Mana Zilnica

Mana Zilnica

14 Iunie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

În aceasta este dragostea, nu pentru că noi L-am iubit pe Dumnezeu, ci pentru că El ne-a iubit și L-a trimis pe Fiul Său ca ispășire pentru păcatele noastre.

1 Ioan 4.10



Dacă Dumnezeu Însuși este satisfăcut cu privire la păcatele mele, atunci cu siguranță că pot și eu să fiu satisfăcut. Știu că sunt un păcătos. Știu – deoarece Cuvântul lui Dumnezeu îmi spune – că nici măcar o singură mică pată de păcat nu poate intra în prezența Sa sfântă; prin urmare, în ceea ce ținea de mine, nu putea exista un alt rezultat, decât despărțirea veșnică de Dumnezeu. Dar – minunată taină a crucii, glorios adevăr al dragostei răscumpărătoare! – Dumnezeu Însuși a îndepărtat păcatele mele, așa cum El le știa și le cântărea, așezându-le asupra binecuvântatului Înlocuitor și judecându-L pe El pentru ele. Toate valurile și talazurile mâniei drepte a lui Dumnezeu, care ar fi trebuit să mă mistuie pe mine în iad, pentru toată veșnicia, au căzut peste Omul care a stat în locul meu, care m-a reprezentat înaintea lui Dumnezeu și pe care Dumnezeu L-a tratat așa cum ar fi trebuit să mă trateze pe mine. Dreptatea inflexibilă, sfințenia și adevărul au lucrat cu privire la păcatele mele și le-au îndepărtat pentru totdeauna. Nici măcar unul nu a rămas! N-a existat trecere cu vedere, nici indiferență față de ele. Gloria Lui era în joc, la fel ca și sfințenia Sa nepătată, măreția Sa eternă și cerințele de neclintit ale cârmuirii Sale.

Toate acestea au trebuit să fie împlinite în așa fel, încât Dumnezeu să fie glorificat înaintea îngerilor, a oamenilor și a demonilor. El ar fi putut să mă trimită în iad – pe bună dreptate – din cauza păcatelor mele. Nimic altceva nu meritam. Întreaga mea ființă morală, din tot adâncul ei, recunoaște acest lucru – și trebuie să-l recunoască. Însă – eternă laudă Dumnezeului oricărui har! – în loc să mă trimită în iad din cauza păcatelor mele, El L-a dat pe Fiul Său, ca să fie ispășire pentru acele păcate.

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

Când se împlineau zilele în care urma să fie luat în cer, Isus Și-a îndreptat hotărât fața să meargă la Ierusalim.

Luca 9.51



La Ierusalim

În Evanghelia după Luca sunt descrise trei călătorii ale Domnului Isus la Ierusalim.

În prima Sa călătorie, copilaș fiind, El a fost adus de către părinții Săi la Ierusalim, pentru că era întâiul-născut al Mariei. Potrivit cu cele scrise în legea iudaică, ei L-au pus acolo, la dispoziția lui Dumnezeu (Luca 2.22-24). El a fost Întâiul-născut care Și-a închinat viața lui Dumnezeu și care L-a ascultat până la moartea pe cruce.

A doua Sa călătorie, la vârsta de doisprezece ani, a făcut-o cu părinții la sărbătoarea Paștelor; au mers tot la Ierusalim (Luca 2.41-52). Purtarea Lui în Templu a fost corespunzătoare vârstei Sale. Cu toate că „avea mai multă pricepere decât toți învățătorii Săi” (Psalmul 119.99), El i-a ascultat și le-a pus întrebări. Dar nu a putut rămâne ascuns faptul că înaintea lor Se afla o Persoană deosebită: „Toți care-L auzeau rămâneau uimiți de priceperea și de răspunsurile Lui”. Acum ei puneau întrebări, iar El le dădea răspunsuri.

Descrierea celei de-a treia călătorii începe în capitolul 9, versetul 51, unde Domnul Isus a pornit pe drumul spre Ierusalim, știind ce urma să se întâmple. Această călătorie a durat circa șase luni și s-a încheiat când El a intrat în cetate pe un măgăruș. Cu toate că a știut de la început că acolo Îl aștepta condamnarea la moartea pe cruce, El a mers hotărât înainte. Nimeni nu L-a putut reține să facă voia lui Dumnezeu și să meargă până la capăt pe această cale.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

NU LUA RESPINGEREA ÎN MOD PERSONAL! – Fundația SEER

„Au stins puterea focului” (Evrei 11:34)


Dă-ți mereu silința să fii deschis la criticile constructive, și nu lua respingerea prea personal. Nu lăsa ca părerea pe care o ai față de tine însuți să fie influențată de opinia celor care nu sunt capabili să-ți vadă calitățile și potențialul. Oamenii care au izbândit au un lucru în comun: au fost nevoiți să învingă respingerea.

În 1902, un tânăr scriitor aspirant a primit o scrisoare de respingere din partea unui editor de poezie de la revista lunară The Atlantic Monthly. Împreună cu teancul de poeme pe care poetul în vârstă de douăzeci și opt de ani le-a trimis, se afla și un scurt bilet: „Revista noastră nu are loc pentru versurile dumneavoastră.” Cu toate acestea, el a devenit unul dintre cei mai apreciați și faimoși poeți americani din toate timpurile. Este vorba despre Robert Frost.

În 1907, Universitatea din Berna a refuzat teza de doctorat a unui tânăr student fizician. Acel student a evoluat, însă, și a schimbat lumea științifică pentru totdeauna. Despre cine este vorba? Despre Albert Einstein.

Când un student de șaisprezece ani a primit evaluarea de la profesorul său de retorică din școală, a găsit și un bilețel pe care era scris: „O vădită lipsă de reușită.” Studentul însă a refuzat să accepte calificativul. Știți despre cine vorbesc? Despre Winston Churchill.

După enumerarea eroilor credinței din Evrei 11:34, citim: „s-au vindecat de boli, au fost viteji în războaie…” Aceasta poate fi și povestea ta. David, care a avut parte de un eșec dramatic în viață, a scris: „Domnul este tăria mea şi scutul meu; în El mi se încrede inima, şi sunt ajutat.” (Psalmul 28:7).

Singurele persoane care te pot dezamăgi sunt cele pe care te bazezi. Așadar, bazează-te mai puțin pe oameni și mai mult pe Dumnezeu.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Imparati 14:21-31; 15:1-8


Roboam domneşte în acelaşi timp cu Ieroboam. Deşi împărăţia lui este mai mică, cuprinde partea cea mai bună. Capitala rămâne Ierusalimul, unde se află templul, locuinţa sfântă a Domnului şi centrul de strângere pentru întregul Israel. Roboam însuşi este „fiu“ din David, descendent legitim. Vai, cu toate aceste privilegii, iată cât de departe a mers decăderea poporului lui Dumnezeu în atât de puţini ani de la zilele glorioase descrise în cap. 8 (v. 65, 66)! Tot aşa cum buruienile pot să infesteze într-un timp atât de scurt cea mai frumoasă grădină, idolatria introdusă de Solomon a invadat întreaga ţară. Dar aceasta nu este totul! Roboam nu este vigilent şi inamicul exploatează faptul acesta. Sărmanul împărat suferă pierderea în întregime atât a bogăţiilor sale, cât şi a ceea ce-l proteja (scuturile). Solemnă avertizare pentru fiecare dintre noi! Dacă nu veghem asupra propriilor inimi, adversarul va semăna curând acolo seminţele unor numeroşi idoli. Apoi, când acestea au încolţit, nu-i va fi greu să ne răpească cele mai preţioase bogăţii pe care ni le-au încredinţat, poate, părinţii sau bunicii noştri: Hristos şi Cuvântul Lui.

Abiiam îi succedă lui Roboam şi cei trei ani ai domniei lui sunt de ajuns pentru a proba că perpetuează calea tuturor păcatelor făcute de tatăl său.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: