4 Mai 2020
DOMNUL ESTE APROAPE
Veți fi martorii Mei atât în Ierusalim, cât și în toată Iudeea și Samaria și până la marginea pământului.
M-am făcut tuturor toate, ca, oricum, să mântuiesc pe unii.
Fapte 1.8; 1 Corinteni 9.22
Zilele trecute am mers la un magazin de electronice să cumpăr o baterie pentru ceasul meu. Pe când plecam, vânzătorul m-a întrebat dacă m-ar interesa un telefon mobil. I-am spus că nu. Aceasta nu a fost prima dată când mi s-a adresat o asemenea întrebare în locul respectiv și m-am întrebat ce legătură să fie între o baterie de ceas și un telefon mobil. Apoi mi-am dat seama că proprietarul acelui lanț de magazine de electronice era o mare companie de telefonie mobilă, iar vânzătorii fuseseră instruiți să promoveze produsul lor principal: telefoanele mobile. O idee benefică!
Apoi m-am gândit dacă eu însumi sunt la fel de inventiv în a folosi împrejurările zilnice pe care le am de a-L vesti pe Domnul Isus celorlalți, și mi-am dat seama că lucrurile nu stăteau așa.
În Columbia este un frate care aproape mereu are cu el o gentuță plină cu pliante de evanghelizare, pe care le distribuie în mod constant. Când se află într-un restaurant, le împarte tuturor care se află acolo, iar când călătorește cu autobuzul, le oferă celor care călătoresc împreună cu el.
Un alt frate, atunci când merge cu autobuzul, se duce în față și le spune celorlalți călători că are ceva important să le transmită, după care le predică evanghelia timp de cinci minute.
Poate că în locurile unde noi trăim nu este ușor să folosim astfel de metode, însă cu siguranță că putem da un pliant la magazin, la benzinărie, la bancă sau, bineînțeles, vecinilor noștri. Domnul să ne ajute să folosim toate împrejurările care se ivesc în activitatea noastră zilnică! Tot El să ne dea și curajul necesar de a vesti mântuirea Sa celor pierduți din jurul nostru!
A. Blok
SĂMÂNȚA BUNĂ
Tu singur te pedepsești cu răutatea ta și răzvrătirea ta te va mustra; și vei ști și vei vedea ce rău și ce amar este să părăsești pe Domnul.
Ieremia 2.19
„Dacă aș fi știut…”
Regina Angliei obișnuia să viziteze singură castelul din apropiere. Într-o zi, aflată într-o astfel de călătorie, regina a observat că se înnorase și că în scurt timp urma să plouă. A bătut la ușa unei case, iar în prag, o doamnă supărată a răspuns: „Ce vrei?”. Regina nu s-a prezentat, ci doar a spus: „Aș putea împrumuta o umbrelă?”. — „Un moment”, a mormăit femeia trântind ușa. „Cum să dau o umbrelă unei femei necunoscute?”, s-a gândit ea, nemulțumită de deranj. După scurt timp s-a întors cu o umbrelă ruptă pe care a întins-o prin deschizătura ușii. Regina a mulțumit, după care și-a văzut de drum. A doua zi dimineața, regina împreună cu întreaga ei escortă s-a oprit în fața casei. Unul dintre membrii gărzii a bătut la ușă și a dat femeii umbrela, spunând: „Regina vă mulțumește”. În timp ce escorta se îndepărta, femeia a fost auzită spunând: „Dacă aș fi știut cine este, i-aș fi dat cea mai bună umbrelă”.
„Dacă aș fi știut” este o scuză neîntemeiată. Sub masca ei se practică răutatea, se dezvoltă necredința, se cultivă lipsa de încredere. Întâmplarea aceasta este un exemplu despre ce înseamnă a practica nedreptatea. Regele regilor – Domnul și Mântuitorul nostru – a venit în lumea noastră plină de răutate nu ca să ceară ceva, ci ca să ofere sufletelor liniștea, pacea cu Dumnezeu, viața veșnică. În mod regretabil însă, mulți procedează precum această femeie.
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CUM SĂ FACI FAȚĂ STRESULUI DIN VIAȚA TA – Fundația SEER
„Voi merge Eu Însumi cu tine şi îţi voi da odihnă.” (Exodul 33:14)
Te simți copleșit de viață? Nu ești singurul care simte acest lucru! Moise, unul dintre cei mai mari lideri din istorie, a devenit atât de stresat de responsabilitățile pe care le avea, încât și-a dorit să moară. Tu spui: „Sigur nu aceasta era voia lui Dumnezeu pentru el!”
Ai dreptate! Însă nu este suficient să cunoști voia lui Dumnezeu, trebuie să și faci lucrurile așa cum dorește El. Moise muncea din zori de zi până noaptea târziu, șase zile pe săptămână, fără vacanțe sau timp liber. Mânca pe fugă, stabilea întâlniri, respecta termene și primea pe toată lumea care voia să-l vadă. Și cei care îi erau apropiați lui Moise erau fie prea ocupați să observe sau aveau nevoi prea mari ca să le pese că el suferă de epuizare. Însă Ietro, socrul său, a observat lucrul acesta și a zis: „Ce faci tu nu este bine. Te istoveşti singur… căci lucrul este mai presus de puterile tale şi nu-l vei putea face singur.” (Exodul 18:17-18).
Din fericire, Moise a găsit răspunsul. Acesta era format din două părți distinctive:
1) Să delege munca unor oameni calificați și să creadă că o vor duce la bun sfârșit. Un lider bun este, în esență, acela care nu încearcă să facă totul singur, ci acela care are grijă ca lucrurile să fie făcute, prin aportul celorlalți. Sau, așa cum a spus evanghelistul secolului al XIX-lea, D.L. Moody: „În loc să încerci să faci munca a zece oameni, alege zece oameni care să facă acea muncă.” Ce-a mai învățat Moise:
2) Să se bazeze pe puterea lui Dumnezeu mai mult decât pe puterea lui. Dumnezeu i-a zis: „Voi merge Eu Însumi cu tine şi îţi voi da odihnă.” Cuvântul „odihnă” înseamnă „pace lăuntrică, siguranță și încredere.” Voia lui Dumnezeu este ca și tu să trăiești așa, și să procedezi la fel ca Moise!
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
2 Samuel 19:31-43
Barzilai era unul dintre acei oameni devotaţi pe care sfârşitul cap. 17 ni l-a prezentat punându-şi la dispoziţia poporului averea de care dispunea (1 Tim. 6.17, 18). David nu a uitat faptul acesta. Şi Marele Împărat, care va veni în glorie, Îşi va aduce aminte în acelaşi fel de binecuvântaţii Tatălui Său. El le va putea spune în ziua răsplătirilor: „am fost flămând şi Mi-aţi dat să mănânc…” (Matei 25.34, 35).
Plin de consideraţie, Barzilai nu vrea să devină o povară pentru împărat, dar i-l încredinţează pe fiul său, Chimham. Aceasta este dorinţa cea mai plăcută a părinţilor credincioşi: să-şi vadă copiii urmându-L pe Domnul, pentru ca ei să se găsească în atenţia şi sub binecuvântarea Lui. David îi promite lui Barzilai: „îţi voi face tot ce vei dori de la mine!” (v. 38; de comparat cu Ioan 14.14, unde Domnul le spune alor Săi: „Dacă veţi cere ceva în numele Meu, Eu voi face”).
Acum David traversează încă o dată Iordanul. Se va bucura din nou de Canaan, imagine a cerului, de care fusese privat un timp, din cauza păcatului său.
Pentru copilul lui Dumnezeu este la fel. Păcatul îl privează de bucuria prezentă a cerului, fiindu-i necesar cu tot dinadinsul să-şi refacă etapele drumului: să treacă din nou „Iordanul” (moartea), să se oprească la Ghilgal (judecata de sine însuşi), pentru a putea să recâştige bucuria comuniunii cu Domnul.