Mana Zilnica

Mana Zilnica

17 Aprilie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Ei au venit la Ierihon; și, pe când ieșea din Ierihon cu ucenicii Săi și cu o mare mulțime, fiul lui Timeu, Bartimeu, orbul, ședea lângă drum cerșind. Și, auzind că este Isus Nazarineanul, a început să strige și să spună: „Fiu al lui David, Isuse, ai milă de mine!”.
Marcu 10.46,47

În contrast cu mulțimea, Bartimeu era conștient de nevoia pe care o avea, precum și de completa sa incapacitate de a-și rezolva această nevoie. Ca întotdeauna, sufletul aflat în nevoie este cel atras către Isus și care discerne gloria Sa. Poporul Îl vede pe Isus ca fiind Nazarineanul, însă credința Îl poate discerne acolo pe Fiul lui David, pe Cel despre care este scris că va deschide „ochii orbi” (Isaia 42.7). Astfel, orbul poate „să strige și să spună: «Fiu al lui David, Isus, ai milă de mine!»”.

Când un suflet Îl caută pe Isus, vor fi întotdeauna piedici peste care trebuie să treacă. Mulți voiau ca orbul să tacă din gură, pentru ca Domnul să nu fie deranjat de un cerșetor (versetul 48). Însă credința, ridicându-se deasupra piedicilor, striga și mai tare, iar Domnul, în harul Său, S-a oprit și a poruncit să fie chemat. Aruncându-și haina, orbul s-a ridicat și a venit la Isus. Este bine, într-adevăr, atunci când suntem conștienți de nevoia noastră și întrezărim ceva din gloria lui Isus, să aruncăm haina oricărei dreptăți a noastre proprii în care ne-am putea încrede și să venim la El așa cum suntem, plini de nevoi și neajutorați.

Când Domnul îl întreabă ce dorea să facă pentru el, orbul răspunde: „Să-mi capăt vederea”. Domnul ia locul de Dăruitor, iar orbul îl acceptă pe cel de primitor. Imediat Domnul onorează această credință simplă. Orbul își primește vederea, apoi Îl urmează pe Isus, fiind de acum ucenic al Său. El nu a încercat să-L urmeze pe Isus mai întâi, pentru ca apoi să-și poată căpăta vederea, ci mai întâi și-a căpătat vederea, iar apoi L-a urmat. Trebuie ca mai întâi să primim mântuirea și iertarea prin lucrarea împlinită la cruce de Hristos, iar apoi Îl putem urma ca pe Cel în care sufletul nostru își găsește toată plăcerea.

H Smith

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Ascultă pe tatăl tău, care te-a născut, și nu nesocoti pe mamă-ta când a îmbătrânit.”
Proverbe 23.22

Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta!

Cu trei luni înainte ca tatăl meu să moară de cancer, mi-a scris o scrisoare. Tocmai părăsisem viața sigură de la universitate și am început să lucrez ca scriitor liber-profesionist. Viața mi se părea destul de nesigură.

Tatăl meu scria: „Te cunosc și știu ce ai realizat până acum. Înțeleg idealurile tale și modul de a scrie. Dorești să le transmiți oamenilor speranță și siguranță. Rămâi credincios acestei linii. Domnul să te binecuvânteze! Şi dacă ajungi vreodată la un punct când îți faci griji de veniturile zilnice, vino la mine. Cred că știu cum te pot ajuta.”

Când tatăl meu a scris această scrisoare, aveam 26 de ani, eram căsătorit de un an și aveam un băiețel. Dar eu eram încă fiul său și el știa că aveam nevoie de această încurajare. Până astăzi îi sunt mulțumitor pentru această scrisoare.

Cu toate că educația încetează când suntem adulți, nu trebuie să dăm niciodată deoparte cu ușurătate sfaturile părinților  noștri  temători  de  Dumnezeu.  Cuvântul  lui Dumnezeu pretinde de la noi: „Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta” (Efeseni 6.2). Aceasta este valabil până la sfârșitul vieții noastre.

Dumnezeu ne dă prin Cuvântul Său, Biblia, încurajare și îndrumare  pe  cale.  Sfaturile  Lui  sunt  înțelepte  și  fără greșeală.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

SPARGE TIPARUL!

„Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce în ţara aceasta, şi ne-o va da.” (Numeri 14:8)

     Când unii dintre iudei au văzut uriași în Țara Promisă și au vrut să se întoarcă în Egipt, Caleb a spus: „Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce în ţara aceasta, şi ne-o va da.” În acea clipă s-au petrecut două lucruri: „Toată adunarea vorbea să-i ucidă cu pietre…” și „slava Domnului s-a arătat peste Cortul Întâlnirii, înaintea tuturor copiilor lui Israel.” (Numeri 14:10) Când cei din jurul lui Caleb au spus „nu”, Dumnezeu a spus „da”! – iar noi nu avem nevoie de altceva decât de aprobarea Lui! Când o ai, îi poți trece cu vederea pe cei ce pun bețe-n roate, și poți merge mai departe. Dacă aștepți să fie cineva de acord, să te aprobe și să te aplaude, nu vei ajunge nicăieri. A existat o vreme când omenirea a crezut că pământul este plat și că omul nu va păși niciodată pe lună. În 1899, Biroul de Patente din Statele Unite aproape s-a închis pentru că funcționarul, Charles H. Duell a declarat: „Tot ce s-a putut inventa, a fost inventat!” Privind în retrospectivă, această afirmație este ridicolă, însă unii dintre noi gândesc la fel. Încetăm să mai învățăm, pentru că avem impresia că suntem prea bătrâni. Ne este frică să ne schimbăm cariera, ca să nu ne punem în pericol pensia. Nu ne urmăm visele, ca să nu dăm greș sau ca să nu fim ridiculizați. Suntem atât de obișnuiți cu limitele auto-impuse și ne spunem: „nu pot face asta”, încât credem că nu putem face nimic. În esență, ne-am creat o cutie, ne-am târât înăuntru și acum căutăm ceva sau pe cineva pentru a-l învinovăți pentru lipsa noastră de credință. Nu Dumnezeu te-a închis într-o cutie, tu singur ai intrat acolo – și acum trebuie să iei inițiativa să ieși din ea. Astăzi, hotărăște-te s-o faci – iar Dumnezeu îți va binecuvânta strădania!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Cântarea Cântărilor 3.1-11

Să nu ne mirăm dacă avem dificultăţi în a găsi prezenţa Domnului în patul nostru (v. 1; imagine a lenei) sau, prin contrast, în hărmălaia cetăţii (v. 2)! Dimpotrivă, pe genunchi şi în reculegere în camera noastră Îl putem întâlni întotdeauna pe Acela care ne iubeşte sufletul (comp. cu v. 4). Dar chiar şi acolo, să nu vină nimic să ne distragă şi să ne tulbure comuniunea (v. 5)!

Din pustie, imagine a lumii aride, un parfum se poate înălţa până la Dumnezeu (v. 6). Cândva, Isus a traversat tot această lume şi întreaga Sa viaţă a fost doar „de bun miros“ pentru Tatăl. Mirul vorbeşte despre suferinţele Sale (de la leagăn până la mormânt; Matei 2.11b; Ioan 19.39); tămâia, despre diversitatea perfecţiunilor Sale morale. În sfârşit, „toate felurile de pudre ale negustorilor“ sugerează experienţele cotidiene în care Dumnezeu Se simte glorificat. Un astfel de parfum, cel al lui Isus, suntem şi noi chemaţi să-l facem să se înalţe către Dumnezeu.

Curând, pentru Israel ca şi pentru Biserică, va fi sfârşitul pustiei (v. 6; comp. cu Numeri 21.19,20). Adevăratul Solomon va fi pregătit totul în vederea odihnei mileniale (v. 7-10). Pe El Îl va împodobi coroana Sa, iar ziua aceea va fi cea a „veseliei inimii Lui“ (v. 11; Psalmul 132.18).


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: