Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “aprilie 1, 2018”

1 Aprilie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Voi sunteți sarea pământului … Voi sunteți lumina lumii.
Matei 5.13,14

Prin harul lui Dumnezeu avem hainele spălate și albite în sângele Mielului (Apocalipsa 7); tot prin acest har am fost mântuiți prin credință, care nu este de la noi, ci este darul lui Dumnezeu (Efeseni 2); am fost mântuiți nu prin fapte făcute în dreptate, ci potrivit îndurării Sale (Tit 3).

Trebuie să ținem bine minte însă că însăși epistola care declară că mântuirea nu este prin fapte declară la fel de limpede că faptele trebuie să însoțească invariabil mântuirea; că în timp ce faptele nu sunt cauza mântuirii, ele trebuie să fie mereu consecința ei; că cei care au fost acceptați în Cel Preaiubit trebuie întotdeauna să aibă o stare potrivită cu această acceptare (Efeseni 1.6; 2 Corinteni 5.9). Unii ca aceștia vor căuta mereu să aibă o conștiință fără vină înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. Cu blândețe a inimii, ei vor dori să manifeste zi de zi acele haruri care sunt dovezi adevărate ale credinței, așa cum florile sunt dovezi ale venirii primăverii.

Există patru pasaje importante în Noul Testament care prezintă caracterul creștin în toată strălucirea și puterea lui: Matei 5.3-12, cu cele nouă fericiri ale lui; 1 Corinteni 13, cu cele șaisprezece calități fără seamăn ale lui; Galateni 5.22,23, cu cele nouă părți ale roadei cerești; și 2 Petru 1.5-8, cu descrierea dezvoltării maturității depline a creștinului.

Împreună, aceste patru părți din Biblie ne oferă o superbă și o completă imagine a trăirii creștine; și ar fi bine ca, din când în când, să ne examinăm în lumina lor. Ca un ajutor în această direcție, în afara citirii noastre zilnice din Cuvânt, ar trebui să punem deoparte un timp în care să medităm la aceste pasaje.

G Henderson

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a plâns pentru ea și a zis: «Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ți dea pacea!…»”
Luca 19.41,42

Ziua cercetării

În toate împrejurările descrise de Evanghelii, observăm perfecțiunile inimii divine și umane ale Domnului Isus. Inima Sa a simțit toată durerea din cauză că nu putea împlini gândurile Sale de har față de cetatea Ierusalimului. Domnul Se gândea la ceea ce urma să sufere cetatea, pentru că nu a recunoscut ziua când a fost cercetată. Domnul Isus Hristos a căutat de atâtea ori să o strângă așa cum își strânge cloșca puii sub aripi, dar cetatea n-a vrut. Domnul știa în amănunțime ceea ce urma să îndure în timpul îngrozitorului asediu al romanilor, dar și despre judecata care va veni.

Răbdarea lui Dumnezeu față de poporul Său, ca și față de întreaga lume, este mare și depășește concepția noastră omenească. Harul Său, răbdarea Sa, îndurarea Sa, dreptatea Sa, sfințenia Sa se exercită într-un chip desăvârșit în cârmuirea Sa față de oameni. Însă când răbdarea Sa va lua sfârșit, măsura divină fiind umplută, Dumnezeu va executa judecățile Sale.

Ierusalimul nu a cunoscut ziua cercetării lui de către Domnul Isus, și de aceea au venit peste el zile groaznice. Ce har că ziua de astăzi este o zi a cercetării! Astăzi suntem chemați de Mântuitorul să mergem la El. Ne lăsăm oare cercetați de harul Domnului Isus Hristos, care dorește să ne dea pace în sufletele noastre?

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Eclesiastul 1:1-18

Cartea Eclesiastul poate fi rezumată prin aceste cuvinte ale Domnului Isus: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iarăşi sete“ (Ioan 4.13). Fântâna din Sihar este imaginea lumii aride şi amăgitoare, unde nu se poate găsi o fericire de durată. Cea mai mare parte a oamenilor seamănă cu sărmana samariteancă. Nu sunt gata să primească apa vie, darul fără plată al Fiului lui Dumnezeu, decât după ce, de nenumărate ori, vor fi făcut experienţa c㠄apa“ de pe pământ nu poate în niciun fel potoli setea sufletului (comp. cu Ieremia 2.13). Ei bine, această experienţă a fost făcută; ea se găseşte consemnată în această carte pentru ca noi să nu mai avem nevoie să o începem din nou! Şi a fost făcută de cineva care, prin înţelepciunea şi prin măreţia lui, era şi calificat să cerceteze „tot ce se face sub ceruri“ (v. 13). Eclesiastul (sau Predicatorul) nu este altul decât Solomon, împărat la Ierusalim. Mărturia lui are întotdeauna aceeaşi valoare, pentru c㠄nu este nimic nou sub soare“ (v. 9). Multe lucruri, fărăndoială, şiau schimbat înfăţişarea, însă inima omului a rămas identică, iar consecinţele păcatului sunt întotdeauna acolo: „Ce este strâmb nu poate fi îndreptat şi ce lipseşte nu poate fi numărat“ (v. 15).


31 Martie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Pentru că vă spunem aceasta prin Cuvântul Domnului, că noi, cei vii, care rămânem până la venirea Domnului, nu o vom lua nicidecum înaintea celor care au adormit.
1 Tesaloniceni 4.15

Cele patru revelații date lui Pavel – Răpirea

Am privit la trei dintre revelațiile date lui Pavel: evanghelia, taina și Cina Domnului. Vom privi acum la răpire.

Apostolul Pavel tocmai le spusese tesalonicenilor că cei iubiți ai lor care muriseră în Hristos aveau să se întoarcă împreună cu El, la venirea Sa în glorie (1 Tesaloniceni 3.13; 4.14). Dar cum putea fi aceasta posibil pentru cei care muriseră deja? Răspunsul la această dificultate a venit „prin cuvântul Domnului”. Atunci când Pavel a folosit această expresie nu s-a referit la vreo profeție din Vechiul Testament, ci la o revelație specială dată lui de Domnul Însuși, ca răspuns la această dilemă. Acest cuvânt descoperit lui Pavel arăta că avea să fie o „răpire” a celor morți și a celor vii. El prezintă această revelație în versetele 15-17, spunând că cei morți vor fi înviați și schimbați înaintea celor vii, atunci când Domnul va coborî din cer. Apoi noi, cei vii, care rămânem, vom fi răpiți împreună cu ei, ca să fim „pentru totdeauna cu Domnul”.

Pavel descrie venirea Domnului pentru cei credincioși (morți sau vii) prin termenul „răpire”, care înseamnă „a smulge” sau „a apuca repede și cu forță”. Domnul Isus ne va smulge repede și cu putere din această lume. Prin urmare, această revelație, cuvântul Domnului către Pavel, ne arată că Isus va veni mai întâi pentru ai Săi. Însă aceasta va fi pentru ca noi să putem veni împreună cu El atunci când Se va arăta în slavă. Să veghem și să-L așteptăm!

B Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îți vin în ajutor…”
Isaia 41.10

Câştigarea energiei

Alimentarea cu energie este deja de decenii o temă centrală în societatea noastră modernă, unde se aprind tot mereu dezbateri politice, ideologice și mai presus de toate științifice. Carburanții fosili devin mai puțini, fără să luăm în calcul că utilizarea lor are influențe dăunătoare asupra mediului. Adesea se descrie în aceste zile scenariul schimbării amenințătoare a climei, care după părerea multor cercetători a început deja. Febril se caută după energii alternative. Chiar și energia atomică de la Cernobîl stă din nou în discuție. Energia este astfel și o întrebare de putere politică, așa cum de exemplu arată deslușit pocherul prețurilor de gaz între Rusia și aliații săi de odinioară. Fără energie nu merge (aproape) nimic, aceasta se vede cu durere în orașele noastre industrializate, când doar pentru scurt timp se întrerupe alimentarea cu curent electric. Urmarea este un haos mediu până la grav. Fără energie nu merge nimic. Aceasta este valabil și pentru viața noastră, pentru viața noastră normală ca creștini. Dar de unde să luăm energia pentru cerințele care ni se cer de la școală, familie, locul de muncă, prieteni și vecini? De unde să luăm puterea să trăim așa cum Îi place lui Dumnezeu?

Din rugăciune! Şi din legătura zilnică, personală cu Domnul Isus, care Se interesează de cel mai mic detaliu al vieții noastre de zi cu zi. Putem discuta cu El totul și să luăm din puterea Sa. Căci rezervele de energie ale lui Dumnezeu nu sunt amenințate să se termine vreodată!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

FRUMUSEȚEA PIEPTARULUI (3)

„Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului” (1 Petru 2:7)

     Când ne uităm la pieptarul purtat de marele preot al lui Israel, învățăm că:

a) suntem prețioși pentru Dumnezeu;

b) suntem aproape de inima Lui;

c) El nu ne va întoarce spatele niciodată.

Poate că te gândești: „Dacă Dumnezeu nu ne va întoarce niciodată spatele, înseamnă că putem trăi oricum ne place?” Nu, și iată de ce. Fiind copil răscumpărat al lui Dumnezeu, nu numai că tu ești prețios în ochii Lui, dar și El este prețios în ochii tăi. Deci vei prețui relația ta cu El mai presus de orice altceva și o vei proteja de orice ar putea reprezenta o amenințare.

Întrebare: Când ți-ai dat seama cât de valoros și de prețios ești în ochii lui Dumnezeu, mai poți tu să păcătuiești și să continui să trăiești în păcat? Firește că nu! Dimpotrivă, gândurile tale se vor alinia la următoarea idee. „Nu așa se comportă un credincios care este prețios pentru Domnul.” Un diamant nu aparține noroiului, mizeriei și ticăloșiei păcatului. Locul lui de drept este aproape de inima lui Dumnezeu unde lucește și strălucește. Faptul că știi care este identitatea ta adevărată, nepătată și prețioasă înaintea lui Dumnezeu, în Hristos, te ridică deasupra dorinței de a ceda în fața păcatului. Te face să-ți dorești să umbli și să trăiești ca un fiu de rege. Firește, viața sfântă este rezultatul faptului că te vezi așa cum te vede și Dumnezeu – „în Hristos.” Așa că, în loc să cedezi ispitei, te vei întreba: „Ce ar face Domnul Isus în această situație?” Apoi vei lua din puterea Lui și vei face ceea ce este corect și bine. O înțelegere adevărată a harului lui Dumnezeu nu împiedică sfințenia, ci o produce!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Proverbe 31:1031

Acest admirabil portret al femeii virtuoase ne arată cum Înţelepciunea (însăşi viaţa lui Hristos) poate şi trebuie să fie pusă în practică în toate detaliile vieţii de zi cu zi şi de familie. Tinere creştine, fie ca Domnul să vă dea dorinţa de aI fi Lui plăcute, asemănânduvă cu această femeie curajoasă, cinstită, cutezătoare! Ce anume o caracterizează? – ea este activă, veselă, energică, miloasă, înţeleaptă, binevoitoare. Câmpul ei de lucru este casa (citiţi Tit 2.4,5); podoaba ei: puterea şi demnitatea (v. 17, 25; comp. cu 1 Petru 3.3…); scopul ei: săşi onoreze soţul, obiectul fericitului ei devotament (v. 23), şi să aducă roade pentru el (v. 16); secretul ei – acesta ne este dezvăluit abia în versetul 30: ea se teme de Domnul. Cu adevărat, o soţie atât de înzestrată, „cine poate găsi?“. O soţie înţeleaptă vine de la Domnul, răspunde capitolul 19.14.

Tot astfel şi voi, tinerilor, nu vă încredeţi întro judecată făcută în pripă, nici întruna după aparenţe! „Farmecul este înşelător…“ şi a înşelat pe mulţi. Gingăşia trecătoare a unui chip este departe de a fi întotdeauna o reflectare a adevăratelor calităţi creştine. Şi nu uitaţi, la încheierea acestei cărţi, de îndemnul din capitolul 4.23: „Păzeşteţi inima mai mult decât tot ce se păzeşte…“. Pentru că ea aparţine în primul rând Domnului!


Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: