Mana Zilnica

Mana Zilnica

17 Mai 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Știm că Fiul lui Dumnezeu a venit și ne-a dat pricepere.

1 Ioan 5.20



Trei mari realități (1) – Fiul lui Dumnezeu a venit pe pământ

Sunt trei mari realități care formează temelia creștinismului: 1. Fiul lui Dumnezeu a venit pe pământ, dar acum nu Se mai află aici; 2. Duhul Sfânt a venit pe pământ și încă Se află aici; 3. Fiul lui Dumnezeu va veni din nou.

Prima mare realitate, sau primul mare fapt, este adevărul minunat al întrupării: Fiul lui Dumnezeu a venit pe pământ. Ioan spune că „El este Dumnezeu adevărat și viață eternă”. Ca răspuns pentru învățătorii mincinoși, pe care el îi caracterizează ca fiind antihriști, Ioan scrie: „Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noștri, ce am contemplat și ce au pipăit mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieții (și viața s-a arătat; și noi am văzut, și mărturisim, și vă vestim viața eternă, care era la Tatăl și ni s-a arătat)” (1 Ioan 1.1,2). El nu a fost doar un fel de «emanație spirituală», așa cum predicau antihriștii, ci un Om real, însă lipsit de păcat. Cu câțiva ani în urmă, fiica mea a mers împreună cu alții într-o călătorie misionară într-o țară săracă, iar locuitorii de acolo i-au privit pe vizitatori foarte atent, inspectându-i îndeaproape și voind să se asigure că erau reali, fiindcă erau foarte impresionați că niște oameni dintr-o țară bogată veniseră acolo doar să-i viziteze. Aceasta este o ilustrație a versetului de mai sus, care ne arată că Hristos a devenit un om real: „Ce au pipăit mâinile noastre”. El este Dumnezeu adevărat și Om desăvârșit într-o singură Persoană binecuvântată, și a venit din cer pentru a ne vizita.

Dar unde este Fiul lui Dumnezeu acum? Ce s-a întâmplat cu El? Omul L-a urât, L-a lepădat și L-a răstignit. Toate acestea însă n-au făcut decât să împlinească scopul lui Dumnezeu pentru mântuirea păcătoșilor: „Pe Acesta, dat după planul hotărât și preștiința lui Dumnezeu, voi, prin mâna celor nelegiuiți, L-ați răstignit și L-ați omorât” (Fapte 2.23). Venirea Sa în lume nu ne-ar fi folosit la nimic fără moartea Sa ispășitoare pe cruce. Unde Se află El acum? În glorie, așezat la dreapta lui Dumnezeu!

B. Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

El Îmi trezește, în fiecare dimineață, El Îmi trezește urechea, ca să ascult ca un ucenic.

Isaia 50.4



Acționând la porunca lui Dumnezeu

Isus Hristos nu Se lăsa călăuzit nici de situațiile conjuncturale și nici de nevoile cu care se confruntau cei din jurul Său. El căuta în fiecare dimineață, prin rugăciune, părtășia cu Dumnezeu, pentru a primi de la El indicații pentru fiecare zi în parte. Ca urmare, El a acționat de multe ori în alt fel decât se așteptau oamenii.

În Marcu 1 citim cum Mântuitorul a vestit Cuvântul lui Dumnezeu în Capernaum și a vindecat mulți bolnavi. A slujit acolo neobosit o zi întreagă. A doua zi dimineața S-a retras într-un loc pustiu, pentru a Se ruga. Între timp, în oraș s-au strâns mulți oameni, care cu toții doreau ceva de la El. Nevoile lor erau de necuprins. Dar Domnul le-a spus ucenicilor Săi: „Hai să mergem în altă parte, prin orășelele învecinate, ca să predic și acolo, căci pentru aceasta am ieșit” (Marcu 1.38).

