconstruiască. El a refuzat să capituleze în fața dușmanilor săi și nu putea suporta gândul de a-și dezamăgi poporul. El a cerut femeilor din Prusia să-și aducă bijuteriile de aur și argint pentru a fi topite și folosite în schimbul lucrurilor de care națiunea avea nevoie disperată. Când fiecare femeie își aducea bijuteriile, primea o „decorație” din fier ca simbol al recunoștinței regelui. Pe aceasta erau inscripționate cuvintele: „Am dat aur pentru fier – 1813”. Femeile au ajuns să prețuiască darurile primite de la rege mai mult decât bijuteriile lor de odinioară! Decorațiile lor erau dovada că s-au sacrificat pentru regele lor. De fapt, la începutul secolului al XIX-lea, în Prusia, a devenit foarte demodat ca femeile să poarte bijuterii, dar foarte la modă să poarte o cruce de fier.

    De aici a luat naștere Ordinul Crucii de Fier.

    Ce putem învăța de-aici? Viața creștină are două fațete: binecuvântarea și sacrificiul. Apostolul Pavel a spus: „acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Hristos Isus” (Filipeni 3:8). Domnul Isus a precizat clar care este prețul uceniciei: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze.” (Matei 16:24)

    Autorul John S. Norris, a scris: „Salvatorul meu îmi zice, Tu ia-ți crucea și urmează-Mă! Merg cu El la judecată, Merg cu El în Ghetsimani, Cu credință eu Îl voi urma.” Tu poți spune „Amin!”?

    Element grafic roșu decorativ cu simbol stilizat în centru și linii orizontale de ambele părți.
  • 9 Noiembrie 2026

    9 Noiembrie 2026

    Element decorativ roșu cu ornament central și linii orizontale pe fundal verde închis

    DOMNUL ESTE APROAPE

    Isus, Domnul nostru, care a fost dat pentru greșelile noastre și a fost înviat pentru îndreptățirea noastră.

    Romani 4.24,25

    Logo roșu stilizat pe fundal verde închis

    Să remarcăm această legătură vitală: Cel care a atârnat pe cruce și care a luat asupra Lui toate greșelile noastre este acum în ceruri, fără niciuna dintre ele! Cum a ajuns El acolo?

    A ajuns oare în virtutea divinității Sale veșnice? Nu, fiindcă pe acest temei El a fost acolo dintotdeauna. El a fost și este Dumnezeu binecuvântat în veci!

    A ajuns oare în virtutea faptului că El este Fiul etern? Nu, fiindcă pe acest temei El a fost dintotdeauna acolo.

    A ajuns oare în virtutea faptului că El a fost Omul perfect, fără pată și lipsit de orice păcat? Nu, fiindcă în orice moment de la iesle până la cruce El ar fi putut să‑Și ia locul acolo!

    Care este deci răspunsul la această întrebare? Pe ce bază Se află acum în cer Acela care a fost dat pentru greșelile noastre, care a fost lovit pentru fărădelegile noastre, care a fost judecat în locul nostru? Pe baza lucrării Sale perfecte, prin care a rezolvat o dată pentru totdeauna problema păcatelor noastre și prin care dreptatea divină a fost satisfăcută. Aceeași dreptate infinită L‑a înviat dintre cei morți și a așezat o cunună de glorie pe fruntea Lui sfântă.

    C. H. Mackintosh

    Element grafic decorativ roșu, cu două linii orizontale și un simbol central.

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Prizonier în Babilon

    Când a aflat Daniel că s‑a semnat înscrisul, a intrat în casa lui […] și îngenunchea pe genunchii lui de trei ori pe zi și se ruga și aducea mulțumiri înaintea Dumnezeului său, cum făcea mai înainte.

    Daniel 6.10

    Element decorativ roșu cu linii orizontale și simbol central stilizat.

    Daniel, tânărul nobil israelit, a fost adus în Babilon ca prizonier al lui Nebucadnețar, iar aici a fost pregătit pentru a sluji la curtea împăratului. Mai târziu, datorită abilității pe care i‑a dat‑o Dumnezeu de a interpreta visele, a ajuns într‑o poziție foarte înaltă în Imperiul Babilonian. Și sub succesorul acestuia – împăratul persan Darius – Daniel de asemenea a avut o slujbă înaltă. Când Darius a dorit să îi dea lui Daniel și mai multă putere, au apărut în scenă adversarii. Ei l‑au convins pe împărat să dea un decret atacând tocmai obiceiul lui Daniel de a se ruga lui Dumnezeu, „de trei ori pe zi“.

    Dar Daniel nu a ținut cont de acea hotărâre, cu toate că știa cât de despotici erau conducătorii din acea vreme și că deseori ei le cereau supușilor să li se închine ca unui dumnezeu. Era vai de cine îndrăznea să li se împotrivească! Ce l‑a determinat pe Daniel să‑și riște viața? El avea o relație apropiată cu „Dumnezeul cerurilor“. Știa că Dumnezeu este mai mare decât împăratul Darius și că Se afla alături de el; și dorea să‑L onoreze cu orice preț. Iar Dumnezeul Atotputernic a intervenit și l‑a salvat, dar NU pentru a nu fi aruncat în groapa cu lei, ci l‑a salvat de leii din groapă. Ce miracol!

    Poate că, având această istorie adevărată, ne întrebăm totuși: Nu este oare nerealist să așteptăm miracole? Cu siguranță că Daniel nu știa dinainte cum urma să intervină Dumnezeu, dar s‑a încredințat în mâinile Lui! Dumnezeu are nenumărate modalități de a ne ajuta. Câți credincioși, fiind în necaz, s‑au încredințat în mâinile acestui Dumnezeu și au primit ajutor miraculos!

    Citirea Bibliei: Isaia 65.1-12 · Marcu 3.13-19

    Element decorativ roșu cu motiv central stilizat, pe fundal verde închis.

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Ieremia 51.47‑64

    Logo roșu decorativ, cu simbol central stilizat și linii orizontale pe fundal verde închis.

    „Aduceţi‑vă aminte de Domnul în ţara îndepărtată şi Ierusalimul să fie (lit. „să se suie“) în inima voastră“ (v. 50). Nu fără să ştie unde va merge era invitată rămăşiţa credincioasă să iasă din mijlocul Babilonului corupt. Pentru a lua această hotărâre curajoasă, ea trebuia mai întâi să fie atrasă de sentimente puternice (Psalmul 137.5,6). În acelaşi fel şi astăzi, „la El“, la Isus prezent în mijlocul a „doi sau trei“ adunaţi în Numele Său, este invitat cel credincios să iasă afară din tabăra religioasă a mărturiei creştine (Evrei 13.13).

    Sfârşind prezentarea tuturor judecăţilor Sale, Domnul le semnează cu un nume de temut: „Dumnezeul răsplătirilor“ (v. 56). Este însă remarcabil un detaliu, anume că aceste cuvinte ale judecăţii împotriva Babilonului preced relatarea privind distrugerea Templului din cap. 52. Trebuia ca ruina idolilor Babilonului să fie vestită înainte să fi avut loc efectiv cea a Templului (v. 47 şi 52). În felul acesta, nimeni nu va putea gândi că aceşti idoli sunt în mod real mai puternici decât Dumnezeul lui Israel. Cu şapte ani înainte de luarea Ierusalimului, toate aceste cuvinte trebuia să fie scrise într‑o carte, iar cartea, după citirea ei, trebuia cufundată în mijlocul Eufratului prin grija lui Seraia, fratele lui Baruc, ca o dovadă că Babilonul avea să fie înghiţit.

    Element decorativ roșu cu linii orizontale și simbol central stilizat.

    FII MULȚUMIT! | Fundația S.E.E.R. România

    „Nu uita niciuna din binefacerile Lui!” (Psalmul 103:2)

    Element grafic roșu decorativ cu simbol central și linii orizontale.

    Într-un ziar a apărut o imagine cu două câmpuri despărțite de un gard de sârmă. Ambele erau de aceeași dimensiune, fiecare cu multă iarbă verde și grasă. Pe fiecare câmp se afla un catâr al cărui cap era băgat prin gardul de sârmă, mâncând iarba din pășunea celuilalt. Deși fiecare catâr era înconjurat de iarbă, câmpul vecin părea mai atrăgător – chiar dacă era mai greu de atins. În acel proces, capetele catârilor s-au prins în gard, iar aceștia s-au panicat și au început să ragă incontrolabil, neputând să se elibereze. Caricaturistul a descris situația printr-un singur cuvânt: „NEMULȚUMIRE”. Există o învățătură în această imagine, pentru fiecare dintre noi: când ne concentrăm pe ceea ce nu avem sau pe ceea ce are altcineva, devenim orbi la binecuvântările care ne înconjoară. În Psalmul 103:2-5, David a scris: „Binecuvântează, suflete, pe Domnul şi nu uita niciuna din binefacerile Lui! El îţi iartă toate fărădelegile tale, El îţi vindecă toate bolile tale, El îţi izbăveşte viaţa din groapă, El te încununează cu bunătate şi îndurare; El îţi satură de bunătăţi bătrâneţea şi te face să întinereşti iarăşi ca vulturul.”

    Stabilirea de obiective, realizarea unor lucruri mărețe și dorința de a avea mai mult decât ai – pot fi lucruri bune dacă, în primul rând, te uiți la Domnul ca să te ajute să le înfăptuiești! Biblia spune: „Domnul dă îndurare şi slavă şi nu lipseşte de niciun bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană.” (Psalmul 84:11) În al doilea rând, în timp ce Dumnezeu lucrează la asta, tu te bucuri de ceea ce ți-a dat deja, și ești mulțumit cu ceea ce ai, crezând Cuvântul: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.” (Evrei 13:5) Așadar, fii mulțumit!

    Element decorativ roșu cu simbol central stilizat, pe fundal verde închis
  • 8 Noiembrie 2026

    8 Noiembrie 2026

    Element decorativ roșu cu două linii orizontale și simbol central stilizat.

    DOMNUL ESTE APROAPE

    Sufletul Meu este foarte întristat, până la moarte; rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine.

    Matei 26.38

    Siglă roșie stilizată „72” pe fundal verde închis, cu linii decorative albe și roșii.

    Fără îndoială că Satan a apăsat asupra duhului Domnului, arătându‑I consecințele ascultării Sale: moartea, ca judecată a lui Dumnezeu asupra omului, și părăsirea de către Dumnezeu pe cruce. El însă – binecuvântat să fie numele Său! – n‑a putut fi întors din drum. Dacă noi suntem puși înaintea suferinței, încercăm cât putem de mult s‑o evităm. Dacă am ști că mâine ne așteaptă un lucru zdrobitor, oare n‑am face tot ce este posibil ca să‑l evităm? Orice ființă omenească ar încerca asta. Domnul însă a văzut tot ceea ce urma să vină asupra Lui, a cântărit totul, a măsurat totul și apoi I‑a zis Tatălui: „Nu cum voiesc Eu, ci cum Tu voiești“.

    Îl vedem aici ca fiind Omul desăvârșit de supus. Ce Om minunat! Acest Om este Mântuitorul meu! Acest Om m‑a răscumpărat prin ascultarea Lui până la moarte și prin faptul că a băut acel pahar până la capăt. Cu cât vedem mai bine ce a fost în acel pahar, cu atât Îl adorăm mai mult! A fost paharul judecății, al mâniei, al părăsirii de către Dumnezeu, expresia a tot ceea ce Dumnezeu este împotriva păcatului. Hristos a băut acel pahar în întregime. În grădină însă Îl vedem privind înainte la el și dându‑Se înapoi dinaintea lui; și, fiind în luptă grea, „sudoarea I s‑a făcut ca niște picături mari de sânge, care cădeau la pământ“ (Luca 22.44).

    W. T. P. Wolston

    Element decorativ roșu cu ornament central stilizat, pe fundal verde închis.

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Prezicătoarea nu a văzut nimic

    Dacă vi se zice însă: „Întrebați pe cei care cheamă morții și pe cei care spun viitorul, care șoptesc și bolborosesc“, răspundeți: „Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe cei morți pentru cei vii?“.

    Isaia 8.19

    Siglă roșie stilizată cu o formă centrală și linii orizontale decorative pe fundal verde închis.

    O ghicitoare în cărți își exercita arta de ani de zile cu atât mai mult profit, cu cât ea nu declara niciodată veniturile sale considerabile. Dar iată că, într‑o zi, cărțile și pendula sa au trădat‑o. Ea nu i‑a recunoscut pe cei doi clienți noi care au venit să o consulte; cel dintâi era șeful serviciului de impozite, iar cel de‑al doilea era polițist. Această consultație a costat‑o foarte scump!

    De aici desprindem câteva învățături: Aceste practici scot în evidență o escrocherie, iar înșelătorii și escrocii se îmbogățesc mereu pe seama credulității publicului. Și, ceea ce este infinit mai grav, se exploatează o legătură de comunicare între văzător și puterile oculte.

    Este foarte trist să gândim că atâtea persoane se adresează pentru a cunoaște viitorul unor astfel de prezicători. Dumnezeu condamnă aceste practici în modul cel mai categoric. Să deschidem cărțile lui Moise (Levitic 19 și 20; Deuteronom 18) și să citim în ele: „Să nu vă duceți la cei care cheamă duhurile morților, nici la vrăjitori: să nu‑i întrebați, ca să nu vă spurcați cu ei“; „dacă un om sau o femeie cheamă duhul unui mort sau se îndeletnicește cu ghicirea, să fie pedepsiți cu moartea“; „să nu fie la tine nimeni care să aibă meșteșugul de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, de descântător, nimeni care să‑i întrebe pe cei care cheamă duhurile sau care dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morți“.

    Viitorul aparține numai lui Dumnezeu, iar Biblia ne descoperă tot ce avem nevoie să știm. Vorbele prezicătorilor sunt amăgitoare și sunt periculoase!

    Citirea Bibliei: Isaia 63.15-64.12 · Marcu 3.1-12

    Element decorativ roșu cu ornament central pe fundal verde închis

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Ieremia 51.27‑46

    Element decorativ roșu cu ornament central și linii orizontale pe fundal verde închis

    O mare parte din expresiile acestor capitole sunt reluate în cartea Apocalipsa, unde le vom găsi aplicate la Babilonul viitor. Acesta nu mai este o cetate, ci un mare sistem religios, o contrafacere satanică a Bisericii lui Hristos, care îşi va lua întregul avânt după răpirea Bisericii. Pe tot parcursul acestei desfăşurări a răului, chemarea divină se face auzită în repetate rânduri: „Ieşiţi din mijlocul lui, poporul Meu!“ (cap. 50.8; 51.6,45; Isaia 48.20; Zaharia 2.7; Apocalipsa 18.4).

    A rămâne în Babilon după condamnarea rostită de Dumnezeu înseamnă, în adevăr, pe de o parte a participa la păcatele lui, iar pe de altă parte, a fi părtaş (sau a te expune) urgiilor ce vor veni asupra lui. Şi astăzi Domnul porunceşte alor Săi care sunt încă risipiţi în diferite medii ale creştinătăţii mărturisitoare: „Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de nedreptate!“ (2 Timotei 2.19).

    Chiar văzând în jurul lor această nedreptate, unii credincioşi socotesc totuşi de datoria lor să rămână cu orice preţ într‑un mediu recunoscut ca fiind rău, cu speranţa că, prin influenţa lor bună, pot contribui la îmbunătăţirea lor: prin aceasta, ei se amăgesc cu iluzii şi, în acelaşi timp, se consideră mai înţelepţi decât Cel care i‑a îndemnat să iasă (2 Corinteni 6.14‑18).

    Element decorativ roșu cu linii orizontale și un simbol central stilizat, pe fundal verde închis.

    CUM SĂ TE ROGI PENTRU COPIII TĂI | Fundația S.E.E.R. România

    „Creşteţi în harul şi în cunoştinţa Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos.” (2 Petru 3:18)

    Siglă roșie cu simbol arabic central și două linii orizontale decorative

    Biblia spune că „în zilele din urmă vor fi vremuri grele” – greu de gestionat și de suportat (vezi 2 Timotei 3:1)…

    Nu trebuie să căutăm prea departe pentru a vedea că Scriptura se împlinește – de aceea, trebuie să ne rugăm pentru siguranța fizică și spirituală a copiilor noștri, ca ei să „crească în harul și cunoștința Domnului nostru… Isus Hristos”. Scriitoarea creștină Heather Riggleman scria: „În timp ce tu și cu mine urmărim știrile, plângem, strigăm de furie și apoi ne întrebăm: «Cum putem să ne protejăm copiii…?» Ne întrebăm dacă este sigur să-i mai lăsăm să iasă din casă. Ne întrebăm dacă nu cumva lumea se destramă. Și nimic nu este mai înspăimântător decât conștientizarea faptului că nu-i putem proteja de viață. Deși nu ne putem ascunde copiii de lume, îi putem apăra în moduri mult mai bune decât învelindu-i într-o bulă de plastic sau încuiându-i în camerele lor pentru tot restul vieții… Noi putem să mijlocim pentru ei, rugându-ne pentru înțelepciune, protecție, pace și putere!”

    Nu uita, oriunde ne adunăm și ne rugăm, Isus este în mijlocul nostru (vezi Matei 18:19-20); apostolul Pavel a spus: „Luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea… Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta cu toată stăruinţa şi rugăciune pentru toţi sfinţii.” (Efeseni 6:13, 18) Când te rogi astfel, Dumnezeu promite să-Și onoreze Cuvântul. Continuă să-ți acoperi copiii cu rugăciuni – și nu renunța, indiferent cât de mult se vor înrăutăți lucrurile în lume!

    Element decorativ roșu cu linii orizontale și simbol central stilizat
  • 7 Noiembrie 2026

    7 Noiembrie 2026

    Ornament decorativ roșu cu simbol central și linii orizontale pe fundal verde închis

    DOMNUL ESTE APROAPE

    Orpa a sărutat pe soacra ei, dar Rut s‑a alipit de ea [de Naomi].

    Rut 1.14

    Logo roșu stilizat cu simboluri orientale pe fundal verde închis

    Cuvintele și faptele lui Naomi le‑au impresionat adânc pe Rut și pe Orpa. Amândouă au plâns, însă Orpa a cedat ispitei. Ea începuse bine, ca și Rut. În aparență o iubea pe Naomi și, de asemenea, iubea poporul ei, pentru că spusese: „Noi vom merge cu tine, la poporul tău“. Acum însă vedea că aceasta o va costa, iar prețul i se părea prea mare. Îi lipsea credința „care‑L vede pe Cel ce este nevăzut“ (Evrei 11.27). Acesta a fost marele test al vieții Orpei și ea a căzut la acest test. A fost momentul deciderii, iar ea a luat atunci hotărârea. Și astfel, deși își mărturisise atât de puternic dragostea, a rupt toate legăturile care o țineau lângă obiectul iubirii ei și s‑a întors. S‑a întors pentru totdeauna.

    Cuvântul lui Dumnezeu nu ne spune multe despre Orpa, dar dedică această carte istoriei cumnatei ei. Totuși, Dumnezeu n‑o nedreptățește pe Orpa. Avem înscrisă buna mărturie a lui Naomi pentru tot ceea ce făcuse ea, atât pentru cei care mai erau în viață, cât și pentru cei care muriseră. S‑a purtat admirabil și ca soție și ca noră, atât în timpul căsătoriei, cât și ca văduvă. Este drept înaintea lui Dumnezeu să recunoaștem binele în fiecare. Binecuvântatul nostru Mântuitor ne este exemplu și în această privință. Singura dată când se spune că Isus a iubit un necredincios este când Isus S‑a uitat țintă la tânărul acela bogat (Marcu 10.17‑22). Totuși, însușirile naturale, oricât de pornite spre bine ar fi ele, nu se supun niciodată voii lui Dumnezeu.

    Suferințele lui Naomi întăriseră dorința ei pentru ceva mai bun decât Moabul. Ea voia să‑și reconsidere căile și să se întoarcă la Domnul, la Cel care, cu o dragoste neschimbătoare, i‑a dat iarăși pâine poporului Său. Iată însă că a venit testul Orpei: inima ei era în Moab; ar fi fost în stare să fie însoțitoarea de drum a lui Naomi, dar, când Naomi și‑a îndreptat afecțiunile către Dumnezeu, către poporul Lui, către țara Lui, atunci a devenit limpede adevărata poziție a Orpei. Prin cuvinte amabile, cu o atitudine care în afară expunea dragoste, ea s‑a despărțit de cei pe care, în aparență, îi iubea, pentru a se întoarce la poporul și la dumnezeii ei. În această împrejurare, eul a biruit.

    H. L. Heijkoop

    Siglă decorativă roșie cu simbol central și linii orizontale pe fundal verde închis.

    SĂMÂNȚA BUNĂ

    Livada de peri

    Noi înșine am auzit și știm că Acesta este cu adevărat Mântuitorul lumii.

    Ioan 4.42

    Element decorativ roșu, cu linii orizontale și un simbol central stilizat.

    Într‑o vale din nordul Italiei, un evanghelist trece pe lângă o livadă întreținută exemplar. Văzându‑l pe proprietar, se apropie și îi vorbește despre nevoile spirituale. La sfârșit îi oferă o Biblie și îi recomandă să o citească. — „Îmi spuneți că această carte este Cuvântul lui Dumnezeu“, a spus pomicultorul, „dar ce dovedește aceasta?“. Evanghelistul n‑a răspuns direct. Întorcându‑se spre livadă, s‑a interesat de frumoasele lui fructe. — „Aceste pere sunt frumoase, dar păcat că sunt de o calitate atât de proastă!“ — „Cum? Nici nu le‑ați gustat. Luați una sau două și vă lămuriți!“ Zis și făcut. — „Da, perele sunt excelente. Dar vedeți? Dumneavoastră ați tratat Cartea mea cum v‑am tratat și eu perele. Citiți‑o și veți vedea cât de bun este Cuvântul lui Dumnezeu.“

    Cât de numeroși sunt cei care condamnă Biblia fără măcar să o fi citit vreodată! Alții n‑au parcurs decât rapid câteva părți ale ei ori s‑au mulțumit să citească anumite comentarii. Totuși, nimic nu trebuie judecat doar după impresii. Trebuie să‑ți faci timp să citești Biblia onest. Atunci descoperi că, prin ea, Dumnezeu îți vorbește. El Se adresează nevoilor inimii și oferă salvarea Sa. Prin ea Îl putem cunoaște pe Fiul Său. Există ceva mai măreț? Oamenii se simt uneori îndreptățiți să pună întrebări despre tot ceea ce li se întâmplă. În prea multe cazuri, viața devine obiectul unor critici continue, al unor disecări fără întrerupere a împrejurărilor. Prompți în a uita binecuvântările, căutăm cu îndârjire ceva pe care să dăm vina pentru necazurile noastre. Fiecare eveniment face parte din planul lui Dumnezeu. El face totul pentru binele nostru!

    Citirea Bibliei: Isaia 63.1-14 · Marcu 2.18-28

    Element decorativ roșu cu simbol central, pe fundal verde închis.

    SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

    de Jean Koechlin

    Ieremia 50.17‑32

    Element decorativ roșu cu ornament central și linii orizontale pe fundal verde închis

    Un plan principal, cât şi unul dezvoltat, al cap. 50 şi 51 putem găsi în broşura «Sommaire du Livre de Iérémie», de H.R., pe care o recomandăm spre a fi citită.

    Cu siguranţă, pedepsirea lui Israel prin intermediul caldeenilor răspundea voii lui Dumnezeu, însă îndârjirea şi cruzimea de care au dat dovadă în executarea pedepsei vor justifica «răzbunarea» căreia Babilonul urmează să‑i fie obiectul. În plus, atacându‑l pe Israel, Babilonul lupta împotriva Domnului (sf. v. 24; vezi Zaharia 2.8). În special jefuirea şi distrugerea templului au constituit un afront personal adus Celui a cărui glorie locuia acolo. Din acest motiv, pedepsirea Babilonului este numită „răzbunarea pentru templul Său“ (v. 28 şi cap. 51.11).

    Remarcăm în acelaşi timp cum aceste sumbre capitole sunt atât de încărcate de încurajări pentru credincioşii poporului lui Dumnezeu. Domnul, Răscumpărătorul lor, este puternic şi va lua în mâini cauza lui Israel, „oaia“ Sa „rătăcită“, pentru a o salva din gura leilor care vor să o înghită (v. 17 şi 34). Între timp, iertarea Lui va fi şters toate greşelile lor: „Nelegiuirea lui Israel se va căuta şi nu va fi; şi păcatele lui Iuda, şi nu se vor găsi“ (v. 20; comp. cu Neemia 23.21).

    Logo roșu stilizat cu simbolul unei idei, încadrat de două linii orizontale roșii pe fundal verde închis.

    ALEGE ÎMPĂCAREA! | Fundația S.E.E.R. România

    „Du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.” (Matei 5:24)

    Logo roșu stilizat cu simbolul unei idei, încadrat de două linii orizontale roșii pe fundal verde închis.

    Astăzi vom vorbi despre împăcare, un subiect la care nu ne gândim suficient, deși ar trebui s-o facem!

    De ce? Deoarece felul în care îi tratezi pe cei cu care ai o relație influențează relația ta cu Dumnezeu. Domnul Isus a punctat foarte clar lucrul acesta: „Dacă îți aduci darul la altar [dacă slujești în biserică, fii deosebit de atent aici!], și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ți darul acolo, înaintea altarului, și du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.” (Matei 5:23-24)

    Domnul Isus poruncește celui care a greșit, chiar dacă ofensa a fost neintenționată, să ia inițiativa în vindecarea și restaurarea relației. Asta necesită o smerenie adevărată.

    Max Lucado scria: „Poate ți se pare greu de crezut, dar nu toată lumea îl place pe predicator. Sunt momente când mă încurc sau vorbesc greșit și atrag nemulțumirea vreunui enoriaș. În primii ani ai slujirii mele, când aflam că cineva era nemulțumit, ignoram problema: „Dacă nu mi-o aduce la cunoștință, atunci nu am nicio legătură cu problema.” Dar apoi am citit cuvintele lui Isus… Isus poruncește celui care a greșit să ia inițiativa. Acest pasaj este destul de neplăcut. Chiar și așa, am încercat să-l aplic când a fost cazul. „Bob”, l-am întrebat, „am spus ceva care te-a supărat?” „Mary, pare să existe o tensiune între noi. Suntem în regulă?” Fără excepție, acest pas a dus la împăcare. În cele patru decenii de slujire, această învățătură practică nu a eșuat niciodată în atingerea scopului său. Când Scriptura se îmbină cu ascultarea, rezultatul este un balsam vindecător.”

    Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi este: alege împăcarea!

    Logo roșu stilizat cu simbolul unei idei, încadrat de două linii orizontale roșii pe fundal verde închis.

Calendar

noiembrie 2026
L M M J V S D
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Ultimele postări

Urmărește-ne


Abonează-te

Nu rata meditația de azi!

Abonează-te și primește meditația zilnică direct în căsuța ta de email. Alătură-te celor peste 200 de abonați!