Mana Zilnica

23 Iunie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Sufletul meu a păzit mărturiile Tale și le iubesc foarte mult. Am păzit rânduielile Tale și mărturiile Tale, pentru că toate căile mele sunt înaintea Ta.

Psalmul 119.167,168

Aceasta a fost hrana sufletului Domnului Isus, autoritatea drumului Său, conținutul slujirii Sale. Prin acestea, El la înfrânt pe Satan, ia redus la tăcere pe saduchei, pe farisei și pe irodieni. Prin acestea ia instruit pe ucenici. Spre acestea lea îndreptat privirile slujitorilor Săi, când era pe punctul de a Se înălța la cer.

Cât de ziditor, de înviorător și de încurajator este pentru noi să remarcăm atât felul în care Domnul nostru folosește Sfânta Scriptură în orice timp, cât și locul și respectul pe care il acordă! El a apelat la ea, în orice ocazie, ca la autoritatea divină de la care nu se poate să nu vină un răspuns. Deși era El Însuși Dumnezeu peste toate, Autorul Scripturilor, totuși, când Și-a luat locul ca Om pe pământ, a arătat, în modul cel mai clar, că datoria omului, ca și înaltul său privilegiu, este să trăiască prin Cuvântul lui Dumnezeu – să se plece cu respect în fața autorității lui divine. Oare nu avem în acest lucru un răspuns deplin la întrebarea care se ridică adesea de către raționaliști: «De unde putem ști că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu?». Dacă, într-adevăr, credem în Hristos, dacă recunoaștem că El este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu manifestat în trup, Dumnezeu adevărat și Om adevărat, nu putem pierde din vedere forța morală a faptului că această Persoană divină a apelat în mod constant la Scripturi – la Moise, la Profeți și la Psalmi – ca la un standard divin. Lea recunoscut El ca pe Cuvântul lui Dumnezeu? Fără îndoială! Ca Dumnezeu, El fusese Cel care le dăduse; ca Om, El lea primit, a trăit prin ele și lea recunoscut autoritatea supremă în toate lucrurile.

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

Așa vorbește Domnul: „Nu vă luați după felul de viețuire al neamurilor și nu vă temeți de semnele cerului, pentru că neamurile se tem de ele”.

Ieremia 10.2

Teamă de puterile rele?

În timpul lui Ieremia, popoarele învecinate lui Israel aduceau onoare stelelor cerului sau idolilor din lemn și piatră, iar aceasta, pentru că se temeau să nu atragă mânia acestor „dumnezei” asupra lor.

Dar Dumnezeu i-a explicat poporului Său: „Nu vă temeți de ei, căci nu pot să facă niciun rău și nu sunt în stare să facă vreun bine” (Ieremia 10.5). Israeliților nu li se permitea să fie idolatri. Ei Îl cunoșteau pe Dumnezeul cel viu și atotputernic, care singur ține în mâna Sa soarta oamenilor. În afară de aceasta, ei știau că idolii erau total lipsiți de putere și că nu puteau să le facă oamenilor nici bine, nici rău.

Poate ne gândim că acest lucru este de la sine înțeles pentru orice om din societatea noastră cultă. Dar, dacă privim puțin în jur, observăm cum oamenii se uită întruna în horoscop și la stele sau poartă amulete. În ocultismul lor, le este teamă în ascuns de influența acestor „dumnezei” asupra vieții lor. Ca urmare, nu suntem departe de situația descrisă în Ieremia 10.

Dumnezeul cel viu și adevărat ne așteaptă să credem în El, să ne închinăm Lui. Cât de plăcut este să facem aceasta și nu să onorăm idoli fără valoare! Cine Îi aduce onoare lui Dumnezeu și ascultă de Cuvântul Său nu trebuie să se teamă de puterile oculte. În fiecare zi, el este înconjurat de bunătatea lui Dumnezeu.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CÂND AI O VIZIUNE – Fundația SEER

„N-am vrut să mă împotrivesc vedeniei cereşti…” (Faptele Apostolilor 26:19)

Când Dumnezeu îți dă o viziune pentru viața ta, tu trebuie să știi:

1) Cum s-o păstrezi. Viziunea ta este încadrată într-un interval de timp: „este o proorocie, a cărei vreme este hotărâtă… dacă zăboveşte, aşteapt-o.” (Habacuc 2:3). Unii dintre noi pot concepe o viziune, dar nu o pot duce la îndeplinire, pentru că nu sunt dispuși să îndure așteptarea și disconfortul implicat. Ne grăbim s-o luăm înaintea lui Dumnezeu și viziunea noastră este neproductivă sau prea slabă pentru a supraviețui. Domnul Isus a zis: „Ce este născut din carne, este carne, şi ce este născut din Duh, este duh” (Ioan 3:6). Când viziunea ta se naște din Duhul Sfânt, va fi susținută de Duhul. Dar când se naște din firea pământească, ești pe cont propriu!

2) Cui s-o împărtășești. E o greșeală să le împărtășești viziunea celor care n-o pot aprecia. Iosif a făcut lucrul acesta, și a ajuns într-o groapă! Nu toți îți vor celebra succesul, mai ales dacă lumina ta strălucește mai puternic decât a lor. Așa că cere-I lui Dumnezeu discernământ. Deși în acest moment, Iuda poate părea prietenul tău, inevitabil el te va trăda.

3) Cum s-o alimentezi. Citește aceste două versete cu mare atenție și într-o atitudine de rugăciune: „David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul” (1 Samuel 30:6); „Zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră preasfântă…” (Iuda 20). Trebuie să știi cum să te îmbărbătezi, cum să te zidești sufletește și cum să-ți adăpi viziunea. Dumnezeu i-a zis lui Habacuc: „Scrie proorocia, şi sap-o pe table, ca să se poată citi uşor!” (Habacuc 2:2). Scrie-ți viziunea pe un cartonaș și poartă-l cu tine. Și începe să te comporți ca persoana care aștepți să fii când viziunea ta devine realitate – și, cu ajutorul lui Dumnezeu, va deveni realitate!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Imparati 19:1-10

Cine ar recunoaşte mărturia strălucitoare din capitolul precedent în acest om descurajat, fugind de ameninţarea unei femei? Dumnezeu nu ne oferă acest detaliu pentru ca să-l judecăm pe preţiosul Său servitor, ci spre învăţătura noastră: Omul cel mai remarcabil eşuează în întregime când este lăsat pe seama propriilor resurse (citiţi Proverbe 29.25). Lui Ilie nu-i mai rămâne altceva decât disperarea. Totuşi, iată cum Dumnezeu Se îngrijeşte de el. Un gând de preţ: chiar atunci când ajungem într-o stare de deprimare sau de iritare, bunătatea Lui nu încetează să se exercite asupra noastră.

Spiritul legalist al lui Ilie l-a condus la Horeb (o parte a masivului Sinai), locul unde fusese dată Legea. „Ce faci aici, Ilie?” (v. 9), îl întreabă Domnul. Serioasă întrebare pentru cel care abandonase poporul! Dar răspunsul profetului nu face decât să-i trădeze falsa poziţie. El se află acolo pentru a acuza! Chiar dacă Moise, în acelaşi loc,  mijlocise pentru popor (Exod 32.11), Ilie „se plânge lui Dumnezeu împotriva lui Israel”, cum trist se remarcă în Romani 11.2.

Să ne amintim bine lucrul acesta: Să acuzi (fapt care poate lua forma unei informări) înseamnă să faci lucrarea lui Satan (Apocalipsa 12.10). Să mijloceşti înseamnă, din contră, să acţionezi asemenea Domnului Isus (Romani 8.34).