Când prietenul Său Lazăr s-a îmbolnăvit, Marta și Maria I-au trimis vorbă: „Doamne, iată că acela pe care-l iubești este bolnav” (Ioan 11.3). Totuși, El n-a pornit imediat la drum. Abia după două zile i-a îndemnat pe ucenicii Săi: „Hai să ne întoarcem în Iudeea!”. Ei însă au protestat. Se temeau să meargă în Betania, deoarece oamenii din acel ținut căutau să-L omoare pe Domnul lor. În ciuda acestui pericol, Isus a mers acolo, pentru că avea poruncă de la Dumnezeu.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

RĂSPUNDE LA ACESTE DOUĂ ÎNTREBĂRI, ASTĂZI – Fundația SEER

„Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea pe care o dă credinţa” (Romani 15:13)


Prima întrebare: Cum este relația ta cu Dumnezeu în acest moment? Pui la îndoială promisiunile Sale, chemarea Sa pentru viața ta, capacitatea ta de a-I auzi vocea, faptul că Își găsește plăcerea în tine sau că poți face suficient ca să Se bucure de tine? Dacă este așa, acest verset este croit exact pe măsura ta: „Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea pe care o dă credinţa.” Când încetezi să te încrezi în Dumnezeu și începi să te încrezi în propriile tale eforturi, îți pierzi bucuria și pacea. Ți-ai pierdut bucuria și pacea? Dacă vrei să le recapeți, trebuie să pui capăt îndoielii și să te întorci la credință!

A doua întrebare: Cum este relația ta cu tine însuți în acest moment? Un autor creștin scria: „Ani de zile, singura relație pe care am avut-o cu mine însumi a fost una de îndoială. Mă îndoiam de deciziile mele, de înfățișarea mea, mă întrebam dacă spun sau fac ceea ce trebuie, dacă sunt pe placul lui Dumnezeu sau al vreunei persoane. Eu nu eram mulțumit de mine însumi, cum ar fi putut deci, Dumnezeu sau oricare altă persoană, să fie?! Acei ani de nefericire sunt istorie însă, deoarece acuma știu că harul lui Dumnezeu mă acoperă ca o pătură. Știu că numai prin Domnul Isus sunt socotit neprihănit și sunt acceptat de Dumnezeu. Ce bucurie! Eram atât de legat de religie, încât va trebui să fiu mereu în gardă, împotriva ei, de acum încolo. Însă acum știu cum să-i recunosc simptomele!” Apostolul Pavel îndemna (Galateni 5:1): „Rămâneţi, deci, tari, şi nu vă plecaţi iarăşi sub jugul robiei.”

Așadar, nu te mai îndoi de mântuirea ta, nici de tine însuți… și cu atât mai mult de Dumnezeu!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Imparati 2:1-12


Ultimele cuvinte rostite de un tată sau de o mamă pentru copiii lor, la momentul morţii, au întotdeauna o mare importanţă. Cele ale lui David pentru Solomon pot fi rezumate astfel: „Păzeşte Cuvântul lui Dumnezeu”. Aceasta a fost şi dorinţa Domnului Isus la momentul când avea să-i lase pe ai Săi (Ioan 14.23, 24).

Apoi este necesar ca David să vorbească şi despre judecată. Domnia dreptăţii şi a păcii nu poate fi stabilită fără ea. Crimele lui Ioab şi insultele lui Şimei, mult timp nepedepsite, trebuie acum reamintite. Ceea ce şterge păcatul este mărturisirea, nu uitarea (anii lăsaţi în urmă). Însă ceea ce a făcut Barzilai pentru împărat şi pentru poporul lui, cu atât mai mult nu trebuie uitat.

Solomon, ca unul care ne vorbeşte despre Hristos ca împărat al dreptăţii, va răsplăti fiecăruia după lucrările lui, aşa cum ne arată partea a doua a acestui capitol. Ziua în care Domnul Îşi va stabili împărăţia, în glorie, va fi şi ea o zi de răsplătire (Matei 25.31). Unora li se va acorda viaţă eternă, alţii vor fi supuşi unor chinuri care nu vor fi mai puţin eterne. Da, există un judecător, un scaun de judecată, un iad (Ap. 20.12-15). Dar de asemenea există o „înviere a vieţii” (Ioan 5.29). Aceasta este ceea ce aşteaptă David de acum încolo. El adoarme şi va fi adăugat la părinţii săi, „după ce” cum declară Fapte 13.36 „a slujit voii lui Dumnezeu în generaţia lui”.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: