Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “decembrie 9, 2020”

9 Decembrie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății Lui și ale îngăduinței și ale îndelungii răbdări, necunoscând că bunătatea lui Dumnezeu te conduce la pocăință? Dar, după împietrirea ta și după inima ta nepocăită, îți aduni mânie, în zi de mânie și de descoperire a dreptei judecăți a lui Dumnezeu.

Romani 2.4,5


Dacă dorim să avem o imagine corectă asupra realității cumplite a cârmuirii lui Dumnezeu, asupra mâniei Sale împotriva păcatului și asupra adevăratului caracter al sfințeniei Sale, trebuie să privim la cruce; trebuie să ascultăm acel strigăt amar ieșit din inima Fiului lui Dumnezeu, în timpul celor trei ceasuri de întuneric: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce Mai părăsit?”.

Niciodată nu mai fusese pusă o astfel de întrebare, niciodată na mai fost pusă de atunci încoace și niciodată nu va mai fi pusă. Fie că privim la Cel care a pus această întrebare, fie la Cel căruia ia fost pusă, fie la răspunsul ei, trebuie să înțelegem că ea este unică în analele eternității. Crucea este măsura urii lui Dumnezeu față de păcat, la fel cum este măsura dragostei Sale față de păcătoși. Ea constituie temelia de nezdruncinat a tronului harului, temeiul divin și drept pe care Dumnezeu ne poate ierta păcatele și ne poate îndreptăți pe deplin în Persoana unui Hristos înviat și glorificat.

Dacă însă oamenii disprețuiesc toate aceste lucruri și persistă în ura lor față de Dumnezeu, în timp ce vorbesc despre faptul că El este prea bun ca săi pedepsească pe cei care practică răul, ce se va întâmpla cu ei în cele din urmă? „Cine nu se supune Fiului nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el” (Ioan 3.36).

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

Dar el, întristat de aceste cuvinte, a plecat mâhnit de tot, căci avea multe avuții.
Și-a văzut de drum plin de bucurie.

Marcu 10.22; Fapte 8.39



Ori întristat, ori plin de bucurie?

Acești doi oameni ajunseseră în contact cu Isus. La despărțire, unul a plecat întristat mai departe, pe când celălalt și-a văzut de drum cu bucurie. Care este motivul pentru aceste două reacții diferite?

Primul era un om foarte religios, care se străduia cu sinceritate să țină toate poruncile lui Dumnezeu. Când a venit la Domnul Isus și L-a întrebat: „Ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?”, a sperat să fie apreciat pentru viața sa foarte riguroasă. Dar Mântuitorul i-a răspuns: „Îți lipsește un lucru„. Bunele sale înclinații naturale îl orbeau pe acest om să recunoască un singur lucru, anume că are nevoie de mântuirea prin moartea Domnului Isus. Omul I-a prezentat Mântuitorului bogăția sa și apoi, în mod lamentabil, L-a părăsit.

Al doilea era un etiopian care pornise într-o călătorie tocmai la Ierusalim, în căutarea lui după Dumnezeul cel adevărat. Însă, așa cum a venit, așa s-a întors: nemulțumit. Dobândise totuși o comoară: cartea profetului Isaia – o parte din Cuvântul scris al lui Dumnezeu! Când Dumnezeu l-a trimis în calea acestuia pe evanghelistul Filip, etiopianul tocmai citea din această carte. Filip l-a întrebat: „Înțelegi tu ce citești?”. Atunci etiopianul a făcut referire la locul citit din Isaia 53, fapt ce i-a dat lui Filip prilejul de a-i vesti evanghelia lui Isus. Bărbatul a ascultat, a crezut mesajul, s-a lăsat botezat și a devenit un urmaș al Domnului Isus. Ce plăcută era bucuria etiopianului! Este bucuria celui mântuit!

Cu cine ne asemănăm noi, tu și eu?

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

PLANUL LUI DUMNEZEU PENTRU IZBĂVIREA TA – Fundația S.E.E.R. România

„Urmăreşte-o, căci o vei ajunge şi vei izbăvi totul.” (1 Samuel 30:8)


Cuvântul lui Dumnezeu îți promite că oricare ar fi dependența ta în acest moment, Dumnezeu te poate elibera de ea. Și nu numai atât! Poți recupera ce ai pierdut, ba chiar poți dobândi ceva și mai bun. Cum? Făcând ceea ce a făcut David când armatele amaleciților i-au distrus casa și i-au luat familia captivă:

1) El s-a întors spre Dumnezeu ca să primească puterea de a face față problemei. „David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul Dumnezeul lui” (1 Samuel 30:6). Recunoaște: dacă ai fi putut rezolva problema singur, ai fi făcut-o, nu-i așa? Nu trebuie să te simți prost pentru asta, nu ești singurul… Iar faptul că recunoști că ești lipsit de putere este primul pas spre victorie. „Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” (2 Corinteni 12:9). Nu este același lucru să recunoști că ești neputincios sau să cedezi în fața neputinței. Înseamnă să recunoști că nu poți, că Dumnezeu poate și că El te va ajuta atunci când îți încredințezi problema în mâinile Sale

2) Dumnezeu i-a dat lui David un plan prin care să facă față problemei: „Urmăreşte-i… căci vei izbăvi totul.” Înarmat cu puterea lui Dumnezeu și cu planul Său, David a urmărit dușmanul și a continuat atacul până când a recuperat tot ce i se furase.

Dumnezeu dorește să facă și pentru tine același lucru. El a promis așa: „vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele” (Ioel 2:25). Când te întorci la Dumnezeu, El îți poate dărui mai multă bucurie și reușită în anii care îți stau înainte decât în toți anii care s-au deja scurs! Acesta e planul Său pentru izbăvirea ta!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Neemia 8:1-12


Pentru frumoasa scenă care ocupă acest capitol, Neemia îi cedează locul de onoare lui Ezra, preotului. Ştim că „era cărturar priceput în legea lui Moise” şi de mult timp „îşi îndreptase inima să … înveţe în Israel rânduieli şi judecăţi (Ezra 7.6, 10). Fericită dorinţă, care, la cererea poporului, găseşte ocazia să se împlinească! Este vorba de citirea clară şi de explicarea Cuvântului lui Dumnezeu. Deschizându-l, Ezra nu uită să-L binecuvânteze pe Domnul care a dat acest Cuvânt, tot aşa cum astăzi începem prin a mulţumi atunci când în adunare urmează să se citească Scriptura şi să se mediteze asupra ei. În ce-i priveşte pe cei prezenţi, nu este suficient să poată pricepe (v. 3); este necesar şi să ia aminte (sf. v. 3). Facem totdeauna aşa în strângerile noastre sau în lectura din familie? Înţelegerea Cuvântului este mijlocul prin care putem fi noi înşine hrăniţi şi încurajaţi în comuniunea cu Domnul (v. 12). Dar să ne gândim şi la cuvintele „trimiteţi porţii“, ceea ce înseamnă să-i facem şi pe cei care n-au fost prezenţi să profite de ceea ce ne-a făcut nouă bine.

Subliniem în încheiere acest verset glorios: „Bucuria Domnului este tăria voastră” (sf. v. 10 compară cu Ps. 28.7). Şi, mai presus de orice, să-l experimentăm în vieţile noastre!

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: