Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “mai 20, 2020”

20 Mai 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Și poporul a strigat și au sunat din trâmbițe. Și a fost așa: când poporul a auzit sunetul trâmbițelor și poporul a strigat cu glas tare, zidul a căzut pe loc; și poporul s-a suit în cetate, fiecare drept înainte, și au luat cetatea.

Iosua 6.20



Ierihonul este o imagine a acestei lumi. Așa cum Ierihonul a căzut și a fost complet dărâmat de îndată ce Israel a intrat în țară, la fel lumea este doar o ruină pentru credinciosul care își cunoaște poziția în Hristos. „Aceasta este victoria care a învins lumea: credința noastră” (1 Ioan 5.4). Credința dobândește biruința asupra Ierihonului. Este o credință care se sprijină pe Domnul și care acționează în ascultare față de instrucțiunile divine. Trebuie să umblăm prin credință și în puterea Duhului Sfânt, ca fiind răstigniți față de lume, iar lumea răstignită față de noi. Lumea trebuie să rămână în ruine pentru cel credincios, așa cum Ierihonul nu mai trebuia niciodată rezidit.

Zidurile Ierihonului ne amintesc de piedicile și de obstacolele din viața noastră de credincioși, pe măsură ce străbatem această lume. Vrăjmașul încearcă să ne înspăimânte prin aceste împrejurări și deseori ne găsim măsurând zidurile, studiind dificultățile și fiind preocupați cu tulburările și cu încercările noastre. Ne preocupăm cu zidurile, în loc să ne preocupăm cu Domnul și cu puterea Sa. Prin credință, zidurile vor cădea negreșit.

Căderea Ierihonului este încă și mai bogată în semnificații atunci când o privim în lumina profeției. Ierihonul este o imagine a lumii coapte pentru judecată. Zidurile înalte sunt imagini ale zidurilor necredinței, ale apostaziei, ale nelegiuirii și ale falsei siguranțe. Șapte zile a trebuit Israel să înconjoare aceste ziduri. Erau acolo șapte preoți cu șapte trâmbițe, iar în ziua a șaptea, Israel a înconjurat de șapte ori cetatea și preoții au suflat în trâmbițe. Numărul „șapte” vorbește despre ceea ce este complet în mod divin și ne amintește de cele șapte peceți, de cele șapte trâmbițe și de cele șapte potire din Apocalipsa. Așa cum zidurile Ierihonului au căzut, tot așa va veni ziua când toate lucrurile înălțate și semețe vor fi dărâmate la pământ. Avem aici o imagine profetică a Împărăției viitoare.

A. C. Gaebelein

SĂMÂNȚA BUNĂ

Dar să știi că în zilele din urmă vor fi timpuri grele, căci oamenii vor fi iubitori de sine … având o formă de evlavie.

2 Timotei 3.1,2,5



Oameni de ceară

În cunoscutul muzeu al figurilor de ceară, Madame Tussauds, poate fi văzut stând lângă scări un polițist englez. Unii vizitatori au vrut să vorbească cu el și să-l întrebe pe unde se merge mai departe. Abia atunci au observat că era din ceară. Arăta uimitor de real, ca și cum ar fi fost un Bobby englez. Dar nu era! Avea numai înfățișarea exterioară. Dacă mergi prin toate încăperile acelei expoziții ciudate, pretutindeni același decor: personalități din toate domeniile – împărați, comandanți de oști, politicieni, artiști, savanți. Asemănarea cu persoana pe care o ilustrau era izbitoare. De necrezut era, de asemenea, și cât de liniștiți deveneau mulți vizitatori de îndată ce pășeau în expoziție. Te puteai aștepta ca unii să râdă. Dar nu, ci cei mai mulți amuțeau complet. Efectul acestor figuri asupra vizitatorilor este paralizant. Ele sunt fără viață! Numai dimensiunile exterioare sunt reale.

Și cât de mulți oameni din zilele noastre depun eforturi pentru a prezenta o haină creștină, o formă creștină exterioară, o formă de evlavie! Dar în spatele fațadei nu este nimic din ceea ce înseamnă adevărata credință. Este cutremurător când constatăm câtă aparență ne înconjoară! Și tocmai aceasta este problema noastră: avem un creștinism fără Hristos. Este religie, dar nu este viață! Sunt forme creștine, dar nu este putere!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

LASĂ O MOȘTENIRE – Fundația SEER

„Bine, rob bun şi credincios…” (Matei 25:21)


Nu putem alege momentul sosirii sau al plecării noastre de pe pământ, dar putem alege moștenirea pe care o lăsăm și pentru care vom fi ținuți minte!

Fiți atenți: la vârsta de cinci ani, a scris un concert pentru clavecin. Înainte de vârsta de zece ani, publicase mai multe sonate pentru vioară și cânta din memorie cele mai bune lucrări ale lui Handel și Bach. La scurt timp după ce a împlinit doisprezece ani, a compus și a dirijat prima lui operă. I s-a acordat o invitație de onoare în calitate de concert-maistru la Orchestra Simfonică din Salzburg și în câțiva ani a fost aclamat ca „mândria Salzburgului”. Când a murit (la vârsta de treizeci și cinci de ani!), compusese patruzeci și opt de simfonii, patruzeci și șapte de arii, duete și cvartete cu acompaniament orchestral, și peste o duzină de opere. Îi sunt atribuite, în total, aproximativ 600 de compoziții originale.

Chiar și așa, Mozart, căci despre el este vorba, și-a trăit cea mai mare parte a vieții în sărăcie și a murit în obscuritate. Văduva lui bolnavă a părut indiferentă la moartea sa. Câțiva prieteni au ajuns la biserică pentru serviciul de înmormântare, dar o furtună i-a împiedicat să meargă și la mormânt ca să-l îngroape. Deci locul mormântului său a devenit astfel imposibil de identificat. Niciun altar nu-i marchează locul de veci. Astăzi, pentru ce ne aducem aminte de Mozart? Care este moștenirea sa?

Nu viața pe care a trăit-o, ci muzica pe care a dat-o lumii ne îmbogățește și astăzi viețile. Când punctul central al vieții tale este doar interesul propriu, lumea nu-ți va simți lipsa când vei pleca din lumea aceasta… pe bună dreptate! Așadar, găsește o cauză mai mare decât tine însuți, o cauză care va dăinui, și dedică-ți viața în această direcție. Nu lăsa doar un testament, lasă o moștenire care împlinește voia lui Dumnezeu.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Imparati 4:1-19


Astfel, împărăţia lui Solomon se stabileşte pe fundamentul de neclintit al păcii şi al dreptăţii. Ea prefigureaz㠖 cum am văzut deja – perioada fericită în care nu numai Israel, ci întreaga lume va fi eliberată de război şi de nedreptate. În prezent, în ciuda tuturor eforturilor lui, în ciuda progresului său tehnic şi social, omul nu reuşeşte prin sine însuşi să întroneze pacea şi dreptatea, deşi toţi oamenii tânjesc după ele. Înainte să se poată întâmpla aceasta, Satan trebuie să fie legat, iar Fiul Omului să preia dominaţia universală.

Să luăm în considerare ordinea perfectă pe care o obţine Solomon în administrarea împărăţiei. Doisprezece administratori, câte unul pentru fiecare lună a anului, sunt răspunzători prin rotaţie de aprovizionarea curţii regale. Ei ne amintesc de acel rob credincios şi înţelept pe care stăpânul l-a pus peste ceata servitorilor săi, ca să le dea hrana la timp (Matei 24.45).

Domnul a dat daruri slujitorilor Săi: păstori, învăţători… care au misiunea să distribuie hrana spirituală celor ai Săi. Dar, într-un fel mult mai general, fiecare credincios trebuie să fie un bun administrator, fidel, purtându-se cu răspundere faţă de „talanţii” pe care Stăpânul său i i-a încredinţat spre propria-I glorie.

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: