23 August 2020
DOMNUL ESTE APROAPE
Melhisedec, împăratul Salemului, a adus pâine și vin. Și el era preot al Dumnezeului Preaînalt … Stăpânul cerurilor și al pământului.
Geneza 14.18,19
Melhisedec (7) – Stăpânul cerului și al pământului
Am văzut că Melhisedec este, în multe feluri, o imagine strălucitoare a Domnului Isus Hristos. Preoția Domnului Isus este după rânduiala lui Melhisedec, însă, în timpul prezent, ea se desfășoară după modelul celei a lui Aaron. Epistola către Evrei prezintă acest lucru, arătându-ne că slujba lui Aaron este în multe privințe o imagine a slujbei preoțești prezente a lui Hristos. El a trecut dincolo de perdeaua dinăuntru și a intrat în ceruri pentru noi, la fel cum făcea Aaron în marea Zi a Ispășirii. După aceea, Domnul va veni din ceruri ca Melhisedec, Preot (și Împărat) al Celui Preaînalt, Stăpân al cerului și al pământului.
Dumnezeul cel Preaînalt (El Elyon) este numele milenial al lui Dumnezeu – Cel care cârmuiește națiunile. De exemplu, în Psalmul 83, vrăjmașii lui Israel (Asirianul; împăratul nordului) vor spune: „Veniți, și să-i nimicim ca națiune”, însă Dumnezeu îi va nimici pe vrăjmașii lui Israel, pentru ca națiunile să cunoască faptul că El este „Cel Preaînalt peste tot pământul” (Psalmul 83.4,18). El va fi „Stăpânul cerului și al pământului” prin Hristos, în timpul când va aduna „din nou, împreună, toate în Hristos, cele din ceruri și cele de pe pământ” (Efeseni 1.10).
Preoția melhisedehică a lui Hristos poate fi rezumată astfel: rânduiala ei este eternă, însă exercitarea ei va fi milenială. Acest lucru poate fi văzut în Geneza 14, unde Melhisedec apare după marea bătălie a confederațiilor de împărați. Aceasta este o imagine a venirii lui Hristos la bătălia de la Armaghedon. El va aduce înviorare (pâine și vin) și binecuvântare lui Avraam, care este reprezentantul poporului Israel. Privilegiul nostru, ca sfinți ai lui Dumnezeu, este să cunoaștem acum înviorarea și binecuvântarea din „pâine și vin”, până când El va veni.
B. Reynolds
SĂMÂNȚA BUNĂ
Dar Isus S-a apropiat, S-a atins de ei și le-a zis: „Sculați-vă, nu vă temeți”. Ei au ridicat ochii și n-au văzut pe nimeni, decât numai pe Isus singur.
Matei 17.7,8
Petru încă nu cunoștea
Să ne oprim câteva momente la scena de pe muntele schimbării la față a Domnului! Acolo, împreună cu Domnul, erau Petru, Iacov și Ioan. Dar acolo li s-au arătat și Moise și Ilie stând de vorbă cu Isus. Când au văzut ucenicii aceste două remarcabile persoane alături de Învățătorul, Petru a zis: „Doamne, este bine să fim aici; dacă vrei, să facem aici trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie”. Petru se gândea să-L onoreze pe Domnul punându-L alături de cei mai străluciți slujitori ai lui Dumnezeu. Petru încă nu cunoștea gloria unică a Persoanei Domnului. De aceea, Dumnezeu a permis să I se audă glasul din cer: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, … de El să ascultați!”. De acest glas trebuiau să asculte ucenicii.
Și noi să ascultăm de acest glas! Toți trebuie să ascultăm de Fiul lui Dumnezeu. Credința și ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu ne conduc la cunoaștere. Iar cunoașterea reală, din inimă, înseamnă viața veșnică: „Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17.3). Auzind glasul lui Dumnezeu și văzând norul acoperindu-i, ucenicii au căzut cu fețele la pământ, cuprinși de spaimă. Ucenicii ar fi rămas mai degrabă îngroziți, dacă nu ar fi avut cu ei pe Acela care venise din slavă ca să-i ducă în ea pe niște sărmani păcătoși ca Moise, Ilie, Petru, ca tine și ca mine, și care singur putea spune: „Nu vă temeți!”.
