Mana Zilnica

4 Iulie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Și voi, taților, nu-i provocați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i în disciplina și sub mustrarea Domnului.

Efeseni 6.4

Tatăl taților este Dumnezeul și Tatăl nostru ceresc și de la El trebuie să învețe orice tată pământesc cum să fie un tată adevărat în familia lui. Prin harul minunat de care a avut parte, orice credincios în Hristos este adus în cea mai apropiată relație cu Dumnezeu și Îl cunoaște pe El ca Tată al său. Și noi avem duhul înfierii înlăuntrul nostru care strigă: „Ava, Tată!”.

Doar dacă ne bucurăm de această minunată relație de copii ai lui Dumnezeu și trăim zilnic realizarea ei practică, vom putea să reflectăm ceva din caracterul Tatălui nostru ceresc în relațiile noastre pământești de tați. Numai privind la dragostea lui Dumnezeu, așa cum este descrisă în 1 Ioan 3.1, „vedeți ce dragoste ne-a dăruit Tatăl: să fim numiți copii ai lui Dumnezeu”, vom manifesta și reflecta această dragoste în relațiile noastre pământești față de copiii noștri.

Astfel, trăind în comuniune cu El, învățăm despre caracterul acestui Tată minunat și înțelegem căile Lui minunate de har răbdător și de îndurare, combinate cu disciplina iubitoare și cu credincioșia pe care le arată față de noi în toate căderile, dovedindu-Și prin toate acestea grija Lui tandră. Trăind într-o astfel de părtășie, vom învăța să fim adevărați tați pentru copiii noștri. Dacă vom veni în prezența tainică a Tatălui nostru în zorii zilei și vom primi zâmbetul dragostei Sale și Îi vom aduce mulțumirile noastre – inimile noastre fiind astfel înviorate și umplute cu sentimentul prezenței Lui și al dragostei și al grijii Lui părintești – și dacă ne vom încrede în El ca în Tatăl nostru iubitor, care ne poartă de grijă zi de zi, atunci vom fi pregătiți să primim zâmbetul și semnele dragostei din partea copiilor noștri și să ascultăm scumpul cuvânt „tată” de pe buzele lor și să fim tați adevărați pentru ei, reflectând ceva din inima cerească a Tatălui nostru, din sfințenia, dragostea, pacea, dreptatea, harul, îndurarea și mângâierea Sa. Caracterul și dragostea Tatălui ceresc vor umple atmosfera unei astfel de familii creștine, iar cu timpul va atinge inima tuturor celor care o compun.

R. K. Campbell

SĂMÂNȚA BUNĂ

Când vor zice: „Pace și liniște!”, atunci o nimicire neașteptată va veni peste ei, ca durerile nașterii peste femeia însărcinată; și nu va fi chip de scăpare.

1 Tesaloniceni 5.3

„Barometrul” divin

Un locuitor de pe coasta Floridei a comandat un barometru. Când l-a despachetat, dezamăgirea lui a fost mare: acul arăta cu încăpățânare spre „furtună”. A scuturat energic dispozitivul și a bătut cu degetul în sticla acestuia, însă acul a rămas la locul său.

Furios, bărbatul i-a scris imediat furnizorului plângându-se de acel barometru inutilizabil. După aceea a trebuit să plece într-o călătorie de afaceri timp de două zile. O surpriză urâtă îl aștepta la întoarcere: casa lui fusese distrusă în totalitate de un uragan violent. Barometrul spusese adevărul, însă bărbatul nu a luat în serios avertismentul!

Biblia este „barometrul” lui Dumnezeu cu privire la viitorul lumii. Cuvintele ei sunt exacte. Această carte inspirată de Dumnezeu este infailibilă, este absolut de încredere, pentru că El nu poate minți.

Cartea Apocalipsa ne avertizează cu privire la o „furtună” groaznică. Lumea stă în fața judecății divine iminente. Cei mai mulți oameni nu vor să știe de Creatorul lor și Îl resping pe Mântuitorul Isus Hristos. În harul Său, Dumnezeu îi avertizează pe oameni prin Biblie, acest „barometru” divin. Pentru că îi iubește, Dumnezeu îi cheamă să se întoarcă la El și să fie salvați prin credința în Domnul Isus.

Citirea Bibliei: Daniel 4.1-15 · Psalmul 40.1-9

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

NUMELE SPUNE TOTUL (4) – Fundația S.E.E.R. România

„…Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri”. (Judecători 6:23)

Un alt nume compus al lui Dumnezeu, Iahve-Shalom: „Domnul păcii”; a fost descoperit de Ghedeon atunci când Dumnezeu l-a însărcinat să conducă poporul Israel împotriva madianiților, răspundere pe care Ghedeon a considerat-o mult peste abilitățile sale: „Cu ce să izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea este cea mai săracă din Manase, şi eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu.” (Judecători 6:15). Domnul i-a răspuns: „Eu voi fi cu tine, şi vei bate pe Madian… Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri” (vers. 16 și 23). Aceste cuvinte, ieșite din gura Domnului, l-au marcat așa de tare pe Ghedeon, încât a construit un altar pe care l-a numit „Domnul păcii”.

Ghedeon omul plin de teamă L-a crezut pe Dumnezeu înainte ca lupta să înceapă și victoria să fie asigurată. Prin ochii credinței, el a simțit deja pacea și a zidit acel altar închinat lui Iahve-Shalom. Noi presupunem că putem avea pace interioară numai când circumstanțele noastre exterioare ne sunt favorabile. Dar să învățăm și noi, asemenea lui Ghedeon, că pacea lăuntrică nu depinde de schimbarea circumstanțelor exterioare. Depinde de credința ta că Iahve-Shalom este cu tine; lucrul acesta te va face să treci prin luptă având pace lăuntrică.

Domnul Isus a zis: „Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte” (Ioan 14:27). Indiferent cât de înspăimântat te-ai simți în aceste momente, nu uita aceste cuvinte: „V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine… îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33). Datoria ta este să îndrăznești, pentru că Iahve-Shalom este cu tine, și să crezi că Hristos va rezolva circumstanțele în locul tău!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Ioan 2:1-12

Isus este invitat la o nuntă. Să remarcăm însă că întreaga scenă se mută în afara sălii unde avea loc ospăţul şi că nu ni se spune nimic cu privire la miri. Tot ce ştim despre ei este că avuseseră gândul fericit de a-L invita pe Isus împreună cu ucenicii Lui. Dragi prieteni, Îl putem asocia noi pe Domnul cu fiecare împrejurare de‑a noastră? Va fi El întotdeauna liber să ia parte la sărbătorile din familia noastră şi la momentele noastre de divertisment? Numai El ne va putea face parte de adevărata bucurie, căreia vinul îi este în Cuvânt o imagine. Cu toate acestea, tocmai apa „pentru curăţire” este cea folosită pentru a produce acest vin al bucuriei. Aşa va fi şi cu Israel în timpul restaurării lui şi aşa este şi pentru noi: gustăm bucuriile spirituale numai în măsura în care mai întâi ne judecăm pe noi înşine.

În felul omului este să servească „întâi vinul cel bun” (v. 10). El se grăbeşte ca încă din tinereţe să profite de tot ce-i poate oferi viaţa ~ căci, cu vârsta, puţin câte puţin, vor veni grijile, necazurile, declinul, moartea. Vinul cel mai bun a fost pus primul. Isus lucrează altfel. El a rezervat pentru ai Săi bucurii eterne, care nu se pot compara cu fericirea deşartă de pe pământ. Să nu ne dorim altele!