7 August 2020
DOMNUL ESTE APROAPE
Oricine are speranța aceasta în El se curățește, după cum El este curat.
1 Ioan 3.3
Avem nădejdea că vom fi ca El și o avem în El, adică în Hristos. Ioan nu spune că cine are această nădejde este curat după cum Hristos este curat, ci că se curățește după cum Hristos este curat. Eu am căpătat slava, ea este a mea și voi fi ca El, de aceea trebuie să fiu acum ca El, atât de mult cât pot. Trebuie să mă curățesc, iar standardul pentru acest lucru îl constituie Persoana Lui. Chemarea slavei este să fim la înălțimea ei în chip practic. Apostolul spune: „Alerg spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Hristos Isus” (Filipeni 3.14).
Nu deținem încă învierea dintre cei morți, însă o urmărim. Dar, când va veni Hristos, El va schimba trupul stării noastre smerite și atunci o vom avea. Legătura dintre slavă și umblarea prezentă este izbitoare. Câtă vreme suntem aici, în aceste trupuri supuse putrezirii, nu există nicio fărâmă de slavă. Însă Duhul lui Dumnezeu aplică toată această slavă afecțiunilor noastre. Tânjesc să fiu ca Hristos și, prin urmare, devin ca El în duh. Acest lucru se aseamănă cu un om care vede un felinar înaintea lui, la sfârșitul unui tunel lung. Nu poate avea felinarul până nu va ajunge la capăt, însă, cu fiecare pas, are din ce în ce mai mult din el. Tot așa și cu slava: nu o voi obține până când nu voi fi în ea; însă am mai mult din ea pe măsură ce mă apropii de Hristos.
Astfel, în Epistola către Efeseni, ni se spune că Hristos a iubit Adunarea și S-a dat pe Sine Însuși pentru ea, că o curățește și o sfințește și că o va prezenta înaintea Sa fără pată. Duhul ia din lucrurile lui Hristos, ni le descoperă și, astfel, ne transformă spre asemănarea cu Domnul.
J. N. Darby
SĂMÂNȚA BUNĂ
Fiți treji și vegheați, pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită.
1 Petru 5.8
Eutih biruit de somn
În drumul său spre Ierusalim, apostolul Pavel a ajuns la Troa. Acolo, strângerea credincioșilor s-a prelungit până spre miezul nopții. Un tânăr, pe nume Eutih, ședea pe fereastră. Cu cât Pavel vorbea mai mult, cu atât Eutih asculta mai puțin. A obosit și a fost biruit de un somn adânc. Acest somn a avut urmări grave. Tânărul a căzut de la al treilea etaj și a fost ridicat mort. Viața i-a fost redată printr-o minune divină.
Insuficienta atenție la ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu este o cauză pentru somnul spiritual. Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său. Citirea Cuvântului este hrană și înviorare pentru sufletele noastre. Este scris: „ca niște prunci născuți de curând, să doriți din tot sufletul laptele duhovnicesc și curat, pentru ca prin el să creșteți spre mântuire” (1 Petru 2.2). Cunoaștem pofta unui nou-născut după laptele mamei. Dacă nu primește hrană, plânge. Tot așa, sufletele noastre au nevoie de hrană. Cu ce ne hrănim? Încercăm să ne potolim foamea cu hrana acestei lumi, sau ne hrănim din Cuvântul lui Dumnezeu? A neglija Cuvântul lui Dumnezeu este periculos. Vom adormi și, la fel ca Eutih, vom cădea, pe plan spiritual. Dormim ori veghem? Dacă suntem dintre cei care au adormit din punct de vedere spiritual, să ne lăsăm îndemnați de cuvintele Scripturii: „Deșteaptă-te, tu, care dormi … și Hristos va străluci peste tine” (Efeseni 5.14).
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CÂND TE ÎNCHINI, ASIMILEZI CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU – Fundația SEER
„Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti…” (Efeseni 5:19)
Adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu au fost transmise din generație în generație prin predicare, învățare, proclamare, publicare… Și au mai fost transmise și prin cântările de laudă și imnurile pe care le cântăm în biserică. Când intonăm aceste cântări, proclamăm adevărul Cuvântului lui Dumnezeu și simultan îl asimilăm. Noi creștem spiritual prin Cuvântul pe care îl auzim, prin Cuvântul pe care îl studiem, prin Cuvântul pe care îl rostim și – da, prin Cuvântul pe care îl cântăm. Apostolul Pavel scrie: „Fiţi plini de Duh. Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului.” (Efes. 5:18-19). Domnul Isus nu numai că a predicat Cuvântul, ci totodată l-a și cântat: „După ce au cântat cântarea, au ieşit în Muntele Măslinilor” (Matei 26:30).
De ce pune Biblia un accent atât de mare pe rostirea Cuvântului lui Dumnezeu? Deoarece atunci când citești Cuvântul lui Dumnezeu cu voce tare, îl asimilezi în două moduri – prin poarta ochilor și prin poarta urechilor. Și același lucru se întâmplă și atunci când cânți Cuvântul lui Dumnezeu. Cititorii Cuvântului lui Dumnezeu nu ar trebui să-i disprețuiască pe cei care cântă Cuvântul lui Dumnezeu, iar cântăreții nu trebuie să se simtă inferiori din punct de vedere spiritual față de cei care citesc. Esențial este să înțelegi și să aprofundezi Cuvântul lui Dumnezeu, și să îngădui Cuvântului Scripturii să se cuibărească adânc înlăuntru. Unii fac cel mai bine lucrul acesta prin predică, alții prin studiul personal al Bibliei, și alții – prin cântecele care proclamă adevărurile Scripturii care schimbă viața. Așadar, oricum te închini, fă-o astfel încât să asimilezi Cuvântul lui Dumnezeu!
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
2 Imparati 19:14-24
Să sufere în tăcere, să nu răspundă nimic aceasta am văzut că este atitudinea potrivită celui credincios atât în faţa provocărilor din partea lumii, cât şi a atracţiilor ei celor mai seducătoare. Dimpotrivă, când se află înaintea Dumnezeului său, el poate lua cuvântul. Acesta este felul în care a acţionat Ezechia. Începând prin a prezenta înaintea Domnului scrisoarea pe care tocmai o primise, el I se adresează cam aşa: „Aceasta Te priveşte pe Tine; las în seama Ta să Te ocupi”. În adevăr, asirienii Îi aduseseră insultă lui Dumnezeu Însuşi, a Cărui glorie era astfel luată în râs (v. 19; vezi Ps. 83.12, 18).
Ezechia îşi întregeşte surprinzătoarea sa pregătire militară prin cea mai eficace tactică: se retrage în linişte, păstrându-se în afara vederii, lăsând vrăjmaşul să dea faţă cu Domnul Însuşi, care este cel mai puternic! „Pentru ca să Te lăsăm să lucrezi singur şi, încrezători în victorie, să ne odihnim în Tine” − pot fi şi cuvintele unui imn de-al nostru. În dificultăţile noastre, mici sau mari, este bine să începem prin a deveni conştienţi că suntem prea slabi ca să depăşim obstacolul. Să-I spunem apoi Domnului nevoia noastră prin rugăciune şi să aşteptăm în pace scăparea care vine de sus. Astfel, nu încercarea se va aşeza ca un ecran despărţitor între Domnul şi noi, ci, mai degrabă, Domnul Însuşi Se va desfăşura ca un scut protector între încercare şi răscumpăratul Său (citiţi Psalmul 38.14, 15).
Mana Zilnica 