Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “mai 8, 2020”

8 Mai 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Pe orice mlădiță în Mine care nu aduce rod, o îndepărtează; și pe oricare aduce rod, o curăță, ca să aducă mai mult rod.

Ioan 15.2



Cuvântul grecesc pentru „rod” este „karpos” și este folosit pentru rodul viei sau al pomilor. În Vechiul Testament, rodul face referire și la copiii care sunt născuți într-o familie. Pentru creștini, rodirea înseamnă a produce ceva similar cu atributele pomului sau ale plantei respective. De exemplu, o vie produce struguri, iar fructul ei are o natură similară cu calitatea plantei care îl produce. Aici, în Ioan 15, este clar că Domnul Isus așteaptă ca cei care Îl urmează să aducă rod, iar rodirea aici face referire la a aduce, prin viețile noastre, glorie Domnului Isus și Tatălui.

Noul Testament ne prezintă multe feluri de rod pe care noi trebuie să le aducem. Duhul Sfânt caută să producă în fiecare dintre noi caracterul lui Hristos Însuși: „Dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea” (Galateni 5.22,23). În Romani 6.21,22, Pavel spune: „Deci ce rod aveați atunci în acele lucruri de care acum vă este rușine? pentru că sfârșitul acelora este moarte. Dar acum, eliberați de păcat și devenind robi ai lui Dumnezeu, aveți rodul vostru spre sfințire, și sfârșitul: viața eternă”. El menționează un alt fel de rod în Romani 15.26-28 și în Filipeni 4.15-18 – rodul dărniciei și al împlinirii nevoilor altora.

Viticultorul dorește rod din viața fiecăruia dintre noi. Acest rod este de multe feluri. Dorința noastră trebuie să fie de a-L glorifica în fiecare aspect al vieții noastre, pentru ca astfel să aducem rod, mai mult rod și mult rod. Rodul care rămâne este ceea ce facem cu adevărat spre gloria Lui.

T. Hadley, Sr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Pentru că ce se vede se mai poate nădăjdui? Pe când, dacă nădăjduim ce nu vedem, așteptăm cu răbdare.

Romani 8.24,25



Cine oferă mai mult? (2)

Tatăl dorea să afle mai multe de la soldat. Dar, înainte de aceasta, tânărul a spus: „Am aici, în acest pachet, un tablou al fiului dumneavoastră, pe care l-am pictat pe când eram în Vietnam. Eu nu sunt un artist. Dar mă gândesc că fiul dumneavoastră ar fi dorit să-l primiți”. Când tatăl a deschis pachetul, a ținut cu uimire în mâini portretul fiului său. A fost adânc mișcat. Nu era o lucrare de maestru. Dar tânărul soldat nimerise exact trăsăturile drăguțe ale feței fiului său. Astfel, acest tablou a primit un loc de cinste în conacul părintesc. Câteva luni mai târziu s-a stins din viață și tatăl.

Acum sosise momentul licitației prețioasei colecții. Printre piesele expuse se afla și tabloul fiului. Agentul care conducea licitația i-a salutat pe cei strânși acolo și a spus: „Vom începe cu portretul fiului. Cine oferă întâi pentru acest tablou?”. – Tăcere. – Tăcere penibilă. – Nimeni nu dorea să ofere ceva. Deodată s-a auzit o voce din public: „Am venit să cumpărăm picturile renumite. Treceți peste acest portret. Începeți odată!”. Dar agentul care conducea licitația susținea că trebuie să păstreze rândul: „Cine oferă pentru acest tablou? Vă rog să vă gândiți, este un tablou al fiului”.

Din spatele sălii s-a auzit o voce ezitantă. Era grădinarul conacului. „Eu ofer 100 de dolari pentru această pictură”. Era tot ce putea oferi. Toate capetele s-au întors spre el. Vânzătorul a continuat: „Sunt oferiți 100 de dolari. Cine pune mai mult?”. — „Dați-i tabloul și să revenim la problemă”. Dar agentul ezita. Apoi în sfârșit: „100 de dolari prima dată, 100 de dolari a doua oară, 100 de dolari a treia oară”. Ciocanul a lovit. Tabloul fiului aparținea grădinarului.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ALEGE-ȚI LUPTELE CU ÎNȚELEPCIUNE! – Fundația SEER

„Dacă vei face lucrul acesta… vei putea face faţă lucrurilor” (Exodul 18:23)


Un general bun știe că este o greșeală să încerce să lupte pe mai multe fronturi în același timp și că atunci când este împărțit în mai multe locuri, devine vulnerabil! Același lucru este valabil și în viață. Pentru a evita stresul inutil, trebuie să refuzi ca lucrurile mărunte să te epuizeze. Cu alte cuvinte, alege-ți luptele înțelept. Nu face din țânțar armăsar. Înainte de a aloca timp, energie și emoții într-un domeniu, întreabă-te cât de important este și cât din timpul, efortul și energia ta se cuvine să aloci. Încearcă să discerni ce contează cu adevărat și concentrează-te în această direcție. Învață să faci diferența dintre problemele majore și cele minore, între urgent și important.

Moise a devenit epuizat deoarece el se ocupa personal de fiecare problemă, dispută și criză care apărea printre iudei. Poate a crezut că așa trebuie să facă, de vreme ce era conducătorul poporului. Dar socrul său i-a zis în esență: „Tu să ai grijă de lucrurile importante și lasă lucrurile mărunte în seama altcuiva.” Apoi a continuat: „Dacă vei face lucrul acesta şi dacă Dumnezeu îţi va porunci aşa, vei putea face faţă lucrurilor şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.” Moise a ascultat sfatul socrului său şi a făcut tot ce spusese el.” (Exodul 18:23-24).

Oprește-te și gândește-te: în viața ta există destul stres și încordare, deci ce rost are să adaugi stres în plus dacă poți evita lucrul acesta? Când ești tentat să pornești o altă „luptă”, fă un pas lateral și gândește-te dacă merită, și cu ce trebuie să participi. Nu merge la război când nu există nicio pradă de război! Deci, alege-ți luptele cu înțelepciune!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Samuel 22:20-32


Eliberările pe care Domnul ni le dă (începând cu mântuirea noastră) nu depind de meritele noastre, ci numai de harul Său. Pe de altă parte, în ce-L priveşte pe Fiul Său, s-a găsit în El o asemenea desăvârşire, încât Dumnezeu nu putea să nu-L scape. Între toţi oamenii, Hristos este Acel Unul care, dacă se poate spune aşa, Şi-a meritat învierea. Celor care-L priveau pe Isus pe cruce li se părea că abandonarea Lui acolo era un semn al dezaprobării din partea lui Dumnezeu. Batjocoritorii „dădeau din cap“: „să-L salveze, pentru că Îşi găseşte plăcerea în El!“ (Psalmul 22.8) sau „să-L salveze, … dacă-L vrea“ (Matei 27. 43). Dumnezeu a îndepărtat această sfidare, înviindu-L pe Isus din morţi. Şi Fiul, care cunoaşte inima Tatălui, răspunde de cealaltă parte a morţii: „El M-a salvat, pentru
Şi-a găsit plăcerea în Mine
“ (v. 20).

Urmează motivele minunate pe care Isus I le-a oferit lui Dumnezeu ca să-Şi găsească plăcerea în El: justeţea şi puritatea acţiunilor Sale (v.21,25), credincioşia Sa (v.22), ascultarea Sa (v. 23), sfinţenia Sa (v. 24), îndurarea Sa (v.26), dependenţa Sa (v. 29, 30), încrederea Sa (v. 31); pe scurt, perfecţiunea Sa (v. 24). În adevăr, privirea Tatălui se putea odihni cu o satisfacţie totală asupra „Omului perfect“ (v. 26).

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: