11 Iunie 2020
DOMNUL ESTE APROAPE
Nimeni nu cunoaște pe Fiul, afară de Tatăl.
Matei 11.27
Este esențial să ținem strâns atât adevărul cu privire la divinitatea Sa, cât și pe cel cu privire la umanitatea Sa. Căci dacă n-ar fi fost Om adevărat, n-ar fi putut fi o jertfă pentru păcat; și dacă n-ar fi fost Dumnezeu adevărat, jertfa Sa nar fi putut fi valabilă pentru toți. Satan știe acest lucru și, prin urmare, în toate timpurile, el a căutat să submineze unul sau altul dintre aceste două adevăruri, aruncând îndoieli uneori asupra umanității Domnului, alteori asupra divinității Sale. Însă faptul că El este, în Persoana Sa, atât Dumnezeu cât și Om, că este deopotrivă divin și uman face parte din gloria Persoanei Sale. Acest adevăr stă la baza răscumpărării și totodată îi oferă caracterul.
Ce vast orizont se deschide astfel înaintea ochilor noștri! Urmărindu-L pe Hristos în drumul Său pe acest pământ, de la ieslea Betleemului până la crucea Calvarului, vedem manifestate deopotrivă divinitatea și umanitatea Sa. Privind înfățișarea Lui smerită, fără o frumusețe și fără o strălucire care să atragă privirile; văzându-L în compania ucenicilor Săi, obosit și odihnindu-Se, mâncând și bând, plângând cu cei ce plângeau (Ioan 11) și dormind pe un căpătâi la cârma corabiei (Marcu 4.38); contemplând deci toate aceste lucruri, nu ne putem îndoi că El a fost Om adevărat. Într-adevăr, aceste dovezi ale umanității Sale au fost cele care au făcut ca ochii vrăjmașilor Săi, orbiți de prejudecată, să nu poată vedea că El era cu mult mai mult decât ceea ce părea.
De cealaltă parte, dovezile divinității Sale nu sunt mai puțin clare pentru ochiul credinței. Cine altcineva, decât Dumnezeu, putea curăți pe leproși, putea deschide ochii orbilor, putea aduce pe morți la viață și putea porunci vântului și valurilor?!
E. Dennett
SĂMÂNȚA BUNĂ
Isus S-a uitat la ei și le-a zis: „la Dumnezeu toate sunt cu putință”.
Matei 19.26
Dumnezeu ascultă rugăciunea
Lisa, o femeie credincioasă, a observat fața tristă a tinerei de lângă ea și a încercat să-i spună că Mântuitorul poate să-i rezolve toate problemele. „Problemele?”, a ieșit un oftat de pe buzele tinerei; și a continuat: „Mama ne-a părăsit, fratele meu și-a pierdut mintea, iar tatăl meu s-a dedat băuturii. Cum să nu-ți pierzi speranța și curajul? Eu vi-l aduc pe fratele meu și să vedem ce va putea face cu el Isus al vostru”.
Lisa a înțeles provocarea și a vorbit cu soțul ei, Jack. Amândoi au început să se roage. Fiica și tatăl au venit la ora de vestire a evangheliei. Tatăl și-a recunoscut viața plină de păcate și, prin credință, L-a primit pe Mântuitorul. După puțin timp a primit și tânăra mântuirea în sufletul ei. Nu a trecut mult și tânăra i-a înștiințat pe Lisa și pe Jack că tatăl ei a plecat la Domnul, în pace. Câteva săptămâni mai târziu, și tânărul și-a recăpătat echilibrul psihic, a început să lucreze, dar în primul rând a putut să se bucure de mântuirea deplină prin credința în Isus Hristos.
Cele relatate s-au petrecut în insula Mauritius în anul 1985 și ele sunt una dintre multele dovezi că Dumnezeu ascultă rugăciunea și că la El toate lucrurile sunt cu putință. De aceea, fiecare să apeleze la Dumnezeu cu credință!
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CUM SĂ NE REZOLVĂM PROBLEMELE (6) – Fundația SEER
„V-am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine.” (Ioan 16:33)
Dacă vrei să știi cum să-ți rezolvi problemele – în al șaselea rând, trebuie să-ți vezi problemele în perspectivă. Probabil că ai auzit zicala: „M-am tot văicărit că nu aveam încălțăminte bună, până când m-am întâlnit cu cineva care nu avea picioare.”
Într-un film de desene animate, Snoopy se uită pe geam și vede familia adunată în jurul mesei, bucurându-se de cina din Ziua Recunoștinței, în timp ce el stă afară și mănâncă mâncare de câine .”Ce zici de asta?” se gândește el. „Toată lumea se delectează astăzi cu carne de curcan, dar eu, pentru că sunt doar un câine, primesc doar mâncare de câine!” Apoi brusc, vede lucrurile din altă perspectivă: „Eeei, dar lucrurile ar putea fi mai rele: m-aș fi putut naște curcan!”
Mărimea sau dificultatea problemei pare a fi deseori o chestiune de perspectivă. Majoritatea dificultăților cu care ne confruntăm sunt destul de nesemnificative în schema de ansamblu a lucrurilor. Când un prieten are cancer sau pierde pe cineva drag, ne dăm seama cât de neînsemnate sunt problemele noastre.
Autorul James Agee și-a adus aminte de conversația pe care a avut-o cu o bătrânică săracă, din inima Munților Apalași, pe vremea Marii Crize Economice. Femeia locuia într-o cocioabă mică, cu podele murdare, fără căldură și fără canalizare. „Ce ai face, a întrebat el, dacă cineva ți-ar da niște bani ca să te ajute?” Femeia s-a gândit o clipă și a răspuns: „Cred că i-aș dărui săracilor!” Când înțelegi că cei din jurul tău au probleme mult mai mari decât ale tale, începi să devii plin de mulțumire și ai o nouă perspectivă.
Domnul Isus le-a spus ucenicilor Săi (Ioan 16:33): „În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.”
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
1 Imparati 13:1-19
În ziua „pe care a inventat-o el din inima lui„ (12.33), Ieroboam celebrează o sărbătoare la Betel în cinstea viţelului său de aur. Dar cineva vine şi-i deranjează ceremonia. Este un om al lui Dumnezeu care soseşte din Iuda cu un mesaj de mare solemnitate. Altarul se despică; împăratul răzvrătit este lovit, apoi vindecat prin puterea lui Dumnezeu. Harul străluceşte în vindecarea acestui om atât de nelegiuit. Dumnezeu ne binecuvântează potrivit cu ceea ce este El şi niciodată potrivit cu ceea ce suntem noi. Acest har ar fi trebuit să-i vorbească împăratului.
Profetul primise porunca să se întoarcă de îndată ce-şi va fi încheiat misiunea. Să se odihnească, să mănânce şi să bea pe teritoriul acestor seminţii neascultătoare ar fi fost în contradicţie cu cuvintele de judecată pe care le pronunţase. La fel, nici noi nu putem fi în comuniune cu organizaţii religioase care nu se află în supunere faţă de Scriptură.
Profetul bătrân, ai cărui fii par să fi fost prezenţi la sărbătoarea viţelului de aur, nu-şi avea locul la Betel. Din acest motiv, deşi trăind în cetatea în care avea să se desfăşoare această misiune, el nu fusese împuternicit de Domnul pentru ea. Dar, atrăgându-l în casa lui pe omul lui Dumnezeu din Iuda, bătrânul îşi justifica poziţia falsă şi îşi întărea propria reputaţie. În ce-l privea pe profetul din Iuda, dacă s-ar fi grăbit să părăsească aceste locuri, nar mai fi fost ajuns din urmă! (v. 14).