Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “martie 7, 2020”

7 Martie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Nu vă îmbătați de vin, în care este destrăbălare, ci fiți umpluți de Duh, vorbind între voi cu psalmi și cântări de laudă și cântări spirituale, lăudând și cântând Domnului în inima voastră, mulțumind întotdeauna pentru toate Celui care este Dumnezeu și Tată, în Numele Domnului nostru Isus Hristos, supunându-vă unii altora în teamă de Hristos.

Efeseni 5.18-21



Avem nevoie de oameni plini de credință, care să-și însușească privilegiile date de Dumnezeu. Cât de multe lucruri ar realiza puterea lui Dumnezeu prin intermediul unor credincioși cu o inimă întreagă și plini de Duh! Totuși, niciunul dintre noi nu-i poate face pe credincioși să fie astfel, însă datoria noastră – ca și privilegiul nostru sfânt – este ca fiecare dintre noi să ne străduim să fim așa.

Nu vreau să spun că rezultatul umplerii cu Duhul ar trebui să ne facă să ne simțim speciali, ca unii care am ajuns la un nivel spiritual mai înalt decât cei împreună-credincioși cu noi. Nicidecum! Credinciosul plin de Duh este un credincios preocupat cu Hristos. Misiunea Duhului Sfânt nu este să ne preocupe cu noi înșine, nici cu starea noastră, ci să ne ațintească privirea asupra lui Hristos.

Prin urmare, un creștin care este cu adevărat plin de Duhul Sfânt nu se va lăuda cu acest lucru și nu va vorbi despre el înaintea celorlalți. De fapt, purtarea și vorbirea lui vor fi de așa natură, că nu vor atrage deloc atenția asupra lui. El va realiza tot mai mult că nu este decât un vas crăpat și gol și că toată bucuria și binecuvântarea lui sunt în Hristos. Va fi însă ceva cu privire la el care, fără ca el să știe, le va aminti celorlalți de Hristos. El va răspândi, fără să fie conștient, mireasma lui Hristos oriunde va merge. În ce privește mărturia lui, ea va fi ca cea dată despre Samuel în vechime, mărturie care ne spune că „Domnul era cu el și n-a lăsat să cadă la pământ niciunul din cuvintele Sale” (1 Samuel 3.19).

H. P. Barker

SĂMÂNȚA BUNĂ

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei … Răsplătiți-o cu rodul mâinilor ei și faptele ei s-o laude la porți.

Proverbe 31.27,31



„Mâini de mamă”

Copiii au primit ca temă o compunere despre mamă. Cristina, o fetiță de zece ani, a stat și s-a gândit îndelung la compunere. Apoi a scris următoarele rânduri: „Mama ține într-o mână tigaia și gătește. Într-alta are o cârpă și șterge masa. Cu altă mână dă ceva de băut frățiorilor mei mai mici. Cu altă mână pregătește hainele pentru tata și pentru noi, copiii. Cu altă mână dă unui cerșetor câțiva bănuți…”.

În timp ce învățătoarea citea această compunere interesantă, câteva fete au început să râdă. Învățătoarea s-a oprit și a întrebat-o pe fetiță: „Cristina, câte mâini are mămica ta, de fapt?”. Cristina nu a fost surprinsă de întrebare. S-a ridicat hotărâtă în picioare și a zis: „Mama mea are două mâini pentru tata, două mâini pentru fiecare dintre cei șapte copii, două mâini pentru bunici, două mâini pentru animalele din gospodărie, două mâini pentru nevoiași, două mâini când se roagă… și apoi două mâini dacă mai este nevoie de ceva. În total, douăzeci și șase de mâini”. Deodată s-a făcut liniște în clasă, iar învățătoarea a spus cu emoție în glas: „Cristina, tu ai scris cea mai frumoasă compunere despre mama!”.

Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Ea [mama, soția, femeia] veghează asupra celor ce se petrec în casa ei și nu mănâncă pâinea lenevirii” (Proverbe 31.27). De aceea, să răsplătim cât putem mai mult munca ei!

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DUMNEZEU TE IARTĂ! – Fundația SEER

„Dar la Tine este iertare” (Psalmul 130:4)


 Psalmistul a scris: „Din fundul adâncului, Te chem, Doamne! Doamne, ascultă-mi glasul! Să ia aminte urechile Tale la glasul cererilor mele! Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne? Dar la Tine este iertare, ca să fii de temut.” (Ps. 130:1-4). Însă iertarea lui Dumnezeu este lipsită de valoare dacă nu o primești prin credință… și dacă mai apoi nu te ierți pe tine însuți! Vei spune: „Dar cum rămâne cu trecutul meu?” În clipa în care primești iertarea lui Dumnezeu, trebuie să înțelegi că nu mai ai trecut – ai în schimb un viitor!

În plus, mai ai de făcut alte câteva lucruri:

1) Să înțelegi că toți oamenii greșesc. Samson a păcătuit prin faptul că s-a apropiat de femeia nepotrivită (vezi Judecătorii 16). Iona a păcătuit prin faptul că a fugit de misiunea pe care i-a încredințat-o Dumnezeu (vezi Iona 1:3). Petru a păcătuit când s-a lepădat de Domnul Isus (vezi Matei 26:34). Totuși, Dumnezeu i-a iertat și i-a folosit pe fiecare dintre ei spre slava Sa.

2) Să-ți prelucrezi emoțiile: regretul: „Ce bine ar fi fost dacă nu aș fi făcut asta”; frustrarea: „Am făcut tot ce am putut. De ce nu a fost suficient de bine?”; victimizarea: „Nimeni nu mă iubește, așa că voi sta și îmi voi linge rănile.”; paralizia: „Am făcut-o de atâtea ori. Greșeala mea este prea mare. Nu voi putea trece peste ea niciodată.” Emoțiile tale te mint – nu le crede!

3) Să te ridici atunci când cazi. „Cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică.” (Proverbele 24:16). Să remarcăm faptul că și cel neprihănit și cel păcătos cad. Așa că, fii și tu ca acea femeie care a spus: „Eu nu sunt niciodată jos. Fie sunt sus, fie mă ridic!” Ce spui de asta?! Ești gata să te ridici și să încerci din nou? Dacă ești gata, Dumnezeu îți va sta alături!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

1 Samuel 15:17-35


Samuel tocmai a trecut printr-o noapte de nelinişte care trebuie să-l fi făcut să-şi amintească de o alta (3.11): noaptea în care i-a fost anunţată judecata asupra casei lui Eli.

Saul nu a desăvârşit nimicirea lui Amalec şi, în consecinţă, trebuie respins ca împărat. Un împărat neascultător nu poate să-şi conducă poporul decât la neascultare; de aceea trebuie îndepărtat de la putere.

„Ascultarea este mai bună decât jertfa“ (v. 22). Cea mai strălucită faptă din viaţa noastră nu are valoare dacă nu este făcută în ascultare de Dumnezeu. Versetul acesta se poate aplica la toate lucrările prin care creştinătatea caută în zadar să-L satisfacă pe Dumnezeu, în loc să-L asculte şi, cu simplitate, să-I primească Cuvântul.

Aici ascultarea face mai mult decât sacrificiul. Şi acelaşi lucru se spune şi despre bunătate şi despre cunoaşterea
de Dumnezeu (Osea 6.6), despre dreptate şi judecată (Proverbe 21.3), despre un duh zdrobit (Psalmul 51.16, 17), despre milă (Matei 9.13), despre dragoste (Marcu 12.33). La Saul vedem ce produce carnea pe lângă neascultare: lauda de sine (v. 20), minciuna, aruncarea blamului asupra altora (v. 15, 21), încăpăţânarea, o falsă pocăinţă şi, împreună cu toate acestea, căutarea unui prestigiu deşert (v. 30). Foarte trist tablou, într-adevăr!

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: