Mana Zilnica

24 Iunie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

El îmi dă odihnă în pășuni verzi, mă duce la ape liniștite. El îmi înviorează sufletul; mă conduce pe cărări ale dreptății, datorită Numelui Său.

Psalmul 23.2,3

„El îmi dă odihnă în pășuni verzi și mă duce la ape liniștite.” El pregătește astfel binecuvântările potrivite, hrana necesară, odihna și înviorarea. Pășunile la care El Își conduce oile au iarbă bună și din belșug, pe care ele o pasc cu plăcere, până când sunt săturate; iar după ce se satură – ca de niște bucate grase și miezoase – se odihnesc lângă ape liniștite și înviorătoare. Așa cum se spune în Ioan 10: „Eu sunt Ușa; dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit, va intra și va ieși, și va găsi pășune” (versetul 9). Ce descoperire a inimii Păstorului, care slujește potrivit nevoilor celor ai Săi, veghind asupra lor și luând seama la tot ceea ce le trebuie! Fericite sunt oile care beneficiază de o grijă atât de constantă, de iubitoare și de fidelă!

„Îmi înviorează [restabilește] sufletul; mă conduce pe cărări ale dreptății, datorită Numelui Său”. Și aceasta face parte din slujba Lui de Păstor. Nu mai este nevoie să spunem că temelia pe care El face acest lucru este lucrarea Lui încheiată – ispășirea pe care a făcuto pentru păcatele noastre (1 Ioan 2.1,2). În acest psalm însă, restabilirea este privită ca fiind făcută de către Păstor. Oile se depărtează, se rătăcesc, iar Păstorul pleacă după ele, le găsește și le aduce înapoi tefere. Ochii Săi veghează asupra fiecărei oi în parte și niciuna nu se poate rătăci fără ca El să știe; iar când sa întâmplat ca vreunul dintre noi să se fi rătăcit, cu siguranță că nu sar mai fi întors niciodată, dacă El nu lar fi căutat și adus înapoi prin lucrarea dragostei Sale.

În aceeași măsură în care suntem îndatorați Lui pentru restabilire, suntem și în ce privește păzirea și călăuzirea noastră pe cărări drepte – cărări ale dreptății – care sunt potrivite cu voia Lui.

E. Dennett

SĂMÂNȚA BUNĂ

Tu mustri pe om și îl lovești pentru fărădelegea lui; îi consumi, ca molia, frumusețea lui. Da, orice om este doar o suflare!

Psalmul 39.11

Ce sens au loviturile sorții? (1)

Dumnezeu trebuie să-i conducă adesea pe oameni pe căi grele, pentru ca ei să se intereseze de El și să se întoarcă la El.

Pe o astfel de cale grea a trebuit să treacă și tânăra familie Lindemann.

Ei erau oameni sănătoși și înstăriți și nu cunoșteau necazurile. Când s-a născut micuțul Markus, fericirea familiei lor părea să fie deplină. Micuțul era un băiețel vioi.

Dar a venit o lovitură puternică. Markus s-a îmbolnăvit și, cu toate că părinții au consultat cei mai buni medici și au făcut totul pentru viața micuțului lor iubit, starea lui a devenit văzând cu ochii tot mai rea. Până la urmă, Dumnezeu, ale Cărui gânduri și căi sunt mai înalte decât ale oamenilor, a luat copilul acasă la El. Acum toată bucuria din casă s-a spulberat. Doborâți la pământ și într-o tristețe de nespus, părinții s-au ocupat de pregătirile pentru înmormântare.

Predicatorul din acea localitate, chemat pentru serviciul de înmormântare, era un om credincios. El avea înainte o misiune grea, căci nici tatăl, nici mama nu voiau să știe ceva despre dragostea lui Dumnezeu. „Nu, nu”, striga mama, „Dumnezeu nu este dragoste, Dumnezeu este crunt! El ne-a luat cea mai mare comoară și ne-a distrus fericirea familiei!”.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

BINELE COPIILOR TĂI – Fundația SEER

„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.” (Proverbele 22:6)

Părinții care fumează le pot transmite copiilor lor o parte din toxine prin aerul pe care îl respiră. În mod neintenționat, ei își pot contamina copiii cu propriile lor vicii. E același lucru și când le transmitem copiilor amărăciune, vinovăție și nesiguranță. De aceea avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu; numai El poate aduce vindecare la rădăcina problemei noastre și poate sparge cercul vicios. Nimeni nu-i poate învăța pe copii ce este credința, la fel ca tine. Temelia trebuie pusă de tine și clădită de ei.

De asemenea, nu te limita să-i înveți doctrina; expune-i la credința ta. Spune-le cine este Cel ce te-a ajutat să treci cu bine de momentele grele. În felul acesta, când vor da ei înșiși de greutăți, vor fi înarmați cu mai mult decât cu un set de reguli religioase; vor avea încrederea în Dumnezeu pentru ei înșiși. Și nu te mai condamna pentru greșelile din trecut; există lucruri pe care ni le-am fi dorit să le facem altfel.

Adevărul este că Dumnezeu poate schimba efectele trecutului tău și poate împiedica tragedia din viitorul tău. El este Dumnezeul restaurării care face „totul nou” (Apocalipsa 21:5). El poate scoate binele din rău și te poate ajuta să torni înțelepciunea și dragostea Sa în copiii tăi. Este șansa ta pentru o viață întreagă – profită de ea!

Renunță la ziua de ieri, profită de ziua de azi și agață-te de Dumnezeu pentru ziua de mâine!

Copiii sunt viitorul tău; ei sunt modelați de tine. Fă-i să guste din lucrurile lui Dumnezeu de când sunt mici, și când vor crește, lumea nu le va mai putea oferi satisfacție!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Imparati 19:11-21

Contrar cu ceea ce gândea Ilie, mesajul pe care Dumnezeu dorea ca Israel să-l audă nu era cel de judecată.

Domnul nu Se afla nici în vânt, nici în cutremurul de pământ, nici în foc. Glasul „puternic”, „plin de măreţie” … şi de temut din Psalmul 29.3-9 se îmblânzeşte pentru a face loc glasului dulce şi şoptit al harului. Tot aşa, astăzi nu este timpul judecăţii pentru lume, ci al harului care-l iartă pe păcătos. Dumnezeu poate să-i trezească pe oameni prin dovezi ale puterii Lui, dar numai vocea tandră a harului este în stare să atingă inimile. Din nou este necesar, pentru a-l primi, simţul propriei nimicnicii.

Pentru că n-a fost capabil să înţeleagă acest limbaj, Ilie trebuie să fie dat deoparte şi Elisei este chemat în locul lui. În ce-L priveşte, Domnul va şti cum să-l facă pe popor să audă această voce a dragostei.

În final, Dumnezeu îl învaţă pe Ilie încă o lecţie. Acesta urcase pe munte crezând că el singur rămăsese credincios. Şi coboară având învăţat faptul că era numai unul dintre cei şapte mii de oameni pe care Dumnezeu îi păstrase pentru Sine în Israel. Dacă el însuşi nu fusese în stare să-i descopere, Dumnezeu, pe de altă parte, îi cunoştea pe fiecare dintre ei (vezi 2 Timotei 2.19).