16 Martie 2021
Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții. Prin aceasta vor cunoaște toți că Îmi sunteți ucenici, dacă aveți dragoste unii față de alții.
Ioan 13.34,35
Un studiu interesant arată că doar cincisprezece la sută din succesul la locul de muncă se datorează cunoștințelor și îndemnării, iar restul de optzeci și cinci la sută este determinat de atitudine și de abilitatea de a interacționa cu ceilalți. Există o lecție spirituală pentru noi în acest lucru. Rodnicia creștină depinde nu doar de ceea ce credem, ci și de felul cum trăim ceea ce credem.
În camera de sus, Domnul Isus i-a îndemnat de cel puțin cinci ori pe ucenicii Săi să se iubească unii pe alții. El le-a spus că această iubire îi va distinge ca ucenici ai Săi. Adevărata dragoste creștină nu este un simțământ care apare și dispare, ci este un exercițiu de voință. Ea trebuie să fie motivația vieții noastre de zi cu zi. Îndemnul de a ne iubi unii pe alții este dat de cel puțin șaisprezece ori în Noul Testament. Domnul Isus a spus că Legea și Profeții depind de două porunci: a-L iubi pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul și cu toată gândirea, și a-l iubi pe aproapele ca pe noi înșine. Romani 13.8 ne spune să nu datorăm nimănui nimic, cu excepția faptului de a ne iubi unii pe alții, fiindcă cel care iubește a împlinit legea. Dragostea adevărată trebuie să fie principiul călăuzitor în viața fiecărui creștin.
A ne iubi unii pe alții nu este doar legea lui Hristos, ci este și ceva ce Însuși Dumnezeu ne învață (1 Tesaloniceni 4.9). Dragostea Lui față de noi a fost dovedită prin faptul că L-a dat pentru noi pe singurul Său Fiu, atunci când noi încă eram vrăjmași ai Lui. Dragostea Lui a fost turnată acum în inima fiecărui credincios (Romani 5.5). Dumnezeu este dragoste, iar noi de asemenea trebuie să ne iubim unii pe alții. De fapt, dragostea este dovada că Duhul lui Dumnezeu lucrează în noi și prin noi. Fie ca această „dragoste unii față de alții” să ne caracterizeze și pe noi în aceste timpuri!
T. Hadley, Sr.
Dumnezeu n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El.
Și noi am văzut și mărturisim că Tatăl a trimis pe Fiul ca să fie Mântuitorul lumii.
Ioan 3.17; 1 Ioan 4.14
Frânghia de salvare
Într-o noapte a anului 1907, vaporul „Netherland” a ajuns în pericol pe coasta Wales și s-a scufundat. Echipajul s-a putut salva prin înot. Dar, când oamenii au ajuns la mal, au constatat cu groază că drumul le era blocat de stânci mult prea înalte. Cum vor scăpa de mareea care creștea? Fără mijloace de ajutor, situația lor era disperată. Deodată au descoperit o frânghie care atârna de la înălțime. S-au cățărat repede unul după altul pe acea frânghie. Când au ajuns sus, n-au găsit pe nimeni. Nu se vedea nicăieri nicio casă și nicio lumină.
A doua zi dimineața s-au întâlnit cu echipajul de pază de pe acea coastă. Atunci s-a dezlegat misterul acelei frânghii: în urmă cu un an, echipajul de pază de pe acea coastă salvase cu ajutorul acelei frânghii oamenii de pe un vas care naufragiase acolo, dar apoi a uitat să strângă frânghia. Dumnezeu a folosit această neglijență mică pentru a salva alți naufragiați.
Așa cum acea frânghie atârna de stâncă, tot așa Dumnezeu a pregătit deja de mult timp totul, pentru a-i salva pe oamenii păcătoși de la pierzarea veșnică. El L-a trimis pe Fiul Său în lume și L-a dat la moarte, pentru ca oamenii păcătoși să nu meargă în pierzare, ci să fie grațiați. De atunci, Dumnezeu Își întinde mâna, pentru a duce în siguranță pe fiecare om care crede în Isus Hristos și acceptă pentru sine lucrarea de mântuire de la cruce.
Nu vreți să apucați această „frânghie”, ca să fiți salvați chiar astăzi?!
Citirea Bibliei: Deuteronom 7.7-26 · Matei 23.1-12
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
VORBEȘTE „CU HAR”! – Fundația S.E.E.R. România
„Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare” (Coloseni 4:6)
John Grisham, romancier american și autorul multor cărți de mare succes (traduse în 42 de limbi, inclusiv în românește), dintre care unele au fost ecranizate cu mare succes, a fost denumit „o săgeată dreaptă croindu-și drum pe o cărare strâmbă.” Romanele sale descriu adesea avocați imorali, politicieni corupți și polițiști agresivi – punctul slab a lumii bogătașilor. Eroii săi, pe de altă parte, sunt în general oameni nevinovați sau copii, de exemplu: un băiat de unsprezece ani, în „Clientul”.
Grisham a afirmat că preferă să fie un om de treabă decât să-și împânzească romanele cu relații ilicite și scene sângeroase. El refuză să scrie ceva ce i-ar ofensa mama sau copiii. În pofida previziunilor făcute de cele mai multe edituri din lume, el a cules roadele abordării sale. Romanul „Firma” are peste douăzeci de milioane de exemplare tipărite. Fanii care îl abordează și-i trimit mesaje au vârste cuprinse între zece și… nouăzeci și șase de ani! Majoritatea cititorilor săi îl laudă pentru că a lăsat deoparte violența, obscenitățile și mizeriile explicite.
Biblia ne învață: „Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia.” Să reținem cuvintele „dreasă cu sare” sau „care are gust bun”. Domnul Isus a afirmat că „din prisosul inimii vorbeşte gura. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osândit.” (Matei 12:34-37). Așadar, astăzi – vorbește „cu har”!
de Jean Koechlin
Psalmul 29
Din punct de vedere profetic, acest psalm vorbeşte despre momentul când cei puternici ai pământului vor trebui să se supună Domnului. Gloria şi tăria, pe care omul şi le atribuie cu atâta plăcere, aparţin, de fapt, numai lui Dumnezeu. Şi acestea Îi vor fi recunoscute doar atunci când El va considera potrivit să-Şi înalţe glasul, pentru a-Şi revendica drepturile (glasul Domnului este amintit de şapte ori în acest psalm). Dominaţia naţiunilor (numite: „fii ai celor puternici„ v. 1) asupra lui Israel va lua atunci sfârşit, pentru că poporul căruia îi va da Domnul puterea când va fi să şadă ca Împărat pentru totdeauna (v. 10-11) va fi chiar poporul Său.
Ce puternic şi impunător este acest glas al Creatorului, pe care toţi oamenii au ocazia să-l audă! Dumnezeu le vorbeşte cu tot dinadinsul („dea curmezişul”) prin fenomene ale naturii: vânt, tunete, avalanşe, cutremure de pământ… care umplu sufletele cu un sentiment de măreţie şi de groază… în general foarte trecător! Dar, mai presus de toate, Dumnezeu a vorbit lumii prin Isus Hristos, Cuvântul devenit trup (Ioan 1.14; 18.37). Acesta a fost şi glas al puterii divine „pe ape mari” (v. 3), şi glas al unui singur cuvânt, rostit pe când El potolea furtuna (Marcu 4.39), precum şi glasul „blând, în şoaptă” (1 Împăraţi 19.12), al dragostei: glasul bunului Păstor. Acesta se face auzit şi astăzi în Cuvântul Său. Să învăţăm să-l ascultăm!
Mana Zilnica 