Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “mai 3, 2019”

3 Mai 2019

DOMNUL ESTE APROAPE

 

Supunându-vă unii altora în teamă de Hristos. Soțiilor, supuneți-vă soților voștri ca Domnului … Soților, iubiți-vă soțiile, după cum și Hristos a iubit Adunarea.
Efeseni 5.21,22,25


În ce privește relația de căsătorie, există patru expresii pe care trebuie să le învățăm. Bineînțeles, ele trebuie dublate de o atitudine pe măsură.

Îmi pare rău!” Această expresie prin care regretăm ceva ce am spus sau am făcut aduce cu adevărat vindecare. Ea presupune umilință și, de asemenea, prețuire pentru persoana celuilalt.

Iartă-mă!” A cere iertare este un lucru important pentru o relație fericită și sănătoasă. Știm că toți facem greșeli și că nu suntem perfecți, așa că, de ce ne vine atât de greu să cerem iertare? Fiindcă suntem mândri! Plătim însă un preț nespus de scump atunci când nu suntem gata să ne smerim. Doar după moartea lui Iacov și-au cerut frații lui Iosif iertare de la acesta. Ei trăiseră cu această povară pe inimă și pe conștiință multă vreme, iar simplul fapt de a-i cere iertare lui Iosif a adus doar limpezime și libertate în relația lor cu el. Să nu întârziem să ne cerem iertare!

Am greșit!” A recunoaște că am greșit presupune smerire. Când fiul risipitor s-a întors acasă, i-a spus tatălui său: „Am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta” – cu alte cuvinte: „Am greșit!”. Doar așa a fost posibilă restabilirea relației. Întoarcerea sa a dovedit că își dăduse seama că greșise.

Te iubesc!” Aceste cuvinte sunt la fel de importante ca dragostea exprimată prin cadouri, gesturi sau îmbrățișări. Cât de binecuvântate sunt inimile noastre când citim în Scriptură că Domnul ne iubește! Cât de binecuvântată este inima soției, a soțului sau a copiilor când aud aceste cuvinte: „Te iubesc!”. Să le rostim mai des!

A. Blok

SĂMÂNȚA BUNĂ

 

Apoi a zis tuturor: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să Mă urmeze”.
Luca 9.23


Crucea zilnică

A ne lua crucea în fiecare zi nu înseamnă a purta o podoabă sub formă de cruce, ci cu mult mai mult. Purtarea crucii este urmarea renunțării de sine. A-L urma pe Mântuitorul înseamnă a-L imita, iar a-L imita înseamnă a-ți întemeia pe El faptele și gândurile tale. Dar unde găsim putere pentru a le împlini? Ucenicul Petru a spus într-o împrejurare: „Doamne, cu Tine sunt gata să merg chiar și în temniță și la moarte” (Luca 22.33). Petru gândea că această putere se afla în intențiile sale bune, în deciziile sale, în dragostea sa pentru Domnul și Învățătorul său. Cât de mulți creștini gândesc la fel! Ei spun cu bunăvoință: „Doamne, cu Tine sunt gata să merg chiar și în închisoare și la moarte”. Dacă vine un astfel de examen în viața acestora, se va vedea contrariul afirmațiilor lor. De ce? Această putere nu se află în om, ci este legată în mod esențial de două adevăruri: de darul Duhului Sfânt, puterea de sus pentru umblarea noastră, și de părăsirea oricărei încrederi în firea noastră veche.

Mântuitorul a chemat poporul și pe ucenicii Săi și le-a explicat în mod clar că, dacă vor să-L urmeze, trebuie să își ia partea cu El și să-și ducă crucea. „Crucea” nu înseamnă numai a îndura încercările și greutățile. Omul care în acea vreme își lua crucea era dus la execuția capitală. Era un om care trebuia să accepte moartea din mâinile lumii. A-ți spune „nu” ție însuți înseamnă a accepta moartea în interior, pentru propriul tău duh; a-ți lua crucea înseamnă a accepta moartea în exterior, din mâinile lumii.

 


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ALĂTURĂ-TE BISERICII VICTORIOASE A LUI HRISTOS! (3) – Fundația SEER

„Dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă…” (2 Corinteni 5:17)


     Nimic de-a lungul istoriei nu se compară cu ceea ce au realizat misionarii creștini. Cu peste o sută de ani în urmă, un cercetător și scriitor care se întorcea dintr-o călătorie în jurul lumii, a descoperit că în ziarele londoneze, misiunile și misionarii erau bombardați de critici. Așa că a trimis o scrisoare ziarelor în apărarea misiunilor. El a spus că transformarea triburilor sălbatice din insulele din Pacificul de Sud a fost un lucru de netăgăduit și că a nu face lumină în această privință este o crimă îngrozitoare: „Este o mare absurditate ca un călător să uite aceste lucruri; căci dacă se întâmplă să fie pe cale să naufragieze pe o coastă necunoscută, se va ruga cu cea mai mare ardoare ca misionarii să fi trecut pe acolo.” Autorul acelei scrisori nu a fost nimeni altul decât Charles Darwin. Și după întoarcerea sa din călătoria în jurul lumii, a fost transformat.

Să ne gândim la papuași, unul dintre triburile aborigene din Noua Guinee. Misionarii din Olanda au început să lucreze cu ei și în 1860, primele roade ale Noii Misiuni Olandeze au fost văzute când un bărbat, pe nume Nathanael Pepper, unul dintre aborigeni, l-a primit pe Hristos. Câțiva ani mai târziu, când s-au convertit sute de aborigeni, școala papuașilor a câștigat premiul întâi la competițiile academice dintre cele o mie două sute de școli coloniale din Noua Olandă. Asta da, iscusință!

Scepticii au construit câteva leprozerii, spitale și orfelinate, dar urmașii lui Isus Hristos sunt oamenii cu cel mai mare impact asupra lumii!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

Exod 21:7-36


Comparând aceste versete cu Matei 5 (v.17 şi mai departe), înţelegem că Robul credincios al Domnului a venit nu numai pentru a împlini Legea, ci şi pentru a introduce ceea ce este mai presus de ea (Matei 5.17 nota a: Hristos vine ca o revelare a plinătăţii lui Dumnezeu prefigurată în lege şi în profeţi). În timp ce Legea poruncea „să nu ucizi”, Isus declara că şi numai de-ar spune cineva „nebunule” fratelui său, deja s-ar expune focului gheenei! Domnul doreşte să înţelegem în fiecare zi mai profund dimensiunile răului din inima noastră. Şi vrea să ne facă cunoscut propria Sa
inimă care a făcut infinit mai mult decât cerea Legea, cea care spunea: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău” (Matei 5.43, 44; vezi Romani 5.7, 8, 10; compară şi Exod 22.1 … cu Psalmul 69.4 sf.).

Unde ne-am găsi noi dacă porunca inflexibilă: „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”, ni s-ar aplica nouă? Dumnezeu ar trebui să facă să dispară de pe faţa pământului întreaga omenire, vinovată de crucificarea Fiului Său. Dar, în loc de aceasta, chiar şi la cruce, Domnul Isus pune în practică în mod desăvârşit ceea ce El ne învaţă în aceste versete: „Tată, iartă-i, – spune El – pentru că ei nu ştiu ce fac” (Luca 23.34).

Versetul 32 stabileşte preţul unui rob: acelaşi preţ cu care a fost estimat Fiul lui Dumnezeu (Matei 26.15).

Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: