Mana Zilnica

14 Octombrie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

M-au pus păzitoare la vii; via mea, care este a mea, nu am păzit-o.

Cântarea Cântărilor 1.6

Mulți tați și multe mame sunt atât de ocupați cu afacerile și cu lucrurile materiale, încât le mai rămâne doar puțin timp, sau deloc, pentru citirea sau meditarea la Scriptură, pentru nevoile spirituale proprii sau pentru cele ale copiilor. Prin urmare, ei lasă copiilor impresia că lucrurile materiale sunt de cea mai mare importanță și că lucrurile spirituale nu contează atât de mult. În astfel de cazuri, mai este de mirare că acești copii cresc cu o gândire lumească și cu puțină plăcere pentru Cuvântul lui Dumnezeu? Putem deveni atât de preocupați să îngrijim de nevoile materiale ale copiilor noștri și de mersul lor prin lumea aceasta, încât uităm de nevoile cele mai importante, cele ale sufletelor lor, și astfel cheltuim doar puțin timp, sau deloc, în privința lucrurilor spirituale. Aceasta nu înseamnă că îi creștem în disciplina Domnului.

A-i învăța pe copii Cuvântul lui Dumnezeu și a veghea asupra nevoilor lor spirituale este una dintre cele mai importante îndatoriri ale taților, îndatoriri care adesea sunt neglijate de cei mai mulți. Ce trist! Trebuie să ne facem timp să citim Cuvântul lui Dumnezeu cu copiii noștri și să ne rugăm cu ei, să-i învățăm lecții spirituale din lucrurile naturale ale vieții și din întâmplările zilnice, să le oferim cuvântul de care au nevoie la fiecare moment. Dacă dorim ca ei să fie mântuiți și să crească în harul și în cunoașterea Domnului Isus, trebuie să ne facem partea și să-i hrănim cu prețiosul Cuvânt al lui Dumnezeu.

Este posibil ca anumiți tați să fie ocupați cu slujba de a-i învăța Cuvântul lui Dumnezeu pe alții, fiind preocupați cu ceea ce ei numesc slujirea lui Hristos, și totuși să-și neglijeze prima lor îndatorire, aceea de a-și hrăni soția și copiii din Cuvântul lui Dumnezeu. Slujba pentru Domnul trebuie să înceapă acasă, în familie. Trebuie să veghem ca nu cumva să păzim via altora, iar pe a noastră să o lăsăm nepăzită.

R. K. Campbell

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Întoarce-te …”, zice Domnul. „Nu voi arunca o privire întunecată împotriva voastră, căci sunt plin de milă”, zice Domnul.

Ieremia 3.12

Isus Hristos mi-a schimbat viața (1)

„Am crescut într-o familie în care era multă brutalitate. Tatăl meu era bețiv și deseori o bătea pe mama. La 12 ani nu mi-am mai putut suporta viața. Dar de fiecare dată când mă gândeam la moarte, gândul mi se îndrepta și spre Dumnezeul pe care, fără să-L cunosc, Îl iubeam, pentru că îmi spuneam: Dacă tatăl meu violent nu mă iubește și Îl urăște pe Dumnezeu, atunci Dumnezeu trebuie să fie bun! La 19 ani m-am căsătorit, dar conflictele au continuat. Am avut un copil și mă gândeam că viața se va schimba, însă lucrurile au devenit tot mai grave; până la urmă am căzut într-o depresie adâncă. Mă gândeam la Dumnezeu, dar nu îndrăzneam să mă rog și să-I cer ajutorul.

Într-o zi, au venit în vizită surorile mele cu câțiva prieteni de-ai lor. Unul dintre ei a venit și a doua zi, pentru că văzuse medicamentele mele și m-a întrebat cum îmi merge. I-am spus că sufăr de depresie.

Atunci mi-a spus despre Isus Hristos, despre Dumnezeu și despre dragostea Lui față de mine. Acest om credincios mi-a arătat că Dumnezeu Se gândește și Se interesează de mine. Până atunci îmi simțisem inutilitatea și credeam că nu aveam nicio importanță pentru cineva. Dar acum auzeam realitatea minunată că Dumnezeu Se interesează de mine!”

Citirea Bibliei: Isaia 44.1-13 · Evrei 8.7-13

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CUM SĂ FII RODITOR (4) – Fundația S.E.E.R. România

„Sămânţa… a căzut între spini…” (Luca 8:14)

Pentru a fi roditor, trebuie să distrugi buruienile. În binecunoscuta pildă a semănătorului, Domnul Isus ne arată cum sămânța Cuvântului ajunge în patru tipuri diferite de sol. „Sămânţa care a căzut între spini închipuie pe aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îşi văd de drum, şi-l lasă să fie înăbuşit de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia, şi n-aduc rod care să ajungă la coacere.” (Luca 8:14) Există iată trei soiuri de „buruieni” care ne pot împiedica să ajungem la maturitate spirituală:

1) Îngrijorarea. Devenim atât de preocupați de grijile zilnice, încât ne luăm privirile de la Isus.

2) Bogățiile. Câștigarea banilor și cumpărăturile ne domină viețile atât de mult, încât nu mai avem timp pentru Domnul.

3) Plăcerile vieții. Căutarea „plăcerilor vieții” ne poate stopa creșterea spirituală. E normal să te relaxezi și să te bucuri de viață, dar trebuie să-ți precizezi și să-ți respecți prioritățile. Dacă ai timp să mergi la cumpărături, să mergi la plajă, să joci fotbal sau să petreci ore în șir uitându-te la televizor, dar nu ai timp să citești Biblia și să te rogi, există un dezechilibru în prioritățile tale. Poate că spui: „Dar chiar n-am timp să-L slujesc pe Domnul. Sunt atât de ocupat, că nu pot să-mi iau vreun angajament!” Atunci ești prea ocupat!

Smulge buruienile. Multe lucruri din viață nu sunt neapărat rele, dar nu sunt necesare. Poate trebuie să-ți scurtezi puțin programul ca să dai la o parte buruienile. Știi, trebuie să-ți îngrijești răsadurile de roșii, dar nu trebuie să faci nimic pentru a produce păpădii; ele cresc singure, atunci când neglijezi grădina. Înțelegi ideea? Dacă buruienile din viața ta te împiedică să fii rodnic, eficient – e timpul să te oprești din orice faci, și să treci la „plivit”!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Faptele Ap. 27:1-17

Pentru a împiedica răspândirea Evangheliei, vrăjmaşul a ridicat oameni împotriva lui Pavel. Acum se foloseşte de obstacole naturale pentru a–i bloca drumul.

Mulţi creştini se aseamănă cu o corabie, al cărei mers depinde de vântul care suflă. Dacă este cel „din sud”, care adie blând, totul merge bine; ei ridică ancora plini de curaj (v. 13). Când însă se întoarce, devenind potrivnic, ei, iată, navighează „încet”, „cu greu”, nu mai sunt capabili să înainteze (v. 7,8) şi caută ici şi colo adăpostul oamenilor împotriva greutăţilor (v. 4). În fine, când suflă furtuna unei mari încercări, ei nu mai pot ţine drumul şi sunt duşi în derivă (v. 15). Vaporul însă îşi urmează ruta indiferent de vreme. Fie ca, mânaţi de o credinţă activă şi fermă, să înaintăm mereu spre ţintă, în ciuda tuturor furtunilor!

Deşi era binevoitor cu prizonierul său, totuşi centurionul s–a încrezut mai mult în proprietarul navei decât în ceea ce spusese Pavel (v. 11). Nu ni se întâmplă şi nouă adesea să acordăm mai multă încredere sfaturilor şi părerilor oamenilor, decât îndrumărilor Cuvântului şi Duhului Sfânt? ~ iar aceasta, spre marea noastră pagubă (v. 10)!