Mana Zilnica

Mana Zilnica

5 Martie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi și nu stă pe calea păcătoșilor și nu se așază pe scaunul celor batjocoritori; ci plăcerea lui este în legea Domnului și cugetă la legea Lui zi și noapte.

Psalmul 1.1,2



Acest om binecuvântat (fericit) este o imagine a Domnului Isus. Privind la calea Lui pe pământ, Îl vedem ca Om desăvârșit, devotat lui Dumnezeu și despărțit de păcătoși. El a spus: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui care M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui” (Ioan 4.34). Nimic nu L-a putut da înapoi de la acest scop divin. Când a fost botezat de Ioan în râul Iordan, Isus a primit aprobarea publică din partea Tatălui, atunci când cerurile s-au deschis și s-a auzit un glas: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Mi-am găsit plăcerea” (Matei 3.17).

Plăcerea Lui a fost în legea Domnului. Când a fost ispitit de diavolul în pustie, Isus a răspuns: „Este scris: «Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu»” (Matei 4.4). Iubim noi Cuvântul lui Dumnezeu? Putem noi spune: „Voi medita la rânduielile Tale și voi lua seama la cărările Tale, mă voi desfăta în hotărârile Tale, nu voi uita Cuvântul Tău” (Psalmul 119.15,16)?

Psalmistul vorbește în continuare despre un pom care aduce rod și ale cărui frunze (imagine a mărturiei) sunt verzi, trăgându-și seva din adâncimile râului (versetul 3). Domnul Isus este Exemplul nostru perfect. El întotdeauna I-a adus glorie lui Dumnezeu. El este, de asemenea, adevărata Viță, iar noi suntem mlădițele care aduc rod prin rămânerea în El (Ioan 15.5).

Psalmii au slujit întotdeauna de mângâiere pentru poporul lui Dumnezeu. În aceste versete din Psalmul 1 vedem o imagine a Domnului Isus și o imagine a credinciosului care umblă în căile Lui și care își găsește plăcerea în Cuvântul Lui. Vedem de asemenea o imagine a Israelului răscumpărat, într-o zi viitoare: „Odrasla sădirii Mele, lucrarea mâinilor Mele, ca să fiu glorificat” (Isaia 60.21).

J. Redekop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Înțelepciunea este în fața omului priceput.

Proverbe 17.24



Cuvinte înțelepte (1)

• Te obosește faptul că trebuie să te trezești mereu dimineața? Alții nu s-au mai trezit…

• Te enervează că ajungi obosit acasă după serviciu? Alții și-ar dori să aibă un serviciu…

• Te enervează că trebuie să ștergi mereu praful, să speli rufele și vasele? Alții și-ar dori să aibă ce șterge și ce spăla…

• Te irită plânsul, râsetele și zburdălnicia copilului tău? Alții și-ar dori să aibă un copil…

• Te deranjează faptul că familia sau prietenii îți cer ajutorul? Alții se plâng de singurătate și de faptul că nu-i sună nimeni…

• Te obosește școala și învățatul? Alții nu au avut șansa la educație…

• Te obosește faptul că trebuie să gătești zilnic? Alții și-ar dori să aibă ce găti…

• Te obosește mersul pe jos? Alții și-ar dori măcar să se poată da jos din pat…

• Te enervează faptul că nu găsești loc de parcare? Alții și-ar dori să aibă ce parca…

• Te deranjează faptul că nu ai reușit încă să-ți schimbi telefonul învechit? Alții nu au deloc telefon…

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CÂND OAMENII TREC PRINTR-O CRIZĂ, FII ALĂTURI DE EI (4) – Fundația SEER

„Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace şi nu de nenorocire” (Ieremia 29:11)


Astăzi vom învăța trei pași utili pe care îi poți face ca să ajuți oamenii:

1) Încurajează acțiunea. Uneori, în criză, acționăm exagerat, făcând persoana aflată în nevoie să fie dependentă și subminându-i exact încrederea în propriile sale puteri, acea încredere care o poate întări. Un psihiatru a spus: „Noi trebuie să facem pentru ei ceea ce ei nu pot face singuri, dar nu trebuie să facem pentru ei ceea ce nu vor să facă pentru ei înșiși.” Faptul că devin proactivi într-o criză îi înarmează pe oameni împotriva disperării și a neputinței. Încurajarea unor pași de acțiune realizabili întărește „musculatura” emoțională și spirituală. Când îi ajuți să-și evalueze faptele și le validezi eforturile, încrederea lor este restabilită. Când criza implică pierderi ireversibile (de exemplu decesul sau divorțul), efortul de a supraviețui fiecărei zile în parte și de a se adapta treptat la schimbări înseamnă suficient de multă acțiune.

2) Insuflă speranță. Deseori, avem impresia că nu există nicio luminiță la capătul tunelului și că suferința va dura la nesfârșit. În acele momente, avem nevoie de speranță. Speranța aduce ușurare, pe baza convingerii că lucrurile se vor îmbunătăți, și ne dă resurse pentru a face față crizei. Biblia este o carte a speranței. Ea ne dă putere când credem că „mai rău de-atât nu se poate” sau că „niciodată nu va fi mai bine”!

3) Du la bun sfârșit ce ai început. Crizele nu se rezolvă cât ai clipi din ochi. Viața poate căpăta în scurt timp aspectul normalității, dar pot exista episoade de recădere în tristețe, neajutorare sau singurătate. Vorbele tale pot aduce alinare și speranță, dar interesul tău perseverent este cel care îi ajută pe oameni să-și păstreze credința și să meargă înainte!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

1 Samuel 14:35-52


Trebuie să veghem asupra cuvintelor noastre şi, în mod special, asupra promisiunilor pe care le putem face. Am văzut ieri consecinţele nefaste ale jurământului necugetat pe care îl pronunţase Saul. În mod inutil el şi-a slăbit armata, a împiedicat-o să finalizeze urmărirea (pentru nimicirea) duşmanului, a determinat poporul să încalce legea cu privire la sânge. O ultimă consecinţă, care însă nu deschide ochii sărmanului împărat mai mult decât celelalte, este condamnarea singurului om al credinţei – viteazul Ionatan. Acesta se află acum în primejdie de moarte, nu din cauza sabiei filistene, ci din cauza poruncii tatălui său! În spatele acestei situaţii putem vedea lucrarea lui Satan însuşi. El încearcă să scape în felul acesta de omul lui Dumnezeu, dar Domnul nu-i permite şi, pentru a-l scăpa pe Ionatan, Se foloseşte de popor.

Scena aceasta seamănă cu cea care a urmat înfrângerii suferite înaintea cetăţii Ai (Iosua 7). Dar aici toată vina se află de partea lui Saul, ale cărui nechibzuinţă şi mândrie oarbă sunt la vederea tuturor. Şi, departe de a conta de acum înainte pe Domnul, care-i dăduse victoria, împăratul continuă să se sprijine pe carne, recrutând oameni puternici şi viteji pentru garda personală, o recrutare mult diferită de cea pe care o va face David mai târziu (22.2).

 
 

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: