10 Iulie 2020
DOMNUL ESTE APROAPE
Numit de Dumnezeu „Mare Preot după rânduiala lui Melhisedec”, despre care avem multe de spus și greu de explicat în vorbire, pentru că v-ați făcut greoi la auzire.
Evrei 5.10,11
Melhisedec (1) – Asemănat cu Fiul lui Dumnezeu
Creștinii se întreabă câteodată cine a fost Melhisedec și care este semnificația persoanei sale. Este important să cunoaștem răspunsul la aceste întrebări. Scriitorul Epistolei către Evrei i-a mustrat cu blândețe pe cititorii săi din cauza lipsei lor de maturitate spirituală. El dorise să le prezinte semnificația adâncă a persoanei lui Melhisedec, însă era greu ca ei s-o înțeleagă, de vreme ce ajunseseră greoi la auzire (Evrei 5.11). Starea lor spirituală îi împiedica să pătrundă în scopul și în semnificația acestui personaj misterios din Vechiul Testament. Domnul să ne ajute în încercarea de a studia acest subiect și de a da răspuns la întrebările de mai sus.
Există trei locuri în Scriptură care vorbesc despre preoția lui Melhisedec. În Geneza 14.18-20, subiectul este introdus din punct de vedere istoric; o mie de ani mai târziu, în Psalmul 110.4, se vorbește despre el în mod profetic; apoi, după încă o mie de ani, Noul Testament prezintă subiectul din punct de vedere doctrinar, în capitolele 5, 6 și 7 din Evrei.
Melhisedec a fost cu siguranță un personaj istoric real. Este important să precizăm acest lucru, fiindcă unii cred că el a fost de fapt o apariție a lui Hristos sau un înger al Domnului. Melhisedec a fost un om real, pe care Duhul lui Dumnezeu l-a folosit ca imagine a lui Hristos – el a fost „făcut asemenea Fiului lui Dumnezeu” (Evrei 7.3). El nu a fost Fiul lui Dumnezeu, ci a fost făcut asemenea Fiului lui Dumnezeu. Să nu devenim greoi la auzire și necredincioși atunci când este vorba de imaginile folosite în Biblie! Pot exista într-adevăr lucruri dificile legate de un astfel de subiect, dar să nu lăsăm ca ceea ce nu înțelegem să ne răpească ceea ce știm că este adevărat. Dumnezeu l-a folosit pe Melhisedec pentru a ne ajuta să înțelegem mai mult despre binecuvântatul nostru Mare Preot.
B. Reynolds
SĂMÂNȚA BUNĂ
Voi lăuda Numele Tău, Doamne, căci este bun; căci El m-a scăpat din toate necazurile.
Psalmul 54.6,7
O încurajare pentru mulți
În mijlocul greutăților vieții, Dumnezeu este Eliberatorul puternic al celor care se încred în El. Când totul pare împotrivă, Dumnezeu ne deschide calea izbăvirii prin credința în Fiul Său. În mijlocul tuturor provocărilor vieții, Domnul Dumnezeu are soluții pentru fiecare în parte. Dacă acum, când citești aceste rânduri, ești copleșit de greutăți, te îndemn să nu uiți că Mântuitorul are soluții pentru cazul tău. În mijlocul întunericului spiritual din lume, Isus Hristos este Lumina care nu se stinge. Dumnezeu pune pe inimile credincioșilor Săi un imn pe care să-l cânte.
Așa s-a întâmplat cu Fanny Crosby. Ea și-a pierdut vederea la vârsta de numai 6 săptămâni, în mare parte din cauza unei erori medicale. Dar Dumnezeu i-a oferit o altă viziune cu privire la viața sa. El a așezat în inima ei o cântare nouă – nu doar un imn, ci peste opt mii de imnuri. Fanny Crosby, compozitoarea nevăzătoare de imnuri, a putut să „vadă” mult mai mult decât oamenii din jurul ei. Ea a văzut cu ochii credinței îndurarea, iertarea, grija, puterea și nemărginita dragoste a lui Dumnezeu. Ea scria odată: „Am crezut dintotdeauna că bunul Dumnezeu, în mila Sa infinită și prin mijloacele doar de El rânduite (orbirea mea), m-a consacrat lucrării pe care – încă mi se mai îngăduie – să o aduc la îndeplinire”. Imnurile ei au fost o binecuvântare pentru generații întregi de creștini și, nu în ultimul rând, o încurajare pentru mulți despre adevărul că Dumnezeu este binevoitor și că izbăvește din necazuri.
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CUM SĂ ÎNVINGI STRESUL (8) – Fundația SEER
„Eu vă voi da odihnă.” (Matei 11:28)
Dacă povara pe care o duci este prea grea pentru tine, nu Domnul Isus ți-a dat-o. Poate alții ți-au dat-o, poate ți-ai luat-o singur, însă Domnul Isus nu are nicio participare. El dimpotrivă a spus: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră, şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.” (vers. 28-30).
Principiul suprem de gestionare a stresului pe care ni L-a lăsat Domnul Isus este acesta: Dă-I Lui stresul tău! Nu te vei bucura niciodată de o pace deplină a minții până când nu-ți dezvolți o relație cu Prințul Păcii. Să remarcăm că Domnul Isus nu a spus: „Veniți la Mine și veți avea mai multe poveri, o vină mai mare, mai mult stres și mai multe îngrijorări”, chiar dacă asta par să ne învețe numeroși oameni religioși!
Unele biserici creează presiune, în loc să ne elibereze de ea.
Dar Domnul Isus a zis: „Eu vreau să vă dau odihnă. Eu sunt eliberatorul de stres. Când sunteți în armonie cu Mine, aveți tărie lăuntrică.” Numai Domnul Isus îți poate schimba modul de viață, dintr-unul plin de stres într-unul plin de mulțumire! Cea mai mare sursă a stresului are ca punct de plecare alegerea noastră de-a ne trăi viețile despărțiți de Dumnezeul care ne-a creat, încercând să ne croim propriul drum și să fim propriul nostru dumnezeu. Care este lucrul de care ai nevoie?
Dacă nu ți-ai dedicat niciodată viața lui Hristos, ai nevoie de o transformare. Dă-I Lui viața ta, cu toate stresurile tale, și spune: „Doamne, te rog să-mi dai o viață nouă. Înlocuiește presiunea pe care o simt cu pacea pe care o dai Tu, și ajută-mă să urmez principiile Tale de gestionare a stresului. Amin!”
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
2 Imparati 4:18-31
Domnul i-a dat un copil evlavioasei sunamite. Dar El doreşte să facă pentru ea şi mai mult decât atât: vrea ca ea să-I cunoască puterea de a învia morţii. Un nou copil sosit în familie este o sursă de bucurie pentru părinţi şi, de asemenea, pentru fraţii şi surorile lui. Dar
ceea ce va avea mai mare preţ în ochii lui Dumnezeu va fi naşterea din nou a acestui copil; cerul întreg se va bucura. Nu este oare cea mai mare minune când un om trece de la moarte la viaţă? Aceasta se numeşte convertire. Isus o împlineşte încă în familiile noastre în aceste zile. Am trecut noi printr-o astfel de experienţă?
Să-L privim pe Mântuitorul aflat în casa Martei, în Betania. Ajungând acolo, El era primit cu respect şi afecţiune, asemeni lui Elisei la sunamită. Dar a fost necesar ca această familie să-L cunoască sub un nume nou: „Învierea şi Viaţa” (Ioan 11.25). Isus nu Se afla acolo în momentul când ei erau loviţi de doliu, iar întârzierea Sa putea fi luată drept indiferenţă. Dar a fost necesar să fie încercată credinţa lor, întocmai ca cea a sunamitei din textul nostru. „Este bine”, spune ea, în ciuda tuturor aparenţelor. Cât despre noi, care ne plângem în faţa unor lucruri atât de mărunte, să nu uităm, în nici una din dificultăţile prin care trecem, de acest cuvânt de încredere deplină: „Este bine”!