8 August 2020
DOMNUL ESTE APROAPE
Socotiți-vă pe voi înșivă morți față de păcat.
Romani 6.11
Remarcați forța îndemnului: „Socotiți-vă!”. Cât de diferit este acest îndemn, în orice privință, de îndemnul omenesc: „Îndepliniți!”. Putem îndeplini sarcini fizice și materiale, însă, atunci când este vorba de un adevăr spiritual, nu mai este o chestiune de îndeplinire sau de realizare, ci una de socotire. Cum aș putea să îndeplinesc realitatea că sunt mort față de păcat? Întreaga mea experiență și simțămintele mele sunt în totală contradicție cu această realitate.
Nu pot să mor față de păcat, ci Dumnezeu îmi spune că sunt mort. El mă asigură că așa mă vede: mort față de păcat atunci când Hristos a murit. Eu cred acest lucru nu pentru că-l simt, ci fiindcă Dumnezeu îl spune. Mă socotesc a fi ceea ce Dumnezeu îmi spune că sunt. Dacă n-aș avea păcat în mine, nu mi s-ar spune să mă socotesc mort față de păcat, nici n-aș fi chemat să dau ascultare unor cuvinte ca acestea: „Deci păcatul să nu domnească în trupul vostru muritor” (Romani 6.12). Însă, fiindcă păcatul încă locuiește în mine și pentru a avea o deplină eliberare de puterea lui dominatoare, sunt îndemnat să-mi însușesc acest adevăr izbăvitor.
Cum pot să știu acest lucru? Fiindcă îl simt? Cu siguranță că nu! Cum aș putea să-l simt? Imposibil! Însă Dumnezeu îmi spune că sunt mort față de păcat. Îl cred și nu raționez cu privire la el. Nu mă îndoiesc de acest adevăr, fiindcă nu pot găsi dovezi ale lui în mine însumi, ci Îl iau pe Dumnezeu pe cuvânt. Mă socotesc a fi ceea ce El îmi spune că sunt. Nu încerc să lucrez în mine însumi o stare de lipsă de păcat, lucru care ar fi imposibil. Nici nu-mi imaginez că sunt într-o astfel de stare, ceea ce ar însemna o amăgire deșartă; ci, printr-o credință simplă, mă plasez pe terenul binecuvântat pe care Scriptura mi-l desemnează, în asociere cu un Hristos mort și înviat. Privesc la Hristos și văd în El, potrivit Scripturii, adevărata expresie a ceea ce sunt înaintea lui Dumnezeu. Iată lucrul care face toată diferența!
C. H. Mackintosh
SĂMÂNȚA BUNĂ
Poftiți și nu aveți, … cereți și nu căpătați, pentru că cereți rău, cu gând să risipiți în plăcerile voastre.
Iacov 4.2,3
Rugăciunea noastră
Un creștin a întâlnit un preot și l-a întrebat:
— Părinte, cum este cu bunătatea lui Dumnezeu? Eu țin toate posturile și mă rog să mă ajute, dar nu prea am primit răspuns la dorințele mele…
Preotul l-a privit lung, căutând să-i înțeleagă cât mai bine frământările, apoi i-a spus:
— Era odată un om care avea treisprezece copii. Omul era tare sărac și își drămuia puținul cu multă chibzuință. Într-o zi a plecat cu copiii la oraș. Aceștia, văzând o librărie, s-au rugat de tatăl lor să-i lase să intre. Fiecăruia îi străluceau ochii după ceva: unul dorea o carte, altul o muzicuță, altul o minge… și tot așa. Copiii se rugau de tatăl lor să le cumpere ce-și doreau, dar tatăl nu avea decât puțini bani în buzunar. După câteva clipe de cugetare, i-a luat pe copii și s-au îndreptat spre o brutărie, unde au cheltuit, în mod înțelept, banii pe care îi aveau.
— Drept a hotărât acel om, a zis creștinul.
Atunci preotul a încuviințat observația creștinului și a zis:
— Așa este și bunul Dumnezeu. Cu toate că El este nespus de bogat, ne dăruiește numai ceea ce este bun pentru noi, nu neapărat tot ceea ce Îi cerem.
Să învățăm ca rugăciunea noastră să fie: „Doamne, facă-se voia Ta”. Numai voia lui Dumnezeu este desăvârșită pentru noi toți și în toate împrejurările prin care trecem.
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
ÎNCEARCĂ SĂ ÎNVEȚI CEVA ÎN FIECARE ZI! – Fundația SEER
„Cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău” (Proverbele 2:10)
Într-o vineri dimineață, un student dornic să învețe, de la Universitatea Stanford, s-a prezentat în fața lui Louis Janin, un binecunoscut inginer minier. Căuta un loc de muncă. Janin l-a informat: „Tot ce îmi trebuie acum este un stenograf.” Tânărul a spus nerăbdător: „Bine, accept slujba.” Apoi a adăugat: „Dar nu pot veni decât de marți.” Janin a fost de acord și marțea următoare tânărul s-a prezentat la serviciu conform programului. Janin l-a întrebat: „De ce nu ai putut veni de luni?” Tânărul a răspuns: „Pentru că a trebuit să închiriez o mașină de scris și să învăț s-o folosesc!” Tânărul stenograf era Herbert Hoover, a cărui atitudine de om ce poate face totul l-a condus spre ușile Casei Albe pentru a deveni unul dintre președinții Statelor Unite ale Americii.
Apucând-o pe scurtături – riști să nu dai atenție viitorului. Faptul că nu ești dispus să înveți astăzi te va face să fii nepregătit pentru oportunitățile zilei de mâine. Niciun lucru pe care îl deprinzi nu e degeaba și nu se pierde. Faptul că aduni cunoștințe și înveți lucruri noi îți mărește încrederea și te face să ai mintea ascuțită. Oamenii de succes au un lucru în comun: ei nu renunță niciodată să învețe! În plus, Dumnezeu cheamă oameni pregătiți – așa că, pregătește-te!
Biblia spune: „Dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere; dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul… Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile care duc la bine. Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău” (Proverbele 2:2-10).
Continuă, deci, să înveți!
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
2 Imparati 19:25-37
Orgoliul împăratului Asiriei crescuse peste măsură, pentru că până atunci nimeni n-a putut să-i reziste. Să remarcăm cât de des face apel la cuvântul eu: de şase ori în v. 23 şi 24. Dar acest orgoliu este cu atât mai îngrozitor cu cât îşi măsoară puterea cu cea a lui Dumnezeu Însuşi. Pretenţia prostească a omului de a fi egal cu Dumnezeu (Filipeni 2.6) se vede clar în lumea de astăzi. Prin ştiinţă, tehnologie şi progres, pentru careşi atribuie tot meritul, lumea se îndreaptă vertiginos spre timpul când omul se va închina sieşi în persoana unui supraom, care va fi Antihristul.
Asirianul este, de asemenea, un personaj al profeţiei: o putere asiatică mare care, în viitor, va invada Palestina şi va asedia Ierusalimul. Dar această putere va fi distrusă la apariţia Domnului Isus, prefigurat aici prin Îngerul Domnului. Tabăra asiriană este distrusă într-o singură noapte. Apoi, la rândul lui, Sanherib este asasinat de propriii fii în templul dumnezeului său, Nisroc. Omul care declarase că Domnul nu poate să-l scape pe Ezechia este lovit de moarte în prezenţa idolului său, care este incapabil să-l protejeze.
Astfel Dumnezeu Se manifestă în toată gloria şi putem fi siguri că întotdeauna o va face, salvându-Şi slujitorul credincios.