Mana Zilnica

Mana Zilnica

26 Februarie 2019

DOMNUL ESTE APROAPE

Isus deci, văzând pe mama Sa și pe ucenicul pe care-l iubea stând alături, i-a spus mamei Sale: „Femeie, iată fiul tău!”. Apoi i-a spus ucenicului: „Iată mama ta!”. Și, din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acasă.
Ioan 19.26,27

Când Îl iubim pe Domnul cu toată inima, lucrarea noastră pentru El nu va fi din obligație, ci va curge dintr-o inimă plină de dragoste și de recunoștință pentru El. Îi iubim pe frații noștri – chiar dacă nu sunt întotdeauna vrednici de iubit – fiindcă Îl iubim pe El, ca rezultat al dragostei Lui pentru noi.

Aceste lucruri sunt ușor de spus, însă greu de pus în practică. Sunt momente în care ne dezamăgim unii pe alții și când, așa cum am spus, nu părem deloc vrednici de iubit. Însă, dacă ne aducem aminte de cruce și de dragostea și de iertarea Domnului, inimile noastre sunt animate pentru a ne iubi unii pe alții, pentru a ne îngădui și pentru a ne ierta unii pe alții, așa cum ne-a iertat Hristos.

Așa ar trebui să stea lucrurile în familie, între soț și soție, între părinți și copii, între copiii noștri și, de asemenea, în adunare. Motivația acțiunilor noastre trebuie să fie întotdeauna Domnul.

Când nici măcar unul dintre cei doisprezece ucenici nu s-a oferit să spele picioarele celorlalți, în ultima seară petrecută de Domnul împreună cu ei, El a luat asupra Sa această misiune. Când Iuda a venit pentru a-L trăda, Domnul l-a întrebat: „Prietene, de ce ai venit? … Cu un sărut Îl trădezi pe Fiul Omului?”. Iar când vrăjmașii Săi au venit să-L aresteze, El S-a așezat între ei și ucenicii Lui, spunând: „Dacă Mă căutați pe Mine, lăsați pe aceștia să se ducă”. Să-I semănăm cu toții tot mai mult Domnului Isus, care a venit să slujească, nu să fie slujit, și să-Și dea viața potrivit voii Tatălui și ca preț de răscumpărare pentru mulți.

Cineva a spus: «Slujiți nu adunării lui Dumnezeu, ci Dumnezeului adunării». Dacă Îl urmăm cu ochii ațintiți asupra Lui, toate lucrurile își vor ocupa locul potrivit.

A. Blok

SĂMÂNȚA BUNĂ

Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.
Ioan 17.3

Treptele cunoașterii (2)

A ști că cineva există nu înseamnă că știi cine este el; și tocmai de aceasta avem nevoie în ceea ce privește cunoașterea lui Dumnezeu. Ceea ce tânărul nu ar fi putut cunoaște prin înțelepciunea și judecata sa, Dumnezeu i-a descoperit, călăuzindu-l să citească Biblia. Tânărul a găsit această mărturisire pe care o face Dumnezeu despre El Însuși: „Eu sunt Cel ce sunt”; și a ajuns să cunoască nu numai că El este un Dumnezeu Creator, dar și ceea ce este acest Dumnezeu. Erau împlinite în felul acesta toate nevoile sufletului? Nu, pentru că acum vine întrebarea: Cum pot să mă apropii de un Dumnezeu sfânt și drept, eu, un păcătos?

Din nou, tânărul a fost condus pe o altă treaptă a cunoașterii. Dumnezeu l-a dus astfel la cunoașterea Domnului Isus, prin care păcatele noastre sunt șterse, prin care putem să ne apropiem de Dumnezeu, pentru că El este unicul Mijlocitor între Dumnezeu și oameni și care S-a dat ca răscumpărare pentru toți cei care cred în El. Găsind astfel răspuns la nevoile adânci ale sufletului său, tânărul a îmbrățișat din toată inima sa creștinismul autentic, așa cum îl prezintă Scriptura. Bucuria lui a fost mare din momentul în care și soția sa a urmat acest drum minunat al ascultării de Mântuitorul.

Mai târziu a fost de folos în adunarea credincioșilor din localitatea lui, slujindu-le cu darul pe care i l-a dat Dumnezeu și lăsând un exemplu bun de urmat și pentru alții.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNCREDE-TE ÎN SUSȚINĂTORUL TĂU, NU ÎN PÂRÂȘUL TĂU (1)

„Pârâșul … a fost aruncat jos.” (Apocalipsa 12:10)

Apostolul Ioan a scris: „Şi am auzit în cer un glas tare, care zicea: „Acum a venit mântuirea, puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru, şi stăpânirea Hristosului Lui; pentru că pârâșul fraţilor noştri, care zi şi noaptea îi pâra înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos.” (v. 10) Satan are o singură țintă: „să fure, să junghie şi să prăpădească” (Ioan 10:10). El îți va fura pacea, îți va ucide visele și îți va distruge viitorul. Și el a delegat o legiune de demoni foarte convingători ca să-l ajute. El înrolează oameni care să-i împrăștie otrava. Prietenii îți dezgroapă trecutul. Preoții scot în evidență vinovăția și nu harul. Și unii părinți o distribuie douăzeci și patru de ore pe zi. Chiar și acum la maturitate încă le auzi vocea: „De ce nu te maturizezi?” „Când o să mă faci mândru de tine?”

Deci care este răspunsul? Isus! El „stă la dreapta lui Dumnezeu, şi mijloceşte pentru noi!” (Romani 8:34). Gândește-te puțin la această scenă. În prezența lui Dumnezeu, sfidându-l pe Satan, Isus Hristos se ridică în apărarea ta îmbrăcat cu haina de preot. „Fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu, să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi cu trupul spălat cu o apă curată.” (Evrei 10:21-22).

O conștiință curată, un trecut curat, o inimă curată, liber, fără pată și nu doar pentru greșelile noastre din trecut, dar și pentru cele viitoare. „De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru că trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei.” (Evrei 7:25). Așadar, nu asculta pârâșul – încrede-te în Cel ce te susține și trăiește-ți viața în acord cu voia Lui!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

Geneza 35:1-15

După evenimentele ruşinoase care au avut loc în familia lui, Iacov este tulburat, descurajat (34.30). Dar Dumnezeu nu doreşte să-l lase în această stare şi îi spune: „Ridică-te, suie-te la Betel, locuieşte acolo, ridică acolo un altar” (v. 1). Betel, casa lui Dumnezeu, este locul prezenţei Sale. Acelaşi glas divin îl invită pe creştin în prima zi a săptămânii să înceteze să se mai ocupe de afacerile lui, pentru a merge la locul unde Domnul a promis că va fi prezent şi pentru a I se închina în duh şi în adevăr. Dar înainte de a putea să asculte – Iacov o ştia bine – un lucru este obligatoriu.

Cortul său ascundea obiecte care nu se potriveau cu prezenţa sfântă a lui Dumnezeu: trebuia deci ca terafimii lui Laban să nu mai fie în cortul Rahelei. Aceşti „dumnezei străini” toleraţi timp îndelungat trebuia scoşi afară fără milă, înainte de a se înfăţişa înaintea Domnului. Abia după aceasta Iacov poate să se ducă la Betel, loc pe care a încetat să-l mai găsească „înfricoşător”. Zideşte acolo un altar, amintindu-şi cu recunoştinţă de binecuvântările pe care le-a primit şi Îl aude pe Dumnezeu confirmând toate promisiunile Sale.

După ce a judecat şi părăsit tot ce nu era potrivit cu slujba sa înaltă, adoratorul este copleşit în prezenţa lui Dumnezeu de multiple binecuvântări şi de o mare răsplată (Osea 14.8).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: