Mana Zilnica

Mana Zilnica

25 August 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Și a fost că, în ziua următoare, când au coborât de pe munte, L-a întâmpinat o mare mulțime.

Luca 9.37



Mă întreb dacă fețele celor trei ucenici străluceau de slavă atunci când au coborât de pe munte, așa cum s-a întâmplate cu Moise, despre care citim: „Când a coborât Moise de pe muntele Sinai – și cele două table ale mărturiei erau în mâna lui Moise când a coborât de pe munte – Moise nu știa că pielea feței lui strălucea pentru că vorbise cu El” (Exod 34.29). Cei trei ucenici fuseseră pe munte împreună cu Domnul și văzuseră o imagine a Împărăției lui Dumnezeu venite în glorie. Moise și Ilie erau acolo și „vorbeau despre plecarea Lui, pe care urma s-o împlinească în Ierusalim” (Luca 9.31), ca împlinire a ceea ce Legea și Profeții preziseseră.

Ucenicii „erau îngreuiați de somn; și, trezindu-se deplin, au văzut gloria Lui și pe cei doi bărbați care stăteau cu El” (versetul 32). La fel ca ei, și noi avem nevoie să fim treziți din letargia spirituală, iar ochii noștri să fie ațintiți asupra gloriei Domnului. Când lucrurile stau așa, nu vom mai fi grabnici la a spune ceva în prezența Lui, așa cum Petru a sugerat să fie făcute trei colibe, punându-i astfel pe Moise și pe Ilie la același nivel cu Domnul. Tatăl, gelos pentru gloria Fiului Său, a fost Cel care le-a corectat gândurile: „Acesta este Fiul Meu preaiubit. De El să ascultați!” (versetul 35).

La poalele muntelui, ucenicii nu au putut face nimic pentru omul al cărui fiu era stăpânit de o putere demonică. Când el a apelat la Domnul pentru ajutor, Domnul i-a spus: „Adu-l pe fiul tău aici!” (versetul 41). Avem ceva de învățat de aici. Când suntem în situații care ne depășesc, putem veni cu ele la Domnul. Putem aduce înaintea Lui pe copiii noștri, căsnicia noastră, starea noastră financiară; putem veni înaintea Lui cu necazurile noastre, cu singurătatea noastră și cu dependențele noastre. Vom descoperi că, deși noi și cei din jurul nostru suntem lipsiți de putere, există un Dumnezeu atotputernic. Domnul Isus „a mustrat duhul necurat și a vindecat copilul și l-a dat înapoi tatălui său. Și toți erau uimiți de măreția lui Dumnezeu” (versetele 42 și 43).

R. A. Barnett

SĂMÂNȚA BUNĂ

Și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.

Evrei 10.17



Niciodată!

Celor ce cred în Dumnezeu nu li se mai reproșează niciun păcat.

Credința noastră poate să fie slabă; probabil nici nu putem înțelege cum se poate ca toată vina din viața noastră să fie iertată pentru totdeauna. Dar Dumnezeu nu ne curățește conform tăriei credinței noastre, ci potrivit valorii și eficacității jertfei Fiului Său.

Nu depinde nici de cât de bine Îl evaluăm noi pe Hristos și lucrarea Sa, ci de cum Îl prețuiește Dumnezeu pe El și jertfa Sa. Și dacă ai venit cu păcatele tale la Isus și te-ai încredințat Lui, atunci Dumnezeu Își găsește plăcerea în tine. El te vede în Hristos, prin jertfa Sa. Aceasta simt toți cei care se încred în El. Dumnezeu nu Își va mai aminti de păcatele lor. Această realitate te umple și pe tine cu pace și cu bucurie?

Lasă ca promisiunile lui Dumnezeu să își facă loc în inima ta! Primește mărturia Lui despre Hristos și despre jertfa Sa. Atunci conștiința temătoare va ajunge la odihnă. Amintește-ți că prețiosul sânge al lui Hristos este mereu în fața ochilor lui Dumnezeu și că toate păcatele tale sunt aruncate înapoia Sa (Isaia 38.17). Vina ta este ștearsă de Mântuitorul la cruce și privirea lui Dumnezeu Se odihnește pe lucrarea Sa desăvârșită și pe valoarea ei veșnică.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CAUTĂ SĂ ÎNVEȚI MEREU! – Fundația SEER

„Ce înseamnă pietrele acestea?” (Iosua 4:21)


Unul dintre cele mai eficiente moduri de a învăța este prin „ocazii de învățare.” Domnul Isus așa a făcut. Când un smochin nu a dat rod, El l-a declarat inutil, și acesta s-a uscat imediat. Faptul a atras imediat atenția ucenicilor (vezi Matei 21:18-22). Învățătorul le-a explicat că dacă nu păstrezi umplerea Duhului Sfânt în viața ta, nu vei fi roditor în slujba Lui. Domnul Isus ar fi putut da această lecție în sinagogă. Dar atunci ascultătorii Săi ar fi trebuit să-și imagineze un smochin și mesajul ar fi fost diluat în funcție de capacitatea fiecărui ascultător.

Când doi elevi de liceu s-au îmbătat și s-au lovit cu mașina de un copac, mașina avariată a stat în fața școlii mai multe zile. În fiecare zi, elevii erau nevoiți s-o vadă. Această metodă se numește „ocazie de învățare cu impact mare.” Se spune că sincronizarea este totul. Fără îndoială, lucrul acesta este adevărat și când vine vorba despre învățarea lecțiilor importante în viață – așa că, nu le rata!

Dacă ești părinte, e inutil să le tot „predici” copiilor tăi. Dacă ești lider, e o greșeală să le tot „dai lecții” celor care trebuie să-ți dea socoteală. Lasă experiența și mărturia ta să vorbească! Apoi cere-le părerea, și ascultă fără să intervii! Oamenii învață mai mult prin descoperire decât prin dialog. De aceea l-a învățat Dumnezeu pe Iosua să zidească un altar din douăsprezece pietre pe partea cealaltă a Iordanului, după ce El a despărțit apele pentru ca poporul să poată trece (vezi Iosua 4:1-9). Ceea ce voia Dumnezeu să-i învețe era următorul lucru: „Când copiii tăi vor întreba ce înseamnă acest monument, folosește-l ca pe o ocazie de a-i învăța despre dragostea și credincioșia Mea.”

Așadar, caută „ocaziile de învățare” din viața ta, și folosește-le!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Cronici 6:1-3; 48-65


Capitolul 6, consacrat fiilor lui Levi şi preoţilor, fii ai lui Aaron, este perechea capitolului 3, în care erau prezentaţi împăraţii. Este vorba despre familiile privilegiate din Israel. Dar, când ajungem la poporul de astăzi al lui Dumnezeu, aceste funcţii reprezintă partea fiecărui
credincios. Apostolul Petru ne reaminteşte că
„voi … sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească … ca să vestiţi virtuţile Celui care v-a chemat“ (1 Petru 2.9; vezi şi Apocalipsa 1.6). Să ne exprimăm rugăciunile înaintea Domnului şi să vestim virtuţile Lui şi altora, iată care este dublul serviciu al credinciosului! Leviţii ne amintesc de aceasta. Unii erau desemnaţi să cânte (v. 31-33). Alţii slujeau în casa lui Dumnezeu sub îndrumarea lui Aaron şi a fiilor lui (v. 48, 49).

Apoi, în cap. 7 şi 8, vin genealogiile lui Isahar, Beniamin, Neftali şi a celeilalte jumătăţi din seminţia lui Manase, iar în final genealogiile lui Efraim şi Aşer. Să remarcăm neglijenţa lui Neftali, o seminţie atât de puţin preocupată de privilegiile ei, încât întreaga ei istorie nu necesită decât un scurt verset pentru a fi amintită în cartea lui Dumnezeu (7.13). Subliniem cu această ocazie şi interesul pe care trebuie să-l acordăm istoriei Bisericii şi aducerii-aminte a celor care i-au fost conducători credincioşi, deoarece majoritatea suntem moştenitorii lor spirituali şi trebuie să fim responsabili.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: