Mana Zilnica

26 Mai 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Prin credință, Noe, după ce a fost divin înștiințat despre cele nevăzute încă, fiind cuprins de teamă, a pregătit o corabie pentru salvarea casei lui; prin aceasta a condamnat lumea și s-a făcut moștenitor al dreptății, cea potrivit credinței.

Evrei 11.7

Înștiințat cu privire la ceea ce avea să vină asupra lumii, el a recunoscut necesitatea ca ea să fie judecată și s-a conformat căii de mântuire descoperite de Dumnezeu. Astfel, el a condamnat lumea. Remarcați acest lucru: credința condamnă lumea. Credința nu înseamnă doar încredere în jertfa care mântuiește și putere pentru a umbla cu Dumnezeu; ci ea, de asemenea, spune: «Lumea s-a depărtat complet de Dumnezeu și urmează să fie judecată».

Avem mărturia Cuvântului lui Dumnezeu, care ne spune că ceea ce va veni asupra lumii este judecata. Sunt mulți credincioși care, deși pun accentul pe umblarea cu Dumnezeu, se dau înapoi când este vorba s-o rupă cu această lume. Cel credincios trebuie să acționeze în așa fel în baza acestei mărturii cu privire la judecata lumii, încât în mod practic să condamne lumea. Dacă am avea credința lui Noe, pe lângă cea a lui Abel și a lui Enoh, n-am putea deloc să ne lăsăm duși de curentul acestei lumi.

Dacă poporul Domnului este mântuit prin El, înseamnă că El vine să judece lumea; prin urmare, cei credincioși își au partea cu Hristos și în Hristos, așa încât, la venirea Lui, ei vor fi alături de El. Pe cât de sigur e că Hristos a înviat dintre cei morți, pe atât de sigur e că El este „Omul” pe care Dumnezeu L-a rânduit să judece lumea – să judece acest veac rău. Și este la fel de sigur că nu există judecată pentru tine și pentru mine, dacă noi credem în El. Lucrul prin care știu că va fi o judecată pentru lume este exact lucrul prin care știu că nu va fi niciuna pentru mine. Cum știu că va fi o judecată pentru lume? Din faptul că Dumnezeu L-a înviat dintre cei morți. Ce mi-a mai spus Dumnezeu cu privire la această înviere? Că ea constituie mărturia înlăturării păcatelor mele, pentru totdeauna.

J. N. Darby

SĂMÂNȚA BUNĂ

Desigur, poporul este ca iarba. Iarba se usucă, floarea cade; dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne pentru totdeauna.

Isaia 40.7,8

Scăpat prin Biblie (2)

Lumina venea de la o fermă din apropiere. Ziua aproape trecuse, însă fermierul care locuia acolo, auzind un strigăt, a ieșit totuși afară cu pușca. A văzut cum un lup se năpustise asupra cuiva căzut la pământ. A împușcat animalul și l-a dus pe cel prăbușit, care-și pierduse cunoștința, în casă. Mama l-a recunoscut imediat. Era fiul lor. Când i-au dat jos rucsacul, au observat că lupul își înfipsese dinții în coperta groasă a Bibliei.

Bucuria părinților a fost peste măsură de mare: fiul lor a fost salvat de două ori prin Biblie. Pe de o parte a fost salvat de la moartea veșnică prin credința în mesajul Bibliei, care proclamă faptul că, la crucea de pe Golgota, Mântuitorul Și-a dat viața pentru ca cei care se încred în El să fie mântuiți. Și, pe de altă parte, când Dumnezeu, care conduce toate amănuntele vieților oamenilor, nu a permis ca tânărul să fie sfâșiat de colții lupului.

Acum ne bucurăm de încă o zi de har. Dumnezeu ne-a mai rezervat și în ziua aceasta șansa să citim Biblia și să punem în practică învățăturile ei. Faptul că suntem în viață se datorează doar harului lui Dumnezeu. Mulți colegi de-ai noștri poate nu mai au această posibilitate. Nu am vrea să ne hotărâm să-I slujim lui Dumnezeu, care ne-a păstrat viața până acum și care a lăsat ca vestea bună să ajungă până la noi? Mântuitorul vrea să ne dea, prin harul Său, viața veșnică, vrea să ne salveze din starea de necredință și să ne pună în inimă bucuria și pacea mântuirii veșnice.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

PREZENȚA LUI DUMNEZEU NE PUNE DEOPARTE – Fundația SEER

„Oare nu când vei merge Tu cu noi şi când prin aceasta vom fi deosebiţi, eu şi poporul Tău, de toate popoarele de pe faţa pământului?” (Exodul 33:16)

Lumea așteaptă de la creștini să fie diferiți de cei care nu pretind că-L cunosc pe Domnul Isus, și așa trebuie să fie. Credincioșii trebuie să fie un exemplu în ceea ce privește slujirea altora și manifestarea dragostei. Domnul Isus a zis: „Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.” (Ioan 13:35).

În Vechiul Testament, când evreii au încălcat legământul cu Dumnezeu închinându-se vițelului de aur, Moise a mijlocit înaintea lui Dumnezeu să nu-i lepede. Argumentul său a fost următorul: „Cum se va şti că am căpătat trecere înaintea Ta, eu şi poporul Tău? Oare nu când vei merge Tu cu noi şi când prin aceasta vom fi deosebiţi, eu şi poporul Tău, de toate popoarele de pe faţa pământului?”

Ceea ce făcea ca poporul Israel să fie unic printre popoare era dovada prezenței lui Dumnezeu în mijlocul lor și în călătoria lor. Și prezența lui Dumnezeu trebuie să te deosebească și pe tine de ceilalți! Când Domnul Isus le-a spus ucenicilor Săi: „Iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” (Matei 28:20), El Și-a demonstrat prezența prin Duhul Sfânt care a locuit în ei și le-a dat putere. Atât de multă, încât dușmanii lor au afirmat că ei „au răscolit lumea” (Fapte 17:6). Dar așa cum remarcă pastorul și autorul Mark D. Roberts: „Aceasta nu ne oferă o justificare pentru mândrie sau lăudăroșenie. Prezența lui Dumnezeu este o expresie a harului Său, nu a meritelor noastre. De fapt, încrederea noastră în prezența lui Dumnezeu ne conferă o convingere puternică a înaltei noastre chemări de a-L sluji în toate domeniile vieții; ne dă curajul de a trăi conform legilor Împărăției Sale și de a-i sluji pe alții în Numele Său. Dacă Dumnezeu este de partea noastră, de cine să ne temem?”

Așadar astăzi mulțumește-I lui Dumnezeu pentru prezența Sa în viața ta, și nu o pune niciodată la îndoială!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Imparati 7:13-26

Pentru confecţionarea cortului şi a obiectelor pe care le conţinea, Domnul îl desemnase odinioară pe Beţaleel, un meşter iscusit, „umplut cu Duhul lui Dumnezeu în înţelepciune şi în
 pricepere şi în cunoştinţă şi în orice fel de meşteşug…” (Exod 31.2-3). Pentru confecţionarea obiectelor din aramă (sau bronz), Solomon face apel la Hiram din Tir, un meşteşugar de asemenea „plin de înţelepciune şi de pricepere şi de cunoştinţă ca să facă orice fel de lucrări în aramă” (v. 14). Fie ca şi noi să intrăm în posesia unor calităţi spirituale similare. Atunci Domnul va putea să ne folosească la tot felul de lucrări, pentru că acestea sunt (din plin) pentru fiecare.

Primul proiect al lui Hiram este turnarea celor doi stâlpi de aramă cu splendidele lor capiteluri. Acestea ne reamintesc de promisiunea Domnului către Biserica din Filadelfia: „Pe învingător îl voi face un stâlp în templul Dumnezeului Meu” „Ai puţină putere…”, le-a spus El acelor credincioşi (Apocalipsa 3.12 şi 8). Dar numele acestor stâlpi, Iachin şi Boaz, semnifică: „El va întări” şi, respectiv, „În El este putere”. Iată un răspuns preţios pentru condiţia răscumpăraţilor: Puţină putere pe pământ? Stabilitate şi putere pentru totdeauna în
cerul gloriei, reprezentat de templu!