23 Iulie 2020
DOMNUL ESTE APROAPE
El n-a zărit nelegiuire în Iacov și n-a văzut răutate în Israel.
Numeri 23.21
În istoria poporului lui Dumnezeu, fie că îl privim ca întreg, fie ca indivizi, suntem adesea izbiți de diferența uimitoare dintre ceea ce sunt ei în ochii lui Dumnezeu și ceea ce sunt în ochii lumii. Dumnezeu îl privește pe poporul Său în Hristos. El îi privește prin Hristos; și de aceea îi vede „neavând pată sau zbârcitură sau ceva de felul acestora” (Efeseni 5.27). Ei sunt așa cum este Hristos înaintea lui Dumnezeu. Sunt făcuți desăvârșiți pentru totdeauna, în ceea ce privește starea lor în Hristos. „Ei nu sunt în carne, ci în Duh” (Romani 8.9). Însă în ei înșiși ei sunt umili, slabi, imperfecți, făpturi inconsecvente, care sunt gata să se abată oricând; și pentru că doar așa sunt în ei înșiși, aceasta este starea pe care o vede lumea. De aceea este așa de mare diferența dintre estimarea lui Dumnezeu și cea a lumii.
Dar este o prerogativă a lui Dumnezeu să scoată în evidență frumusețea, demnitatea și perfecțiunea poporului Său. Aceasta este prerogativa Lui, în mod exclusiv, deoarece El Însuși este Cel care ia învrednicit cu acele lucruri. Ei sunt plăcuți doar prin frumusețea pe care a pus-o El asupra lor; și de aceea se cuvine ca El să declare această frumusețe. Într-adevăr, El face acest lucru într-un mod vrednic de Sine Însuși, iar acest lucru nu este niciodată mai binecuvântat decât atunci când vrăjmașul vine să jignească, să blesteme sau să acuze. Astfel, în momentul în care Balac încerca să blesteme sămânța lui Avraam, cuvântul lui Iahve a fost: „El na zărit nelegiuire în Iacov și na văzut răutate în Israel”. „Ce frumoase sunt corturile tale, Iacove, și locașurile tale, Israele!” (Numeri 23.21; 24.5). Când Satan se înfățișează ca să-l acuze pe Iosua, cuvântul este: „Domnul să te mustre, Satan! Da, să te mustre Domnul care a ales Ierusalimul! Nu este acesta un tăciune smuls din foc?” (Zaharia 3.2). Astfel Dumnezeu Se așază între poporul Său și cel care îndrăznește săi acuze. El nu răspunde la acuzații prin vreo referire la ceea ce poporul este în sine însuși sau la ceea ce ei sunt în ochii oamenilor lumii acesteia, ci la ceea ce El Însuși a făcut din ei și la locul în care El ia așezat.
C. H. Mackintosh
SĂMÂNȚA BUNĂ
Cine crede în Fiul are viața veșnică; dar cine n-ascultă de Fiul nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.
Ioan 3.36
Îi lipsește doar viața
Un tânăr sculptor lucra conștiincios la statuia unui înger. Când renumitul Michelangelo a trecut pe acolo pentru a vedea lucrarea, sculptorul a așteptat curios să audă ce va spune marele maestru. Michelangelo a privit îndelung lucrarea și a spus: „Îi lipsește un singur lucru”. Tânărul artist a fost dezamăgit când a auzit aceasta, iar multe zile n-a putut nici să mănânce, nici să doarmă. L-a căutat pe Michelangelo, ca să-l întrebe ce-i lipsește statuii. Maestrul a spus: „Îi lipsește doar viața; dacă ar fi fost vie, ar fi fost desăvârșită”.
Există oameni care se aseamănă cu această operă de artă. Din afară, totul este perfect. Ei duc o viață morală bună, sunt cetățeni respectabili și cunoscuți ca oameni corecți și religioși. Dar, atât timp cât nu sunt născuți din nou, le lipsește lucrul cel mai important: viața veșnică. În Biblie este scris: „Dacă primim mărturia oamenilor, mărturia lui Dumnezeu este mai mare; și aceasta este mărturia lui Dumnezeu, pe care El a făcut-o despre Fiul Său” (1 Ioan 5.9). Probabil puteți aminti multe lucruri din viața dumneavoastră care au lăsat asupra celorlalți o bună impresie. Dar câtă vreme nu-L cunoașteți pe Isus Hristos ca Mântuitor personal, vă lipsește lucrul esențial: viața din Dumnezeu. Asigurarea sufletului este imperios necesară pentru toți: pentru tineri și vârstnici, învățați și mai puțin instruiți, bogați și săraci, bărbați și femei. Să ne asigurăm sufletul până nu este prea târziu!
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CUM SĂ RĂSPUNZI LA BÂRFĂ (1) – Fundația SEER
„În ea era scris:… Gaşmu spune… că tu vei ajunge împăratul lor” (Neemia 6:6)
Singurul mod prin care poți evita bârfa este să nu spui nimic, să nu faci nimic și să nu reprezinți nimic. Când încerci ceva de valoare sau ceva semnificativ, lumea va începe să vorbească despre tine. Dușmanii lui Neemia au încercat să-l împiedice să reclădească zidurile Ierusalimului folosind bârfa și aluziile răutăcioase: „Se răspândeşte zvonul printre popoare, şi Gaşmu spune că tu şi Iudeii aveţi de gând să vă răsculaţi, şi că în acest scop zideşti zidul. Se zice că tu vei ajunge împăratul lor, şi că ai pus chiar prooroci, ca să te numească la Ierusalim împărat al lui Iuda” (Neem. 6:6-7).
Putem observa că nu ni se oferă o sursă sigură și clară pentru acuzațiile împotriva lui Neemia, ci doar: „se răspândește zvonul…” Fii mereu pregătit pentru comunitate. Nu primi niciodată critici de la cineva care le aduce în numele altcuiva, sau de la o persoană care nu dorește să-ți dezvăluie numele bârfitorului ori nu vrea să ți-l spună în față. Nici măcar defăimarea nu l-a putut împiedica pe Neemia să-și continue munca. Să vedem cum a reacționat el: „Am trimis următorul răspuns lui Sanbalat: „Ce ai spus tu în scrisoare nu este; tu de la tine le născoceşti!” (vers. 8). Cu alte cuvinte: „Nu-mi pasă ce crezi, ce spui sau ce-ai vrea. Voi continua să ridic acest zid până când îl voi termina!” Și aceasta trebuie să fie și atitudinea ta. De cele mai multe ori, prietenii tăi nu au nevoie de o explicație, iar dușmanii tăi nici nu ar crede o astfel de explicație, chiar dacă te-ai face luntre și punte în sensul acesta.
Așadar, păstrează-ți concentrarea și termină ceea ce ai de făcut.
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
2 Imparati 10:28-36; 11:1-3
Considerându-l pe Iehu executor al răzbunării Domnului, ne gândim la Împăratul, la Omul viteaz (Hristos) căruia I se adresează Ps. 45: „Tu ai iubit dreptatea şi ai urât răutatea; de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a uns cu un untdelemn de bucurie, mai presus decât pe tovarăşii Tăi…” (Ps. 45.7; compară cu 2 Împ. 9.6).”Şi, victorios în măreţia Ta, înaintează…” (Ps. 45. 4 comp. cu 2 Împ. 9.16). „Dreapta Ta îţi va arăta fapte înfricoşătoare. Săgeţile Tale sunt ascuţite … în
inima vrăjmaşilor Împăratului” (Ps. 45.4,5 comp. cu 2 Împ.9.24). În consecinţă, tronul Îi este conferit nu pentru un timp (ca lui Iehu pentru patru generaţii v. 30), ci în vecii vecilor (Ps. 45.6).
Însă v. 31 subliniază contrastul şi ne învaţă o lecţie serioasă: este posibil să manifestăm un mare zel pentru Dumnezeu, să facem lucruri spectaculoase, care toate pot avea aparenţa credinţei, şi, cu toate acestea, să ne căutăm propriile interese.
Capitolul 11 ne readuce în împărăţia lui Iuda, unde o vedem pe dezgustătoarea Atalia, fiica adevărată a lui Ahab şi a Izabelei, care, pentru a ajunge la coroană, ucide toţi descendenţii de parte bărbătească.
Mana Zilnica 