Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “august 21, 2020”

21 August 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Am ascuns Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta.

Psalmul 119.11



Cum citim Scriptura? (2)

Să ne aducem aminte întotdeauna că Biblia are rolul de a forma inima, de a stârni afecțiunile și de a dezvolta inteligența spirituală. Nu este suficient să cunoaștem diferitele moduri în care dragostea lui Dumnezeu a fost manifestată, ci această cunoștință trebuie să atingă cele mai profunde corzi ale ființei noastre.

Scriptura trebuie să trezească energia sufletului nostru înspre o dragoste fierbinte pentru Dumnezeu și pentru cei ai Săi și, într-adevăr, pentru toți oamenii. Este bine să avem o vedere clară asupra adevărului biblic; aceasta ar trebui să fie dorința noastră aprinsă. Însă este la fel de necesar să stăm la picioarele Învățătorului și să lăsăm ca El Însuși, prin cuvintele Scripturii, să aprindă afecțiunile noastre pentru El. Să ne ferim deci ca nu cumva cunoștința să crească în dauna afecțiunilor inimii.

Acest lucru poate fi evitat printr-o atentă punere în practică a tot ceea ce El ne arată ca fiind voia Lui. Inima care dorește să facă voia Lui este cea care va fi învățată de El (Ioan 7.17). Acest lucru ne aduce din nou la necesitatea de a citi Biblia zilnic, căci Dumnezeu ne arată din Cuvântul Său, „puțin aici, puțin acolo” (Isaia 28.10), după cum avem nevoie. În felul acesta, Dumnezeu ne va pregăti pentru îndatoririle noastre zilnice; trebuie doar să ne apropiem cu smerenie și cu reverență de Cuvântul Său și să ascultăm cu atenție ceea ce El vrea să ne spună.

W. J. Hocking

SĂMÂNȚA BUNĂ

Aduceți-vă aminte de conducătorii voștri care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; și privind de aproape sfârșitul viețuirii lor, urmați-le credința.

Evrei 13.7



Mărturia generalului (5)

Georg von Viebahn a participat regulat la conferințele fraților pentru studiul Cuvântului lui Dumnezeu în diferite localități. Smerenia și dedicarea acestui creștin în lucrarea lui Dumnezeu au fost cunoscute de toți. Când cineva l-a numit „domnul general”, cu o voce prietenoasă, dar fermă și clară, el a spus: „Lăsați generalul în urmă și puneți-l pe fratele să meargă înainte!”. Dumnezeu l-a binecuvântat pe Georg von Viebahn până la o bătrânețe înaintată cu o sănătate viguroasă și cu o prospețime a duhului și astfel el a putut să facă mult timp lucrarea de vestire a evangheliei și de zidire spirituală a credincioșilor. Pe 15 decembrie 1915, Domnul l-a chemat pe robul Său acasă, în odihna veșnică.

Dumnezeu este mai presus de toți și de toate. Orice rotiță, cât de mică, în vasta mașinărie a acestei lumi, este sub controlul Său. Cu cât mai mult sunt răscumpărații lui Dumnezeu sub controlul Său! Lucrarea pe care Dumnezeu a pus-o pe inima generalului Georg von Viebahn este într-un fel unică, cum unică este și lucrarea la care este chemat fiecare răscumpărat al Domnului. Să ne uităm cu băgare de seamă la acești înaintași care, în condiții mult mai grele, au vestit Cuvântul lui Dumnezeu și să le urmăm credința, curajul mărturisirii și stăruința. Toți creștinii credincioși sunt chemați să-I slujească lui Dumnezeu în împrejurările în care El i-a așezat.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CUM SĂ-ȚI MIȘTI MUNTELE – Fundația SEER

„Dacă va zice cineva muntelui acestuia: „Ridică-te…” va avea lucrul cerut.” (Marcu 11:23)


Domnul Isus a făcut această afirmație incredibilă: „Dacă va zice cineva muntelui acestuia: „Ridică-te şi aruncă-te în mare” şi dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea.” (Marcu 11: 23-24). Domnul Isus nu a mutat niciun munte, în timpul lucrării Sale… deci, despre ce vorbește El aici?

Despre problemele cu care ne confruntăm în viață! Să reținem un lucru important: El vorbește numai o dată despre nevoia noastră de „credință” – și de trei ori despre nevoia noastră de a „rosti” Cuvântul Său. De ce? Pentru că dacă nu avem suficientă credință ca să ne folosim gura și să rostim Cuvântul lui Dumnezeu, nu vom avea suficientă credință ca să dăm la o parte muntele!

Biblia ne asigură: „Credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos” (Romani 10:17). Când verbalizezi Cuvântul lui Dumnezeu, se întâmplă ceva uimitor. Urechile tale aud, mintea ta se înnoiește, centrul de interes ți se schimbă și lucrul la care răspunde Dumnezeu – credința – crește în inima ta. Și când îți păstrezi acest nivel de credință, când refuzi să te clintești și rostești în continuare Cuvântul lui Dumnezeu, muntele din viața ta începe să se miște.

Câtă vreme spui ceea ce gândești (și simți) în mintea ta firească, muntele va sta neclintit. Dar când te bazezi pe promisiunea lui Dumnezeu și declari: „Deși nu știu cum și când, eu cred din toată inima că vei fi dat la o parte în Numele Domnului Isus!”, muntele tău se va muta! Așa că, rostește Cuvântul lui Dumnezeu peste muntele din viața ta!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Cronici 2:1-24


Nu trebuie să căutăm în aceste liste cu nume ordinea şi precizia presupuse, spre exemplu, de un registru de stare civilă. Aici, ca peste tot, Cuvântul lui Dumnezeu nu răspunde curiozităţii sau cercetării întreprinse de inteligenţa omenească. În aceste capitole se pot observa de multe ori omisiuni, substituiri, inversiuni, care răspund intenţiilor Duhului lui Dumnezeu. Şi care sunt aceste intenţii? Pentru ce aceste lungi genealogii greu de citit? Este vorba în primul rând de a dovedi drepturile familiilor israelite la promisiunile făcute lui Avraam. Fiecare israelit putea, raportându-se la aceste genealogii, să-şi găsească originea şi să beneficieze de drepturile lui la moştenire. Vai! ştim că în timpul când Domnul Isus a trăit printre noi, iudeii se lăudau că-l aveau pe Avraam ca tată, refuzând în acelaşi timp să-L recunoască în mijlocul lor pe Cel care este înainte de Avraam (Ioan 8.58).

În ceea ce-l priveşte pe credincios, odată ce a primit viaţa divină, în momentul naşterii din nou, face parte din familia lui Dumnezeu. Descendenţa lui pământească devine neimportantă; Dumnezeu i-a devenit Tată în Isus şi el poate exclama: „Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl: să ne numim copii ai lui Dumnezeu!” (1 Ioan 3.1).

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: