8 Iulie 2020
DOMNUL ESTE APROAPE
Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun Își dă viața pentru oi.
Ioan 10.11
Iată trăsătura importantă a Păstorului cel bun: El Își dă viața pentru oi. El este Hristosul care a murit; și dacă El a murit pentru toți, înseamnă că toți erau morți (2 Corinteni 5.14). Astfel ni se așază înainte întregul secret al răscumpărării. Oile se rătăciseră, erau pierdute și ar fi pierit pe vecie, însă bunul Păstor a venit să caute ceea ce era pierdut și Sa coborât chiar până în moarte – și încă moarte de cruce – pentru a le găsi. Aceasta explică de ce este numit El „Bunul Păstor”. „Noi toți, ca niște oi, ne-am rătăcit, ne-am întors fiecare la calea lui; și Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor” (Isaia 53.6).
Apostolul Pavel arată și el, căutând să demonstreze caracterul perfect al dragostei lui Dumnezeu, că, „pe când eram noi încă fără putere, la timpul potrivit, Hristos a murit pentru cei neevlavioși. Deoarece, pentru un om drept, abia dacă va muri cineva; pentru că, pentru cel bun, poate ar îndrăzni cineva chiar să moară; dar Dumnezeu Își arată propria Lui dragoste față de noi prin aceea că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi” (Romani 5.68). Întreaga inimă a lui Hristos, ca și a lui Dumnezeu, a fost descoperită prin moartea Sa; căci nu a existat nimic în noi care să determine dragostea Sa, care săL facă să ia locul nostru și să ne răscumpere cu sângele Său scump. „În noaptea în care a fost vândut, a luat pâine și a mulțumit” – instituind astfel aducerea-aminte a jertfei Sale împlinite. Vedem, pe de o parte, bunătatea Lui desăvârșită, iar de cealaltă, răutatea perfectă a omului; însă descoperirea totală a ceea ce omul era în sine însuși nu a împiedicat manifestarea deplină a ceea ce era El în Sine Însuși. Nu, ci, așa cum lumina soarelui care răzbate printre norii întunecoși pare cu atât mai strălucitoare și mai intensă, la fel dragostea, harul și bunătatea lui Hristos sunt accentuate de răutatea cruntă a omului, răutate care La condus pe El la cruce. Păstorul cel bun Își dă viața pentru oi.
E. Dennett
SĂMÂNȚA BUNĂ
Nu disprețuiți prorociile, dar cercetați toate lucrurile și păstrați ce este bun.
1 Tesaloniceni 5.20,21
Pascal (3)
Redăm mai jos câteva idei din culegerea de gânduri a lui Blaise Pascal:
„Dovada cea mai convingătoare cu privire la Isus Hristos o constituie profețiile. De aceea Dumnezeu S-a îngrijit de ele, pentru că evenimentele prin care ele s-au împlinit sunt minuni statornice… Dacă un oarecare ar fi alcătuit o carte cu profeții ale timpului și modului de arătare al lui Isus Hristos, iar dacă Isus Hristos S-ar fi arătat conform acestor profeții, aceasta ar fi avut cea mai mare putere de convingere. Dar aici este mai mult: timp de patru milenii s-au succedat oameni care, în locuri și timpuri diferite, au vestit unul după altul același rezultat. Un popor întreg Îl vestește și rezistă de patru milenii, pentru ca, din promisiunile de care el a avut parte, să depună mărturie ca un singur om, fără să țină cont de amenințări și de persecuții. Aceasta este cu mult mai însemnat.
Din acest motiv refuz toate celelalte religii… Astfel îmi înalț brațele spre Răscumpărătorul meu care – după ce despre El s-a profețit timp de patru milenii – a venit El Însuși pe pământ pentru a suferi și a muri pentru mine, la ceasul și în felul cum s-a vestit mai înainte.
Și, prin harul Său, aștept moartea în pace și în deplina convingere că voi fi unit cu El pe vecie. Iar până atunci trăiesc bucuros și recunoscător pentru ceea ce Lui Îi face plăcere să-mi dea”.
coordonatori Bob & Debby Gass
CUM SĂ ÎNVINGI STRESUL (6) – Fundația SEER
„A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus… Se ruga” (Marcu 1:35)
Al șaselea principiu sănătos pentru a învinge stresul este: Fă din rugăciune obiceiul tău zilnic! Rugăciunea este cel mai mare eliberator de stres. Domnul Isus Își începea ziua rugându-Se. De multe ori Se oprea pe parcursul unei zile pentru a Se ruga… și Își încheia fiecare zi cu rugăciune. Acum, dacă Domnul Isus Și-a făcut timp pentru rugăciune, deși era atât de ocupat, cu atât mai mult trebuie s-o faci și tu!
Timpul de părtășie cu Dumnezeu poate fi ca o cameră de decompresie pentru stresul din viața noastră. Noi vorbim cu Dumnezeu prin rugăciune, Îi putem spune ce avem pe suflet și Îl putem lăsa să ne vorbească în timp ce citim Scriptura. Apoi ne uităm la programul nostru, ne evaluăm prioritățile și așteptăm instrucțiuni. Dacă ne-am desfășura viața în felul acesta, industria farmaceutică ar intra în faliment, pentru că nu am mai avea nevoie de tranchilizantele pe care le vinde! Multe din problemele noastre vin din incapacitatea noastră de a sta liniștiți. Nu știm să păstrăm tăcerea!
Dumnezeu spune: „Opriţi-vă, şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu” (Psalmul 46:10). Și unul din motivele pentru care nu-L cunoaștem pe Dumnezeu într-un mod mai personal este pentru că nu ne putem opri. Suntem prea ocupați ca să tăcem și doar să gândim. Cineva a zis: „Mi se pare o ironie faptul că atunci când se rătăcește, omul tinde să-și dubleze viteza.”
Se spune că un pilot din vremea celui de-al Doilea Război Mondial a zburat peste Oceanul Pacific. Când a luat legătura prin radio cu turnul de control și a fost întrebat unde se află, el a răspuns: „Nu știu, dar stabilesc un timp record!” Mulți dintre noi suntem așa, gonind prin viață, accelerând… fără să știm încotro ne îndreptăm. Trebuie să ne începem dimineața cu rugăciune, așa cum a făcut Domnul Isus și să ne oprim pe parcursul zilei pentru a ne ruga din nou și pentru a ne reîncărca bateriile spirituale. Fă din rugăciune obiceiul tău zilnic!
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
2 Imparati 3:15b-27
Din partea Domnului, Elisei face cunoscut mijlocul de scăpare şi, ca întotdeauna, acest mijloc este credinţa. Înainte să primească ceva, ei trebuie să înceapă prin a săpa gropi. Cu cât vor săpa mai mult, cu atât va fi mai multă apă. Însă această apă, să remarcăm, a venit dimineaţa, pe când se aducea darul de mâncare (v. 20). Oare nu la Ierusalim, departe de acest ţinut, era locul unde se oferea jertfa? Cu toate acestea, datorită acestei jertfe, apa începe să curgă. Înţelegem ce semnifică aceasta: Toate binecuvântările noastre decurg din lucrarea Domnului la cruce.
Dar apele, care ar putea ilustra salvarea pentru armatele lui Israel, aduc în urma lor distrugerea moabiţilor. Ca o paralelă, moartea lui Isus, care înseamnă mântuire pentru cei care cred, reprezintă, în acelaşi timp, condamnarea lumii (Ioan 16.8).
Înşelaţi de aparenţe, moabiţii sunt învinşi, iar ţara le este devastată. Iar ceea ce face împăratul lor „oribilul sacrificiu al fiului său întâi-născut” produce consternare în tabăra învingătorilor. În final, cele trei armate se despart, fără ca participanţii la această expediţie neplăcută să fi realizat vreun beneficiu real. Să fim siguri că rezultatul a ceea ce nu întreprindem cu
Dumnezeu va fi întotdeauna
acelaşi.
Mana Zilnica 