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
PUTEREA VINDECĂTOARE A IERTĂRII – Fundația SEER
„Rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi” (Luca 6:28)
În fiecare noapte, Mary era bătută de tatăl ei când acesta se întorcea acasă de la cârciumă, beat și plin de furie. Așa că, la un moment dat n-a mai suportat, și a plecat de acasă. Cu timpul, majoritatea cicatricelor fizice încep să se vindece, dar cicatricile emoționale pot dura o viață întreagă. Ele te pot ține blocat în durerea trecutului și te pot costa relații prețioase. Chiar și cei care te iubesc obosesc și devin frustrați, la gândul că nu te vei vindeca – în ciuda eforturilor și dorinței lor de a te ajuta. Cunoști pe cineva de felul acesta? Ești tu acel cineva? Dorești să te urnești spre vindecare și să găsești bucurie? O poți face. Mary a găsit-o atunci când s-a hotărât să-și ierte tatăl și a început să se roage pentru el. În acel moment, a devenit întreagă din punct de vedere spiritual și emoțional. Și a continuat să-l ierte și să se roage pentru el, până când vechile ei amintiri n-au mai ținut-o captivă!
Domnul Isus a zis: „rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi.” Cuvântul „rău” presupune faptul că tu nu ai făcut nimic ca să cauzezi sau să meriți acest comportament, și că ofensatorul tău te-a rănit din motive pe care poate nu le vei înțelege niciodată. De aceea S-a rugat Domnul Isus pe cruce: „Tată, iartă-i că nu știu ce fac” (Luca 23:34). Asta nu înseamnă că ofensatorul tău scapă de consecințe. El va trăi cu vinovăția faptei pe care a făcut-o, și dacă nu se întoarce la Dumnezeu pentru a primi iertare, nu va avea pace. Dar tu, vei avea pace! Când te hotărăști să ierți și să te rogi pentru acea persoană, îți primești înapoi puterea și îți vei recâștiga viața.
Deci, roagă-te pentru cei ce se poartă rău cu tine!
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
1 Cronici 4:21-43
Aflându-ne încă printre fiii lui Iuda, iată că, după împăraţi şi după persoanele bogate şi cu vază, ca Iaebeţ, îi vedem pe simplii meşteşugari (v. 14, 21-23). Ei erau lucrători de pânză fină (pregăteau firul şi îl ţeseau), erau olari şi grădinari. Condiţia lor era umilă, dar privilegiile le erau foarte mari, pentru că „locuiau acolo, la împărat”, şi lucrau pentru nevoile sale. Să ne ferim să căutăm o poziţie înaltă pentru noi în lume, dacă Domnul nu ne-a chemat în mod expres pentru ea. Poporul lui Dumnezeu include „nu mulţi puternici, nu mulţi de neam ales„ (1 Corinteni 1.26; vezi şi Ieremia 45.5). Orice poziţie importantă aduce cu ea, în mod inevitabil, responsabilităţi care ne absorb, lăsându-ne, în general, puţin timp pentru Cuvântul şi pentru lucrarea Domnului. De aceea, să nu alegem ocupaţii care ne vor împiedica „să locuim la Împăratul” sau să împlinim lucrarea Lui.
Seminţia lui Simeon a fost obiectul unei judecăţi severe, din cauza violenţei căpeteniei ei (Geneza 49.5-7) şi a idolatriei faţă de Baal-Peor (Numeri 25.14). Dar aici, potrivit cu trăsătura acestei cărţi, nu este vorba decât de binele pe care harul l-a realizat. Seminţia şi-a extins hotarele şi a repurtat victorii strălucite.