4 Iulie 2020
DOMNUL ESTE APROAPE
Vă îndemn deci eu, cel întemnițat în Domnul, să umblați într-un chip vrednic de chemarea cu care ați fost chemați.
Efeseni 4.1
Legea făcea ca poziția să depindă de umblare. Harul face ca umblarea să depindă de poziție. El ne așază în locurile cerești în Hristos și apoi cere o umblare vrednică de această poziție. Aceasta este calea actuală a lui Dumnezeu, separată de legalism, pe de o parte, dar și de libertinism, de cealaltă parte; la fel de clară în respingerea faptelor bune, ca temei al acceptării, dar și în solicitarea lor, ca rezultat al acceptării; proclamând cu aceeași tărie că nu poate exista roadă decât rămânând în viță, dar și că trebuie să existe roadă dacă rămânem în ea.
În armată, fiecare soldat este în mod personal responsabil față de suveranul său. Dacă se întâmplă o revoltă în sânul armatei și fiecare regiment, condus de un comandant diferit, merge pe propria-i cale, susținând că așa ia fost poruncit de către suveran, reacția celui care vrea să rămână credincios este de a afla, pe cât posibil, care sunt adevăratele porunci ale suveranului și de a se separa astfel de toți cei care nu ascultă cu credincioșie de ele. O astfel de armată divizată și răzvrătită este creștinătatea, însă, din fericire, reacția care probabil ar fi imposibilă pentru un soldat este posibilă pentru cel care dorește să umble în supunere față de Hristos. Ați pleca urechea la vocile discordante ale oamenilor înseamnă a te arunca într-o vâltoare de confuzii și de contradicții. Însă a urma, cu un ochi curat, învățătura Cuvântului lui Dumnezeu înseamnă ați asigura securitatea la fiecare pas al călătoriei.
Prin urmare, umblarea creștinului trebuie să fie potrivită chemării sale în Hristos. Ca mădular al trupului Său, el trebuie să se poarte corespunzător. Dacă Trupul nu este din lume, nici el nu este din lume; dacă Trupul este ceresc, atunci și el este ceresc. După cum Trupul trebuie să-și manifeste adevăratul caracter, tot așa stau lucrurile și cu fiecare mădular în parte. Biserica este separată de lume, unită cu Hristos în cer, formând același trup cu El și fiind locuită de Duhul. Deci, dacă cel credincios trebuie să umble într-un chip vrednic de chemarea sa, atunci acesta este și caracterul pe care el trebuie să-l înfățișeze înaintea lumii.
T. B. Baines
SĂMÂNȚA BUNĂ
Domnul privește din ceruri și îi vede pe toți fiii oamenilor. Din locașul Lui cel statornicit, El privește pe toți locuitorii pământului. El le întocmește inima la toți și ia aminte la toate faptele lor.
Psalmul 33.13-15
Dumnezeu Se interesează de noi!
La interfonul unui bloc dintr-un mare oraș apar nume care nu par a fi ale unor locatari vecini, ci ale unor persoane necunoscute, din alte localități. Fiecare își are propria poveste. Oameni cu bucurii și cu necazuri, cu visuri și cu dezamăgiri! Cu toate că spațiul care îi desparte pe unii de alții este adesea doar un perete, ei sunt copleșiți de o singurătate adâncă. Nu își cunosc vecinii și nici nu se interesează de ei. E destul că fiecare are de-a face cu sine.
Dar există Cineva care nu lasă pe nimeni nebăgat în seamă: Dumnezeu! „Domnul privește din ceruri și îi vede pe toți fiii oamenilor”, se spune în versetul de astăzi. Dumnezeu, Creatorul și Susținătorul tuturor oamenilor, știe ce simțăminte are fiecare. Din dragoste, El S-a aplecat spre noi prin Fiul Său Isus Hristos. Nimeni nu este uitat. El știe necazul celor singuratici, El vede lacrimile celor descurajați. Dar El știe de asemenea păcatele pe care le-a făcut fiecare.
În dragostea Sa, Dumnezeu dorește să atragă la Sine pe fiecare om și să-i ia povara grea a vinei sale. Nu există o dragoste mai mare. Dumnezeu L-a dat pe propriul Său Fiu la moarte pentru păcătoși. Să credem în Cuvântul Său și să-I încredințăm viața noastră!
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CUM SĂ ÎNVINGI STRESUL (1) – Fundația SEER
„Eu nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui, care M-a trimis” (Ioan 5:30)
Al doilea principiu sănătos pentru a învinge stresul este: Să știi cui încerci să-i fii pe plac. Domnul Isus nu a încercat să fie pe placul tuturor, așa că – nu crezi că ar fi o nebunie ca tu să faci ceva ce nici măcar Hristos nu a făcut? Pentru Domnul Isus a fost o problemă clară: „Voi fi pe placul lui Dumnezeu, punct!” Și Dumnezeu a răspuns: „Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea” (Matei 3:17).
Când pierzi din vedere persoana căreia încerci să-i faci pe plac, vei cădea într-una din următoarele capcane:
Critică (pentru că ești preocupat în mod excesiv de ceea ce cred ceilalți despre tine);
Competiție (pentru că îți este teamă că cineva ți-o va lua înainte);
Conflict (pentru că ești amenințat de toți cei care nu sunt de acord cu tine).
Domnul Isus a zis: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:33). Prin faptul că te concentrezi pe voia lui Dumnezeu, îți simplifici viața! Vei face mereu ceea ce este bine, ceea ce este după voia Lui, indiferent ce cred ceilalți. În materie de stres, ne place să dăm vina pe alții și pe obligațiile noastre: „Trebuie să… Tu mi-ai zis/m-ai pus să… Sunt obligat să…” De fapt, există puține lucruri în viață, lăsând la o parte locul de muncă, pe care trebuie să le facem. Așa că de fapt ceea ce spunem este aceasta: „Aleg să… (completează spațiul) pentru că nu vreau să suport consecințele”! Rareori suntem obligați să facem ceva, așa că nu putem da vina pe alții pentru stresul nostru. Când ne simțim sub presiune, alegem să-i lăsăm pe ceilalți să ne facă să ajungem acolo. În realitate, noi nu suntem victime decât dacă îngăduim să fim presați de cerințe
exterioare.
Deci, alege astăzi cui vrei să îi fii pe plac!
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
2 Imparati 1:11-18
În îndărătnicia lui, Ahazia a trimis o a doua căpetenie peste cincizeci ca să-l aducă pe Ilie. Somaţia lui este mai obraznică: Grăbeşte-te să cobori! Ea primeşte acelaşi răspuns cutremurător.
La Carmel, focul n-a căzut din cer asupra celor care asistau, ci asupra jertfei − imagine a judecăţii divine căzând asupra lui Hristos, în vederea aducerii inimii poporului Său înapoi la Dumnezeu. Dar acum, pe acest alt munte, focul trebuie să coboare ca judecată asupra oamenilor răzvrătiţi.
Isus, Jertfa sfântă, a rămas singur să cunoască intensitatea mâniei divine. La sfârşitul harului, cei care nu vor fi crezut vor trebui ei înşişi să se supună acestei judecăţi neschimbabile, şi aceasta pentru eternitate (Romani 1.18).
Această zi a judecăţii n-a sosit încă. Din acest motiv, când ucenicii Iacov şi Ioan, referindu-se la această scenă, Îi propun Domnului să coboare foc din cer peste un sat al samaritenilor, El trebuie să îi mustre aspru (Luca 9.54,55).
Căpetenia peste a treia ceată de cincizeci este probabil unul dintre
cei şapte mii despre care Domnul îi vorbise profetului. El vorbeşte cu respect, cu umilinţă şi cu afecţiune pentru soldaţii săi. Ilie va merge cu el la împărat, dar numai pentru a-şi repeta cuvânt cu cuvânt mesajul iniţial, care se va împlini curând prin moartea lui Ahazia.
Mana Zilnica 