Mana Zilnica

Mana Zilnica

11 Martie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Și David a plecat de acolo și a scăpat în peștera Adulam. Și frații săi și toată casa tatălui său au auzit și au coborât acolo la el. Și toți cei în nevoie și toți cei care aveau datorii și toți cei cu sufletul amărât s-au adunat la el și el le-a fost căpetenie; și erau cu el cam patru sute de inși.

1 Samuel 22.1,2


David era adevăratul împărat al lui Israel și fusese uns ca atare de către profetul Samuel (1 Samuel 16.12,13). În ciuda acestui lucru, Saul era încă pe tronul lui Israel și practic era în continuare împărat, deși fusese lepădat de Domnul (1 Samuel 15.23). Gelozia nebunească îl făcuse pe Saul să-l urmărească pe David ca pe „o potârniche în munți” (1 Samuel 26.20).

David era astfel ascuns în peștera Adulam, împreună cu patru sute dintre oamenii săi. Acești oameni sunt descriși ca fiind în nevoie, ca având datorii și ca fiind cu sufletul amărât. Guvernarea nepotrivită a lui Saul îi adusese în această stare joasă, însă ei fuseseră atrași de unsul Domnului, chiar dacă acesta își avea locuința într-o peșteră. Acești oameni, care își pierduseră orice speranță în împărăția lui Saul, s-au adunat la David, care era puterea de atracție și centrul lor. Ei au schimbat confortul relativ pe care îl aveau cu o viață de fugar. David era căpetenia lor, iar ei ascultau de poruncile lui.

Domnia lui Hristos este respinsă de mulți care își iau numele de creștini. De exemplu, poruncile Domnului Isus din 1 Corinteni 12–14 sunt respinse pe motive „culturale” sau ca fiind valabile doar pentru acea perioadă. Este El Domn, sau nu? Adulam înseamnă „o mărturie pentru ei”. Acești oameni, deși puțini în comparație cu cei care îi rămăseseră credincioși lui Saul, erau o mărturie pentru toți ceilalți cu privire la faptul

că David era adevăratul împărat. Mulți dintre acești oameni, care au îndurat rușinea împreună cu David, au fost părtași ai lui în împărăția sa. Și noi trebuie să fim o mărturie pentru Hristos, fiind strânși în jurul Lui, chiar dacă suntem „doi sau trei” (Matei 18.20). Dacă suferim împreună cu El, vom și împărăți împreună cu El.

B. Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

Doamne, Dumnezeul cerurilor, … ascultă rugăciunea pe care ți-o face robul Tău acum, zi și noapte, pentru robii Tăi, fiii lui Israel.

Neemia 1.5,6



O rugăciune scurtă

În istoria lui Neemia avem un exemplu despre ce înseamnă o rugăciune scurtă. El era paharnicul împăratului Artaxerxes la Susa. Însă inima lui era îndreptată spre Ierusalim, cetatea marelui Împărat, acum distrusă și fără ziduri. El dorea cu sinceritate ca poporul său aflat în robie să fie restabilit în țara lor și ca Sionul lui preaiubit să fie rezidit. Zi de zi el s-a rugat cu insistență ca inima împăratului să fie mișcată pentru îndeplinirea acestor lucruri. Cuvintele sale au fost: „Și Te rog, binecuvântează astăzi pe slujitorul Tău și dă-i îndurare înaintea omului acestuia!”. În cele din urmă a venit ziua când Neemia a avut ocazia să aducă acest subiect înaintea împăratului. Iar Artaxerxes nu s-a împotrivit, ci i-a spus lui Neemia: „Ce ceri?”. Acum era un moment critic. Totul părea că atârnă de răspunsul lui Neemia. Atunci Neemia, neîncrezându-se în înțelepciunea lui, s-a rugat Dumnezeului cerurilor. A urmat cererea sa către Artaxerxes, iar acesta a fost de acord cu ea.

Aici avem o rugăciune rostită foarte repede, în intervalul dintre întrebarea împăratului și răspunsul lui Neemia. Intervalul trebuie să fi fost foarte scurt, pentru că monarhii orientali nu aveau obiceiul să aștepte prea mult ca paharnicii lor să le răspundă. Însă a fost timp îndeajuns pentru ca rugăciunea să se înalțe la cer și ca ajutorul divin să sosească. Situația era urgentă, iar răspunsul a fost instantaneu.

Tot astfel, dragi cititori, obișnuiți-vă să cereți noi resurse de har atunci când vă aflați în greutăți. Oricare ar fi momentul zilei, oriunde v-ați afla, Dumnezeu aude rugăciunea voastră!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU NE OFERĂ TOTUL – Fundația SEER

„Dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi.” (Ioan 8:36)

Uneori le spunem celor care s-au întors de curând la Dumnezeu să-și curățească purtarea, fără să le spunem însă și cum s-o facă! Domnul Isus a zis: „Dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi.” O versiune a Bibliei în limba engleză (Amplified Bible) o spune astfel: „Atunci sunteți cu adevărat și neîndoielnic liberi.” Cheia victoriei în viață nu constă în exercitarea unei voințe mai puternice, ci în încrederea în puterea lui Dumnezeu clipă de clipă. Apostolul Pavel scrie: „Umblaţi cârmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftele firii pământeşti” (Galateni 5:16).

Schimbarea de durată vine din interior spre exterior. Cea mai mare luptă a noastră va fi întotdeauna la nivelul gândurilor și impulsurilor. Dacă Satan reușește să ne distragă atenția de la Cuvântul lui Dumnezeu și să ne atragă pe tărâmul poftelor, el nu se lasă până nu ne duce la păcat și la eșec! Trebuie să înțelegem un lucru: Cuvântul lui Dumnezeu este limbajul Duhului Sfânt. Asta înseamnă că atunci când îl citim și medităm la principiile lui, îl lăsăm pe Duhul Sfânt să ne vorbească, și astfel ne putem ține firea pământească în frâu.

Dar când ne alimentăm cu gânduri păcătoase, intrăm în sfera de acțiune a vrăjmașului și îl lăsăm să ne controleze. Așadar, întoarce-te la Cuvântul lui Dumnezeu astăzi. El este „sabia Duhului” – singura armă suficient de ascuțită pentru a te elibera de legăturile păcatului.

Apostolul Petru spune: „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui, prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea, care este în lume prin pofte.” (2 Petru 1:3-4).

Cuvântul lui Dumnezeu ne oferă tot ceea ce avem nevoie!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Samuel 17:17-30


Trimis de tatăl său (asemenea lui Iosif odinioar㠖 Geneza 37.13) ca să afle ştiri despre fraţii săi, David este aici tipul Aceluia care a părăsit cerul pentru a vizita lumea prin har. Astfel David aude provocarea zilnică, insultele aruncate în faţă israeliţilor de către uriaşul filistean. Consternat, întreabă ce se întâmplă. Eliab îl aude şi-l apostrofează pentru curiozitatea lui. Tot aşa, cei vârstnici din adunări îi pot critica pe fraţii şi pe surorile mai tinere în mod nedrept şi fără consideraţie pentru sentimentele lor.

Deşi fusese prezent la ungerea lui David, Eliab nu-l ia în serios. El ne aminteşte de fraţii lui Isus care nici ei „nu credeau în El“ (Ioan 7.5).

Au trecut patruzeci de zile. Patruzeci este, în Scriptură, numărul care corespunde unei perioade complete de încercare. Dar, vai, realitatea lucrurilor trebuie întâmpinată: În faţa filistenilor nu iese nici o persoană!
Nimeni care să-l scape pe Israel! Nici
Eliab, cu toată statura lui înaltă (16.7) –  el ar fi putut să se ruşineze de laşitatea sa înaintea lui David –  nici chiar Saul (acela care era mai înalt decât oricine din poporul său şi învestit ca protector al lor), pentru că Domnul îl abandonase! Dar, pentru credinţa lui David, Goliat nu este decât un filistean ca ceilalţi, deja învins, deoarece a îndrăznit să insulte oştile Dumnezeului celui viu (Isaia 37.23, 28).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: