Mana Zilnica

Mana Zilnica

3 Decembrie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Da, bunătatea și îndurarea mă vor însoți în toate zilele vieții mele.

Psalmul 23.6


Cum putem fi siguri de adevărul acestor cuvinte? Datorită a ceea ce Domnul este ca Păstor al nostru. Putem vorbi astfel fiindcă ne încredem în El și cunoaștem ceea ce I se potrivește Lui. Dar mai avem ceva: „Și voi locui în casa Domnului zile îndelungate”. Toate conduc către acest scop. Oricât de binecuvântați suntem acum și oricare ar fi lucrurile de care ne bucurăm fiindcă Hristos este Păstorul nostru, vom intra în binecuvântări încă și mai mari și în bucurii încă și mai desăvârșite atunci când El va veni să ne ia la Sine și când vom fi pentru totdeauna cu El.

Însă nu trebuie să neglijăm aplicația prezentă a acestor cuvinte. Efectul harului asupra inimii este de a ne apropia tot mai mult de Acela din care curge acest har și de a produce în noi dorința de a locui în casa Sa pentru totdeauna, de a sta veșnic în prezența Lui. „Un lucru I-am cerut Domnului, pe acesta îl voi căuta: să locuiesc în casa Domnului toate zilele vieții mele, ca să văd frumusețea Domnului și să întreb despre El în templul Său” (Psalmul 27.4). Inima este astfel atrasă și absorbită de contemplarea Aceluia a Cărui frumusețe sa descoperit în căile Sale de har și de dragoste; de aceea ea nuși poate găsi odihna și satisfacția decât în prezența Obiectului ei. Toate binecuvântările sunt concentrate în Domnul și, prin urmare, sufletul care cunoaște acest lucru dorește să fie pentru totdeauna cu El. Ferice de cei care au învățat această lecție, de a nu dori nimic în afară de Hristos; care au înțeles că El este de ajuns să le umple inima și gândurile.

Domnul Însuși să ne descopere fiecăruia tot mai mult din frumusețea Sa, ca și caracterul negrăit al binecuvântărilor ce ne aparțin, fiindcă prin har am fost aduși în relație cu El ca Păstor al nostru!

E. Dennett

SĂMÂNȚA BUNĂ

Cerurile spun slava lui Dumnezeu și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Lui. O zi istorisește alteia acest lucru, o noapte îl face cunoscut altei nopți.

Psalmul 19.1,2



Căutarea ceasornicarului în ceasornic

Câțiva meseriași discutau odată despre Dumnezeu. Între ei era unul care nu credea în existența lui Dumnezeu. „Dacă există Dumnezeu”, zicea acel necredincios, „atunci de ce nu L-a văzut nimeni? Nimeni nu poate spune că L-a văzut pe Dumnezeu…”.

Între acei meseriași era și un ucenic cu frică de Dumnezeu. Acela nu a replicat nimic la cuvintele jignitoare ale necredinciosului, ci a luat un ceasornic și a început să se uite în interiorul lui cu o lupă, ca și cum ar căuta ceva.

— Ce cauți în ceas?, l-a întrebat unul dintre colegi.

— Îl caut pe cel care a făcut ceasornicul și nu-l găsesc… așa cum vrea colegul nostru să-L vadă pe Dumnezeu, Creatorul lumii. Necredinciosul a înțeles morala și a rămas rușinat.

Drag prieten, ai înțeles și tu că există Cineva, și Acesta este Creatorul, care conduce toate lucrurile în univers? Nu uita că Dumnezeu dorește să-L recunoști prin credință. Iar credința nu este un sistem de doctrine, nu este o explorare a universului, ci o relație cu Dumnezeu prin Omul Isus Hristos.

Dumnezeu ne dă viață eternă și această viață este în Fiul Său.

Iar „prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El” (Psalmul 25.14).

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CUM SĂ CÂȘTIGĂM BĂTĂLIILE VIEȚII (3) – Fundația S.E.E.R. România

„Iosafat şi-a îndreptat faţa să caute pe Domnul” (2 Cronici 20:3)


Un alt lucru pe care trebuie să-l facem pentru a câștiga bătăliile vieții este să ne aducem problemele înaintea lui Dumnezeu. În mijlocul crizei în care se afla, Iosafat „şi-a îndreptat faţa să caute pe Domnul şi a vestit un post.” Rugăciunea nu este întotdeauna primul lucru la care ne gândim. De ce? Pentru că vrem să ne rezolvăm problemele pe cont propriu. Într-o zi, un diacon și-a sunat pastorul și i-a zis: „Avem o problemă pe care nu o putem rezolva. Am încercat toate metodele și nimic nu merge.” Pastorul a răspuns: „Ei bine, înseamnă că tot ce ne rămâne de făcut este să ne rugăm.” La care diaconul a replicat: „Chiar credeți că e nevoie să ne rugăm pentru așa ceva?”

Când ne confruntăm cu bătăliile vieții, rugăciunea trebuie să fie primul lucru la care recurgem, nu ultimul! Și uneori, când problema nu poate fi rezolvată doar prin rugăciune, Dumnezeu ne călăuzește spre un al doilea element: postul. L-ai încercat vreodată? Postul nu e ceva mistic, tainic; postul are de-a face cu concentrarea! Când postești tu spui: „Doamne, pot trăi fără multe lucruri, dar nu pot rezolva problema aceasta fără Tine. Așa că în loc să fiu preocupat de televizor, mâncare sau rețele de socializare, îmi voi petrece timpul căutând fața Ta!”

Sutașul Corneliu a postit și s-a rugat timp de patru zile, rugându-L pe Dumnezeu să-i arate calea. Drept urmare, Dumnezeu i l-a trimis acasă pe apostolul Petru, ca să-i predice Evanghelia lui și Neamurilor – și astfel el a schimbat cursul istoriei (vezi Faptele Apostolilor cap.10). Pentru a ști pe cine să aleagă în echipa misionară, biserica Noului Testament a postit, s-a rugat și a cerut călăuzirea lui Dumnezeu. Și drept rezultat, s-a format una dintre cele mai dinamice echipe de evanghelizare din toate timpurile: Pavel și Barnaba (vezi Faptele Apostolilor 13:2-3). Când devii suficient de serios ca să te rogi și să postești pentru problema ta, Dumnezeu îți va arăta soluția!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Neemia 4:1-14


În timp ce zidurile se refăceau, mânia vrăjmaşilor vuia împotriva lui Iuda. Sanbalat, purtătorul lor de cuvânt, se aprinde de mânie şi îi batjocoreşte în acelaşi timp. Noi toţi suntem cu predilecţie sensibili la batjocură. Lumea nu încetează să ridiculizeze despărţirea dintre creştini, slăbiciunea strângerilor lor laolaltă … Să nu ne lăsăm intimidaţi de remarcile sale. În loc de răspuns, Neemia I se adresează Dumnezeului său: „Auzi, Dumnezeul nostru, pentru că suntem dispreţuiţi …”(v. 4). El nu ţine nicidecum cont de ameninţări. „Dar noi am reconstruit…”, concluzionează omul lui Dumnezeu (v. 6)!

Atunci vrăjmaşul se pregăteşte de luptă deschisă şi descurajarea pune stăpânire pe oamenii lui Iuda. Ei se uită la propria slăbiciune (v. 10): asta înseamnă să-i dea dreptate vrăjmaşului care îi dispreţuise, numindu-i „iudei neputincioşi” (v. 2). Mai privesc şi la greutatea poverilor, la mormanele de dărâmături … Totuşi este unul care, împreună cu Neemia, cunoaşte dubla resursă (v.9). Aceasta este şi o poruncă a Domnului: „Vegheaţi şi rugaţi-vă …” (Matei 26.41; 1 Petru 4.7). Rugăciunea trebuie să fie primul nostru răspuns la eforturile Vrăjmaşului. Ea nu se desparte de veghere. Iată de ce Neemia ia numeroase măsuri pentru a asigura supravegherea şi păzirea poporului în timpul încheierii lucrării.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: