Mana Zilnica

Mana Zilnica

27 Februarie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

„Voi ziceți: «În zadar slujește cineva lui Dumnezeu; și ce câștig este să păzim cele de păzit ale Lui și să umblăm cu jale înaintea Domnului oștirilor? Și acum îi socotim fericiți pe cei mândri; da, cei care lucrează răutate sunt zidiți; da, ei Îl ispitesc pe Dumnezeu și scapă»” … „Pentru că, iată, vine ziua care va arde ca un cuptor; și toți cei mândri și toți cei care lucrează răutate vor fi miriște; și ziua care vine îi va arde”, zice Domnul oștirilor, „încât nu le va lăsa nici rădăcină, nici ramură”.

Maleahi 3.14,15; 4.1



Maleahi (2) – Cei răi

Cei răi ajunseseră la concluzia că este inutil să-I slujești lui Dumnezeu, concluzie pe care o vedem tot mai populară și în timpul în care noi trăim. Statisticile arată că tot mai puțini oameni se declară religioși și că foarte puțini mai cred într-un Dumnezeu personal, care ia la cunoștință faptele oamenilor.

Cu mulți ani în urmă, un fermier necredincios i-a scris editorului unui ziar local în luna octombrie. El spunea că făcuse un experiment: arase, discuise, semănase și secerase doar în zilele de duminică. Dumnezeu, în cazul în care ar fi existat, nu reacționase în niciun fel. Acel ogor cultivat astfel adusese un rod îmbelșugat. Ce se mai putea replica la aceasta? Editorul, care era credincios, i-a răspuns cu înțelepciune și pe scurt că Dumnezeu nu-Și reglează întotdeauna conturile în luna octombrie.

Ceea ce Dumnezeu spune aici poporului Său, pe care îl iubea în ciuda faptului era tratat de el cu dispreț și cu obrăznicie, are o aplicație care trece dincolo de zilele lui Maleahi. Cei mândri și nelegiuiți practicaseră anumite ritualuri de închinare și de slujire, însă inimile lor nu fuseseră deloc implicate. Fiindcă Dumnezeu nu executa imediat judecata asupra mândriei și nelegiuirii lor, ei credeau că Lui nu-I pasă. Putem crede că Dumnezeu uită să judece, însă, la timpul cuvenit, judecata va veni. Dumnezeu, în îndelunga Sa răbdare, încă așteaptă ca mulți să vină la pocăință.

E. P. Vedder, Jr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Deoarece cuvântul crucii este o nebunie pentru cei care pier, dar pentru noi, care suntem mântuiți, este puterea lui Dumnezeu.

1 Corinteni 1.18



Un verset provocator (2)

Acest verset își face de mulți ani slujba sa tăcută. Cum a ajuns acest verset să fie scris deasupra ușii de la intrarea în această firmă? În anul 1938 a venit în casa respectivă un om care vindea cărți și a oferit și versete înrămate. Cei din casă au ales versetul din 1 Corinteni 1.18. La dorința expresă a patronului firmei a fost adăugată și întrebarea: „Ce reprezintă el pentru tine?”.

Curând, versetul a fost agățat deasupra ușii care ducea spre uzină. Niciun vizitator n-a trecut pe lângă acel verset fără să citească aceste cuvinte ale lui Dumnezeu și fără să citească și întrebarea pusă alături, pentru a-și da singur un răspuns. Acest verset a oferit de multe ori ocazia pentru discuții serioase. Iar pentru alții a fost ca un semn de recunoaștere, pentru că ei înșiși trăiseră puterea divină a crucii.

Dar acolo unde este mărturisit Cuvântul lui Dumnezeu există și împotrivire. Pentru mulți, atât atunci, cât și astăzi, cuvântul crucii este supărător, este chiar urât. La fel s-au comportat cei care aveau puterea în timpul acela. Versetul nu fusese de mult timp pus deasupra ușii, când s-a prezentat un ofițer. Foarte hotărât, el a poruncit ca acel verset să fie luat imediat de pe perete. Patronul firmei i-a răspuns tot atât de hotărât: „Cu mâna mea nu-l voi da jos de pe perete; dacă dumneavoastră vreți să vă ardeți degetele dându-l jos de pe perete, atunci este problema dumneavoastră!”. Bărbatul, care mai odinioară fusese atât de dur, a amuțit și nu s-a mai arătat pe acolo.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

INTRĂ CÂTĂ VREME UȘA E DESCHISĂ! – Fundația SEER

„Dar toți… au început să se dezvinovățească” (Luca 14:18)

Domnul Isus a spus pilda unui om care a plănuit să dea un ospăț, la care a invitat mai multe persoane. Ia ascultă câteva dintre scuzele celor care nu au putut să participe. „Am cumpărat un ogor.” „Am cumpărat niște boi.” „Tocmai m-am căsătorit.” Atunci gazda a zis: „niciunul din cei poftiți nu va gusta din cina mea.” (Luca 14:24) Poate crezi că tu ești altfel, că ai un motiv întemeiat să Îi spui „nu” lui Dumnezeu. Dar crezi că merită să-ți ratezi veșnicia pentru această scuză? Când Dumnezeu îți vorbește, acesta e momentul adevărului! Atunci, fie îți iei un angajament, fie găsești o scuză. Acolo și atunci îți hotărăști soarta! Ce îți cere Dumnezeu să faci? Ce te face să eziți? Teama de eșec? Teama de a fi criticat? De obicei, teama apare sub straiele unei scuze. Și de fiecare dată când eziți sau faci un pas înapoi, mai adaugi o cărămidă la zidul care în cele din urmă te va împiedica să-ți împlinești destinul dat de Dumnezeu.

Autorul John Mason spunea: „Oportunitatea se pierde deseori în deliberări.” Așa că, dacă Dumnezeu îți spune să faci ceva, apucă-L de mână și mergi înainte prin credință! Nu poți controla direcția vântului, dar prin harul lui Dumnezeu îți poți ajusta poziția pânzelor, astfel încât vântul să te ducă acolo unde trebuie să ajungi. Marele învățat și om de știință George Washington Carver a spus: „99% din eșecuri li se întâmplă omenilor care au obiceiul de a căuta scuze.” Ține minte, oportunitatea e un musafir: nu presupune că va veni și mâine. Acum e momentul – intră câtă vreme ușa e deschisă!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

1 Samuel 12:1-15


Samuel strânge poporul pentru a treia oară. Îl adună la Ghilgal ca să reînnoiască acolo împărăţia. Şi în acelaşi timp se retrage din slujba de judecător pe care o îndeplinise cu credincioşie, aşa cum îi stă martor poporul. Putem compara cuvintele lui cu cele ale apostolului Pavel către bătrânii adunării din Efes (Fapte 20.26, 27, 33-35). Ele nu sunt destinate să-l glorifice pe acela care le pronunţă, ci să-i pună pe cei care le ascultă înaintea responsabilităţilor lor. Şi tot pentru a treia oară, Samuel îl face pe Israel să simtă pierderea pe care a suferit-o cerând un împărat. El pune în lumină lipsa lor de recunoştinţă şi de încredere în Domnul.

Versetele 14 şi 15 ne arată că pentru popor urmează o nouă punere la încercare. Fără lege şi sub lege, în deşert şi în ţară, cu şi fără judecători (sau preoţi), mereu şi peste tot poporul a eşuat, s-a manifestat sub aşteptările Domnului, abandonându-L pentru a se reîntoarce la poftele şi la idolii lor. Este ca şi cum Dumnezeu le-a spus acum: „Doriţi un împărat? Bine! să vedem dacă vă veţi purta mai bine cu un împărat!” Şi, în condescendenţa Sa, le permite această nouă experienţă.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: