Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “august 19, 2020”

19 August 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Și a fost așa: când l-a văzut Ahab pe Ilie, Ahab i-a zis: „Tu ești cel care tulbură pe Israel?”. Și el a zis: „Eu n-am tulburat pe Israel, ci tu și casa tatălui tău, pentru că ați părăsit poruncile Domnului și ați umblat după baali”.

1 Împărați 18.17,18



Împăratul Ahab s-a dus să-l întâlnească pe profet și imediat l-a acuzat că era cel care-l tulbura pe Israel. Țara era plină de idoli, de temple și de altare idolatre, la care slujeau preoți idolatri; poporul Îl părăsise pe Domnul și se închina lui Baal; împăratul conducea poporul către apostazie, iar soția lui era o păgână ucigașă – toate aceste rele însă, credea Ahab, nu-l tulburau pe Israel. Existau însă o secetă în țară și o foamete în Samaria, care se interpuneau în calea plăcerilor împăratului și puneau în pericol viața cailor săi – toate acestea erau o tulburare pentru el, iar omul la a cărui rugăciune cerul s-a închis era, în ochii lui, unul care-l tulbura pe Israel. Fiind în legătură cu puterea Dumnezeului viu, Ilie poate învia morții și poate opri ploaia, dar dacă denunță păcatul și îl avertizează pe păcătos, atunci el este unul care tulbură.

Prezența omului care revelează păcatul înaintea conștiinței și-l aduce pe păcătos în prezența lui Dumnezeu este întotdeauna tulburătoare în această lume. La venirea lui Hristos Însuși aici, pe pământ, Irod s-a tulburat și tot Ierusalimul împreună cu el (Matei 2.3). Mai târziu, Pavel și însoțitorii lui au fost priviți ca unii care produceau tulburare, fiindcă locuitorii din Filipi au spus: „Oamenii aceștia, … tulbură cetatea noastră”.

Creștinul lumesc nu tulbură pe nimeni. Omul lui Dumnezeu, care se separă de cursul acestei lumi, în timp ce mărturisește împotriva răului și despre judecata viitoare, va produce întotdeauna tulburare, chiar dacă el proclamă harul și arată calea pentru binecuvântare.

H. Smith

SĂMÂNȚA BUNĂ

Încredințează-ți lucrările în mâna Domnului și ți se vor împlini gândurile. Domnul a făcut toate pentru un scop.

Proverbe 16.3,4



Mărturia generalului (3)

Când a fost comandantul școlii de război, a cerut să se scrie versete biblice pe pereți, cum ar fi cel de astăzi. Prima sa lucrare de mare anvergură a fost un cămin creștin pentru soldați, pe care l-a finanțat cu bani proprii în timpul cât a fost comandant de regiment în Trier. Georg von Viebahn avea pe inimă mântuirea a sute de mii de tineri, care erau înrolați în fiecare an în serviciul militar. Astfel, el s-a decis, punându-și încrederea în Domnul său, să redacteze o foaie săptămânală cu caracter de evanghelizare, care era împărțită gratuit corpurilor de trupă subordonate lui. Pe 1 octombrie 1895 a apărut primul număr, purtând titlul de „Predici pentru soldați”, care, începând din anul al doilea, s-a numit „Mărturiile unui bătrân soldat către camarazii lui”, într-un tiraj de cinci mii de exemplare. Dumnezeu a binecuvântat aceste mesaje scurte, care, în timpul celor douăzeci și unu de ani de apariție, au cunoscut un tiraj între 150.000 și 170.000 de exemplare. Aceste mărturii au fost împărțite și în afara trupelor și au fost traduse în diferite limbi.

După ce Domnul i-a încredințat lui Georg von Viebahn această lucrare mare, la care s-au adăugat călătoriile pentru vestirea evangheliei, tot mai mult și-a pus întrebarea dacă nu cumva ar trebui să renunțe la serviciul în armată, pentru a se dedica în totul în slujba pentru Domnul. Se zăreau zorii unei misiuni de o mare importanță.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

PE CE SE BAZEAZĂ RESPECTUL TĂU DE SINE? – Fundația SEER

„Mulţumiţi-vă cu ce aveţi” (Evrei 13:5)


Într-o dimineață, un om de afaceri a văzut un pescar ce stătea tolănit în barca lui, sorbindu-și cafeaua. „Te-ai întors devreme”, a strigat el. Pescarul a răspuns: „Am prins destul. Am terminat pe ziua de astăzi.” Omul de afaceri a continuat: „Și de ce nu te duci din nou? Dacă ieși în larg, prinzi mai mult pește și îți mărești venitul, mai cumperi o barcă, angajezi un echipaj și devii bogat ca mine.” Pescarul a întrebat: „Și de ce să fac asta?” Omul de afaceri i-a zis: „Ca să fii liber să faci ce-ți place, și să te bucuri de viață!” La care pescarul a replicat: „Păi, exact asta fac acum!”

Biblia spune: „Mulţumiţi-vă cu ce aveţi”… și cu toate astea, mulți dintre noi își fundamentează respectul de sine pe ceea ce au sau pe ceea ce au realizat. Suntem mulțumiți de propria noastră persoană numai când suntem implicați în anumite relații, când locuim în anumite zone sau când atingem anumite obiective. Noi spunem: „Când voi câștiga mai mulți bani, sau când devin director, sau când voi fi într-o condiție fizică mai bună etc… voi fi mulțumit!”

Așadar, pe ce se bazează respectul tău de sine? Dacă nu ești sigur, pune-ți întrebarea: „Care este lucrul fără de care nu pot să trăiesc?” Te temi că o anumită persoană te va părăsi? Sau este vorba de un loc de muncă în care ești prea implicat? E ceva ce trebuie să realizezi înainte să te simți desăvârșit? Să ai obiective în viață este biblic și înțelept, dar nu te submina crezând că „ești mai prejos decât” doar pentru că ai realizat sau ai dobândit mai puțin decât altcineva.

Scriptura ne învață (Luca 12:31-32) că atunci când prioritatea ta este planul lui Dumnezeu, „toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra… pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.”


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Imparati 25:18-30


Astfel se sfârşesc cele două cărţi ale Împăraţilor (care în originalul ebraic constituie o singură carte). Se deschiseseră cu gloria împăratului lui Israel şi se încheie cu cea a împăratului Babilonului; începuseră cu construirea Templului şi se termină cu tabloul distrugerii sale. La început, întâiul succesor al lui David urcase pe tron la Ierusalim (1 Împăraţi 1). La sfârşit, ultimul lui descendent este închis într-o temniţă la Babilon. Între acel început şi acest sfârşit, capitol după capitol, am fost martorii unui dureros declin. Aceasta este situaţia cu orice lucru încredinţat omului! În adevăr, inima omului este înşelătoare şi incurabilă. Iar Ezechiel, a cărui voce sa făcut auzită în timpul acestei perioade a captivităţii, confirmă aceasta în exclamaţia lui venind din adâncul inimii: Cât de slabă
îţi este inima zice Domnul Dumnezeu − de faci toate acestea!…” (Ezechiel 16.30)

Este consolant să vedem cum din aceste ultime versete străbate o mică licărire: un atât de slab început al restaurării. Dumnezeu ne arată că lucrarea Lui nu s-a încheiat. Ultimul cuvânt va fi al Lui când, după falimentul tuturor acestor împăraţi, va apărea Hristos, Fiul lui David, adevăratul Împărat al lui Israel.

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: