Mana Zilnica

Mana Zilnica

3 Aprilie 2019

DOMNUL ESTE APROAPE

 

Mă mir că treceți așa de repede de la Cel care v-a chemat în harul lui Hristos, la o evanghelie diferită, care nu este o altă evanghelie; dar sunt unii care vă tulbură și doresc să strice evanghelia lui Hristos.
Galateni 1.6,7


Adunările din Galatia fuseseră abătute de la calea adevărului de către unii care propagau învățătura că cei credincioși trebuiau să-și păstreze mântuirea prin păzirea legii lui Moise. Ținerea legii oferă importanță eului, fiindcă ne face să credem că putem realiza ceea ce doar harul lui Dumnezeu poate. Legalismul Îl lipsește pe Domnul Isus de creditul care I se cuvine pentru împlinirea binecuvântărilor veșnice ale celor care cred, prin jertfa Sa unică și perfectă.

Galatenii recunoscuseră mai înainte suveranitatea lui Dumnezeu în evanghelie. Dăduseră ascultare chemării lui Dumnezeu, care le făcuse parte de harul lui Hristos. Pe bună dreptate se mira acum Pavel că, atât de curând, trecuseră la o altă evanghelie, care nu era decât o pervertire a adevăratei evanghelii a lui Hristos. Această greșeală era deosebit de gravă. Galatenii erau probabil sinceri, crezând că astfel Îl glorificau pe Dumnezeu și că, ascultând de legea lui Moise, își puteau mai bine menține poziția înaintea lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, voiau să se păstreze mântuiți prin faptele lor bune. Pavel a dat pe față falsitatea acestei învățături cu hotărâre și cu claritate. Adevăratul efect al ei era că îndepărta în totalitate harul lui Dumnezeu și că făcea ca legea să fie temelia binecuvântării. Ascultarea de lege slujește mândriei omului. Această mândrie este de fapt motivul pentru orice pervertire a evangheliei.

Dumnezeu îi chemase „în harul lui Hristos”. Dacă galatenii căutau cu adevărat voia lui Dumnezeu, era necesar să-L țină pe Hristos înaintea ochilor lor. El este standardul lui Dumnezeu pentru îndreptățire și este Cel prin care au venit adevăratul har și adevărata evanghelie. Sfințenia perfectă și adevărul în Hristos înlătură în întregime orice pretenție a cărnii.

L. M. Grant

 

SĂMÂNȚA BUNĂ

 

Și voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre, în care trăiați odinioară, după mersul lumii acesteia după domnul puterii văzduhului.
Efeseni 2.1,2


„O viață pe roți” (1)

De mică m-a pasionat sportul, mai ales gimnastica. Când aveam 13 ani, la școala unde învățam a venit un manager sportiv. El căuta o elevă care să se antreneze pentru a face acrobații la circ. Profesorul de gimnastică m-a recomandat pe mine. Am fost foarte încântată. Spre marea mea bucurie, am fost selectată. Acesta a fost începutul unei perioade de peste doi ani de regim strict și de antrenament riguros. La 15 ani eram pregătită pentru „o viață pe roți”, o viață de turneu cu circul. Am călătorit prin multe țări. Mă simțeam pe culmile gloriei. Eram aplaudată pretutindeni. Cine mai era ca mine? Au fost trei ani minunați, în care am făcut ceea ce visasem.

Apoi, în timpul unui spectacol, a avut loc un accident. Executam o acrobație la înălțime. Partenerul meu, care stătea suspendat cu capul în jos, trebuia să mă arunce ca să mă învârt în aer, iar apoi să mă prindă în timp ce coboram. Însă n-am reușit și am căzut de la șase metri înălțime. Am fost dusă de urgență la spital, unde am aflat că îmi fracturasem coloana vertebrală și un braț și aveam mai multe coaste rupte. Am fost în stare de șoc câteva zile și nu-mi aminteam ce se întâmplase. Când mi-am revenit, mi-am dat seama că eram paralizată de la mijloc în jos. Însă, fiindcă eram tânără, speram ca, în urma unei operații sau cu ajutorul terapiei de recuperare, să pot merge din nou și chiar să mă întorc la circ.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

FII UN BUN EXEMPLU! – Fundația SEER

„El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său” (2 Cronici 26:4)


Replica finală a unui cunoscut desen animat era: „Nu contează ce-i învățăm pe copii, ei insistă să se comporte exact ca noi!” Zâmbim, dar problema e foarte serioasă. Un expert spunea: „Îi învățăm pe alții ceea ce știm, dar reproducem ceea ce suntem.” Poate copiii tăi pun la îndoială uneori ceea ce spui, dar întotdeauna vor crede ceea ce faci, și vor fi tentați să facă și ei la fel.

Așadar:

1) Dacă dorești ca ei să aibă timpul lor de părtășie cu Dumnezeu, tu trebuie să ai un asemenea timp.

2) Dacă îți dorești ca pruncii tăi să fie în biserică, ia-i cu tine acolo, nu-i trimite.

3) Dacă vrei ca ei să nu vorbească urât, ai grijă ce scoți tu pe gură.

4) Dacă nu dorești ca pruncii tăi să fumeze, să bea sau să consume droguri, n-o face nici tu!

Când spui una, dar faci alta, copilul tău te va iubi în continuare, dar în cele din urmă își va pierde respectul pentru tine. Și ce e mai rău, el va crede: „Dacă principiile pe care le predici nu funcționează pentru tine, de ce să le încerc eu?!” Exemplul tău va avea un impact mai mare decât toate predicile tale. Citește aceste două versete cu atenție.

Primul se găsește în Vechiul Testament: „El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său.” (2 Cronici 26:4 – e vorba de Ozia, regele lui Iuda).

Cel de-al doilea se găsește în Noul Testament: „Îmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care s-a sălăşluit întâi în bunica ta Lois şi în mama ta Eunice, şi sunt încredinţat că şi în tine.” (2 Timotei 1:5). Cele două versete sunt separate de mii de ani, dar adevărul pe care îl transmit este mereu actual – deci, fii un bun exemplu!  


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

Exod 5:15-23, 6:1-8


Faraon nu dă nimic; dimpotrivă, devine din ce în ce mai sever. În zadar se plâng la el (v.15-18). Nu numai că Satan nu cunoaşte îndurarea, ci îşi găseşte plăcerea în nenorocirea robilor săi. Abia dacă este satisfăcută o poftă, că apare o alta şi trebuie să fie împlinită imediat. Numai Hristos poate satisface o inimă în mod desăvârşit. Uneori Dumnezeu rânduieşte lucrurile astfel încât eliberarea nu este imediată, pentru ca omul, simţind apăsarea jugului vrăjmaşului şi adâncimile stării sale nenorocite, să fie în sfârşit gata să recunoască faptul că numai Dumnezeu îl poate scăpa de acestea.

Răspunzând la descurajarea robilor Săi (v.23), Dumnezeu nu le face nici un reproş. Dimpotrivă, este ocazia unei noi revelaţii din partea Lui. DOMNUL sau „Iehova” este numele pe care Dumnezeu Şi-L ia în relaţia Lui cu Israel. Pentru patriarhi, El era Dumnezeul cel atotputernic (Ebr. „El-Şadai”), Proprietarul cerului şi al pământului. Acum scopul Lui este de a introduce o relaţie nouă, ceea ce de asemenea Îi aduce un nume nou: „Eu sunt DOMNUL!”. DOMNUL este Cel care nu Se schimbă niciodată şi care rămâne credincios legământului Său. Pentru noi, credincioşii din vremea harului, El are un nume şi mai scump, acela de Tată, pe care Isus a venit să ni-L facă cunoscut (Ioan 17.26).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: