Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “iulie 20, 2020”

20 Iulie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Nu vă înjugați nepotrivit cu cei necredincioși.

2 Corinteni 6.14



Cel mai intim și permanent jug pe care lumea îl cunoaște este cel al căsătoriei. Există cazuri când un credincios se înjugă cu un necredincios într-o afacere. Înainte de a rupe o astfel de legătură nepotrivită, el poate suferi multă pierdere spirituală, iar numele Domnului este dezonorat, de vreme ce el are o parte de responsabilitate în lucrurile rele făcute de partenerul neconvertit. Totuși, într-o astfel de situație, credinciosul poate rupe legătura, chiar dacă va avea de pierdut din punct de vedere financiar. Căsătoria însă nu poate fi ruptă în felul acesta. Oricum, trebuie să ne ferim de orice jug nepotrivit, în orice domeniu ar fi el.

Poziția creștinului este caracterizată de dreptate, de lumină, de Hristos, de templul lui Dumnezeu. Necredinciosul este caracterizat de nedreptate (sau de nelegiuire), de întuneric, de Belial, de idoli. Ce jug, ce părtășie, ce înțelegere pot fi între aceste două categorii de lucruri? Niciuna! Atunci de ce să ne plasăm într-o poziție în care să încercăm să punem împreună lucruri care sunt la fel de departe unele de altele ca cei doi poli ai pământului? Necredinciosul nu are nicio atracție pentru lucrurile care constituie viața însăși a celui credincios. De fapt, el nu are viața divină prin care să fie atras de astfel de lucruri. De cealaltă parte, credinciosul poate fi afectat de lucrurile nelegiuite cu care se preocupă necredinciosul, fiindcă, deși este născut din Dumnezeu, el are firea păcătoasă încă în el. Puneți acești doi oameni la același jug – care poate fi rezultatul?

Nu-ți trebuie prea multă pricepere pentru a răspunde la această întrebare. Unul nu poate merge decât într-o direcție, iar celălalt poate merge în ambele direcții. Calea celui necredincios va învinge, deși credinciosul poate fi tras pe ea fără să vrea și, astfel, să acționeze ca o continuă frână.

F. B. Hole

SĂMÂNȚA BUNĂ

Umblați deci ca niște copii ai luminii.

Efeseni 5.8



Farul

Într-un far la mare locuia un paznic credincios împreună cu familia sa. Ei se încredeau pe deplin în Domnul Isus.

Într-o zi a venit la ei cineva în vizită.

— O, ce îngrozitor este să locuiești aici! a exclamat oaspetele, când a auzit valurile puternice ale mării bătând în stânca pe care era construit farul.

— Noi nu ne facem griji, a răspuns paznicul, stânca este de neclintit. De asemenea, farul este o construcție stabilă. De mult timp locuim aici, iar înaintea noastră au trăit alții în acest turn. Niciodată nu ne-am gândit că am putea să pierim aici. Numai de ceva suntem îngrijorați: ca ferestrele să fie permanent foarte curate, pentru ca lumina din far să se vadă până departe noaptea și astfel vapoarele să găsească drumul cel bun chiar și atunci când este furtună.

Dacă mântuirea noastră este întemeiată pe Hristos, „Stânca veacurilor”, atunci stăm pe o temelie sigură. Dumnezeu și Cuvântul Său nu se vor clătina niciodată. Dar grija noastră să fie ca lumina noastră, primită de la El, să lumineze cu putere în jur. Aceasta înseamnă să mergem în credincioșie pe calea noastră în această lume. Doar atunci poate Hristos, Lumina adevărată, să lumineze prin noi în lume.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

SLUJIREA DUPĂ MODELUL DOMNULUI ISUS – Fundația SEER

„Suntem nişte vrednici slujitori ai lui Dumnezeu… în vorbire de rău şi în vorbire de bine…” (2 Corinteni 6:8)

Autoarea Kelli Trujillo scria: „Eu nu sunt slujitorul tău! M-am revoltat și am vorbit urât cu unul dintre copii în timp ce am îngenuncheat ca să adun pastele pe care el s-a hotărât să le depoziteze pe podea… Apoi m-a lovit un gând: sper din tot sufletul ca Domnul Isus să nu fi auzit ce am zis! Din nefericire, această atitudine față de slujire se extinde dincolo de curățatul podelei. De cele mai multe ori, slujirea altora mă face să mă revolt. Dacă e vorba de un proiect foarte semnificativ în care poți asculta muzică inspirațională care să te facă să te simți bine, sau poți primi aplauze pentru cât ești de extraordinar, nu e dificil. Dar cum rămâne cu slujirea de care ne-a spus Domnul Isus, cea care implică să nu primești niciun merit și să te lupți cu propriile tale impulsuri egoiste?”

La rândul său, Harry E. Fosdick a spus: „Aburul nu pune nimic în mișcare până când nu este captat. Cascada Niagara nu se transformă în energie electrică decât atunci când este canalizată. Nicio viață nu devine importantă până când nu este concentrată, dedicată și disciplinată.”

Slujirea după modelul Domnului Isus înseamnă să spui: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine.” (Galateni 2:20). Apostolul Pavel a fost închis, biciuit, lovit cu pietre, naufragiat, jefuit… și cu toate acestea, a declarat: „Suntem nişte vrednici slujitori ai lui Dumnezeu… în slavă şi în ocară, în vorbire de rău şi în vorbire de bine. Suntem priviţi ca nişte înşelători, măcar că spunem adevărul; ca nişte necunoscuţi, măcar că suntem bine cunoscuţi; ca unii care murim, şi iată că trăim; ca nişte pedepsiţi, măcar că nu suntem omorâţi; ca nişte întristaţi, şi totdeauna suntem veseli; ca nişte săraci, şi totuşi îmbogăţim pe mulţi; ca neavând nimic, şi totuşi stăpânind toate lucrurile.” (2 Corinteni 6:8-10).

Biblia spune că Domnul Isus, „pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea… şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.” (Evrei 12:2). Și același Duh Sfânt te împuternicește și pe tine să-i slujești pe ceilalți prin faptul că îți pune la dispoziție puterea Sa.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Imparati 9:16-29


Iehu este un om ager şi plin de energie. Pe cât de spontan îşi concepe planul, pe atât de rapid îl pune în aplicare. Urmat de o ceată de oameni credincioşi lui, îşi conduce cu înverşunare carul la destinaţie, la Izreel. Văzându-l, ne gândim la acest Călăreţ urmat de armatele cereşti care vine să împlinească judecata „mâniei aprinse a lui Dumnezeu cel Atotputernic”. Numele Lui este: „Cuvântul lui Dumnezeu” sau, de asemeni, „Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor”, cu alte cuvinte, Hristos Însuşi. Apoi dispensaţia harului va lua sfârşit (Ap. 9.11-16).

„Este pace?” întreabă neliniştit Ioram prin mesageri; apoi mai întreabă o dată când ajunge în faţa celui trimis să execute judecata asupra lui. Dar ce spune Scriptura? „Pentru cei răi nu este pace” (Isaia 57.21). Dimpotrivă, când spun: „Pace şi siguranţă!”, atunci deodată vine pieirea peste ei (1 Tesaloniceni 5.3). A sosit momentul ca împăratul lipsit de evlavie să dea socoteală. Harul îi fusese vestit adesea prin Elisei; dar împăratul a rămas surd la cuvintele lui. „Trădare!” strigă el. „Pedeapsă!” ar fi trebuit să spună mai degrabă, pentru că mâna lui Dumnezeu este aceea care-l străpunge prin inimă, făcând ca trupul să-i fie aruncat chiar în ogorul lui Nabot unde, potrivit profeţiei neschimbătoare, s-a împlinit sfârşitul casei însângerate a lui Ahab.

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: