Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “august 6, 2020”

6 August 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Și, iată, am dat de moștenire fiilor lui Levi toate zeciuielile în Israel, în schimbul slujbei lor, pe care o fac ei, slujba cortului întâlnirii … Și să vorbești leviților și să le zici: „Când veți lua de la fiii lui Israel zeciuielile pe care vi le-am dat de la ei ca moștenire a voastră, să aduceți din ele un dar ridicat Domnului, zeciuială din zeciuială” … Să dați din ele lui Aaron, preotul, darul ridicat al Domnului.

Numeri 18.21,26,28



Privind la aceste versete, să ținem bine minte că noi, creștinii, nu suntem sub legea pe care Dumnezeu a dat-o poporului Său, Israel. Totuși învățăm principii prețioase pe măsură ce medităm la poruncile pe care Dumnezeu le-a dat poporului Său în călătoria prin pustie, către țara pe care i-o promisese. Noi, de asemenea, suntem în călătorie prin pustia acestei lumi, către căminul nostru ceresc.

Dumnezeu a purtat de grijă cu generozitate cu privire la nevoile materiale ale celor care Îl slujeau. Poporul din toate cele douăsprezece seminții trebuia să dea leviților a zecea parte din tot ceea ce primise prin binecuvântarea lui Dumnezeu. Împlinirea cu credincioșie a acestei îndatoriri avea să împlinească nevoile celor care Îi slujeau Domnului. Dumnezeu a spus că El dădea această zeciuială leviților, ca răsplată pentru lucrarea pe care ei o făceau la cortul întâlnirii.

Leviții, la rândul lor, aveau datoria să dea zeciuială fiilor lui Aaron din tot ceea ce primeau. Ce minunat este să vedem că, din tot ceea ce Domnul le dăduse ca răsplată pentru slujba lor, ei puteau să-I restituie în aceeași proporție în care primiseră de la frații lor. În plus, preoții primeau o parte din multele jertfe pe care poporul le aducea lui Dumnezeu.

Zeciuiala dăruită lui Aaron simbolizează ceea ce noi dăruim Domnului. Trebuie să dăruim în măsura în care am prosperat, după felul în care El ne-a binecuvântat. De altă parte, noi Îi dăm înapoi Lui atunci când dăruim fie personal, fie prin intermediul adunării.

E. P. Vedder, Jr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Bogatul și săracul se întâlnesc: Domnul i-a făcut și pe unul și pe altul.

Proverbe 22.2



O casă pentru mașină

O femeie bogată din SUA a invitat-o la ea pe prietena ei din Senegal pentru o perioadă mai lungă. Când i-a prezentat locuința, au ajuns la ferestrele care dădeau spre curtea din spate cu garaje.

Femeia din Africa a întrebat: „Cine locuiește aici?”. — „Nimeni”, a răspuns gazda. „Mă refer la clădirea de acolo, din spatele porților”, a spus vizitatoarea mai departe. „Nu, acolo nu locuiește nimeni. Acolo sunt casele pentru mașini!” Ea nu putea înțelege cum oamenii de aici aveau nu numai o mașină, ci își puteau permite chiar și o casă pentru mașină.

Diferența materială dintre aceste două lumi este greu de înțeles pentru toți cei care călătoresc în aceste două țări.

A fi bogat nu este un păcat în sine. Dar apostolul Pavel ne explică cum să procedăm corect când avem o stare materială bună: „Poruncește celor bogați în veacul de acum să nu se îngâmfe și să nu-și pună încrederea în nesiguranța bogățiilor, ci în Dumnezeu, care ne dă toate din belșug, ca să ne bucurăm de ele; să facă bine, să fie bogați în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alții, strângându-și pentru viitor, drept comoară, o bună temelie, pentru ca să apuce ceea ce este cu adevărat viață” (1 Timotei 6.17-19).

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

MULȚUMEȘTE-I LUI DUMNEZEU PENTRU LOCUL DE MUNCĂ! – Fundația SEER

„Cei harnici se satură.” (Proverbele 13:4)


Autorul și vorbitorul motivațional Charlie „Tremendous” Jones (Extraordinarul Charlie Jones – n.tr.) povestește despre un om care a visat că a moștenit un milion de dolari. În visul avut, omul nostru încerca să facă duș, dar dușul era stricat. Voia să se bărbierească, dar aparatul nu mergea. A încercat să-și pregătească micul dejun, dar nici expresorul de cafea, nici prăjitorul de pâine nu funcționau. S-a dus să-și cumpere un ziar, dar chioșcul era gol. A vrut să ia autobuzul spre serviciu, dar autobuzul nu a venit. În cele din urmă, după ce a așteptat o oră, a întrebat pe cineva: „Ce se întâmplă aici?” I s-a răspuns: „Nu ai auzit? Toată lumea a moștenit un milion de dolari și nimeni nu mai lucrează!” Omul s-a trezit brusc și-a dat seama că totul a fost doar un vis, și a exclamat: „Slavă Domnului!”

Așa că, s-a dus și a făcut un duș strașnic, s-a bărbierit excelent, și-a făcut o cafea extraordinară și o pâine prăjită fantastică, în timp ce citea un ziar formidabil. În cele din urmă a prins un autobuz extraordinar și a ajuns la un loc de muncă grozav!

Mulțumește-I astăzi lui Dumnezeu pentru locul de muncă pe care ți l-a dat, și dă-i tot ce ai mai bun. Funcția ta și salariul tău ar fi fost cu siguranță un vis devenit realitate pentru unii din strămoșii tăi. Poate nu ai fost chemat în „lucrare”, dar dacă locul tău de muncă îți oferă privilegiul de a fi o soluție pentru problema cuiva, precum și demnitatea de-a aduce o schimbare în viață – fii mulțumitor. Imaginează-ți cum ar fi viața ta fără acest serviciu! „Leneşul doreşte mult, şi totuşi, n-are nimic, dar cei harnici se satură.” – ne învață Solomon.

Deci, mulțumește Domnului pentru locul tău de muncă!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Imparati 19:1-13


În faţa asaltului armatelor asiriene, Ezechia are un fel neobişnuit de a conduce războiul: În loc de armură, se îmbracă cu un sac. Cartierul său general nu se află pe fortificaţia pe care o construise, ci în casa Domnului. În fine, în loc să apeleze la cei mai bravi ostaşi ai săi, se adresează profetului Isaia. Dar, în contrast cu aroganţa şi cu mândria împăratului Asiriei, nu este aceasta buna strategie militară pe care ne-o recomandă apostolul Pavel?

„Armele luptei noastre nu sunt fireşti, scrie el în 2 Corinteni 10.4, 5, „ci puternice, potrivit lui Dumnezeu, spre dărâmarea întăriturilor, dărâmând raţionamente şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu”.

Ezechia, al cărui nume înseamnă „puterea Domnului”, ştie la cine să meargă să caute ajutor (Psalmul 121.2). Încrederea nu-i este dezamăgită. „Nu te speria…”, îi răspunde profetul. Cuvânt preţios, pe care-l auzim atât de des în Scriptură şi în special din gura Domnului: „Nu te teme; crede numai” (Marcu 5.36). El are limba unui om învăţat, capabil să-l învioreze cu un cuvânt pe cel obosit (Isaia 50.4). Sufletul temător, dar plin de încredere, al răscumpăratului Său aflat încă în încercare primeşte prin acest cuvânt puterea şi curajul necesare să aştepte eliberarea.

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: