Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “august 29, 2019”

29 August 2019

DOMNUL ESTE APROAPE

I-am spus că voi judeca pentru totdeauna casa lui pentru nelegiuirea pe care a știut-o: pentru că fiii săi au adus blestem asupra lor, și el nu i-a împiedicat.
Pentru că l-am cunoscut că va porunci copiilor săi și casei sale după el.

1 Samuel 3.13; Geneza 18.19


În Eli, marele preot din timpul Anei, vedem un om bun, însă care era gata să-i judece cu ușurință pe alții, în timp ce era plin de slăbiciune în a-și disciplina propria familie. Faptul că în ultimele sale zile era „bătrân și greu” ne spune ceva despre obiceiurile lui cu privire la mâncare, iar în capitolele 2 și 4 găsim suficiente lucruri cu ajutorul cărora să ne putem forma o idee cu privire la caracterul lui. Alături de grija lui reală pentru lucrurile lui Dumnezeu era lipsa de a-și înfrâna poftele și cea de a „porunci copiilor săi și casei sale după el” (Geneza 18.19) în așa fel încât să-L glorifice pe Dumnezeu în viața lui de familie. Astfel de oameni se găsesc adesea printre lucrătorii creștini, având multe calități prețioase, însă falimentari acolo unde ar trebui să fie fermi.

Este întotdeauna important să ne amintim că harul lui Dumnezeu nu dă la o parte cârmuirea divină. Există responsabilități care decurg din har și care nu pot fi ignorate fără consecințe. Nelegiuirea și legalismul sunt ambele opuse harului. Însă recunoașterea autorității divine și supunerea față de guvernarea lui Dumnezeu trebuie să decurgă din cunoașterea favorii Lui nemeritate. Disciplina părintească este un lucru așteptat de la toți cei ce sunt capi ai unui cămin creștin. Slăbiciunea manifestată în această sferă este un semn al lipsei de apreciere a sfințeniei și a dreptății care se potrivesc celor care se apropie de Dumnezeu.

H. A. Ironside

SĂMÂNȚA BUNĂ

Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător … judecă gândurile și intențiile inimii. Nicio făptură nu este ascunsă de El.

Evrei 4.12,13


Puterea Cuvântului dumnezeiesc

Următoarea relatare s-a petrecut în Coreea și este o ilustrare a versetului de astăzi. Unul dintre cei mai bătrâni bărbați ai acelui loc, și-a cumpărat Evangheliile după Matei și după Marcu și le-a citit cu mare atenție. Pentru început a rămas la atât. Într-o zi, când era afară pe câmp, a izbucnit în casa lui un incendiu, care în câteva minute a transformat în cenușă mica lui clădire sărăcăcioasă. Bătrânul a alergat cât a putut de repede în sat, dar a sosit prea târziu, ca să poată salva ceva. Una dintre rudele sale, un nepot, care avusese ceva de făcut în sat, a reușit în ultima clipă să pătrundă încă o dată în casă, dar a putut să pună mâna doar pe cele două Evanghelii și să le ducă în siguranță. El însuși nu știa ce fel de cărți erau acestea, care îi aparțineau bunicului. Prin acest eveniment, locuitorii satului au aflat pentru prima dată de existența cărților și au întrebat de ele. După ce agitația cu privire la incendiu a încetat, nepotul s-a uitat mai atent la cărți. El le-a citit cu atenție; la final și-a deschis inima față de vestea cea bună și a devenit creștin. A trebuit să îndure din partea vecinilor și a rudelor batjocură și dușmănie; dar ei s-au obișnuit până la urmă așa, să aibă în sat un creștin; și alții au început să se intereseze de cele două cărți. Astăzi există în acel sat peste optzeci de credincioși. Acesta este rodul celor două Evanghelii, care au fost salvate din foc prin acțiunea minunată a lui Dumnezeu.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CELE TREI HAINE ALE LUI IOSIF (3) – Fundația SEER

„Faraon… l-a îmbrăcat cu haine din in subțire…” (Geneza 41:42)


 

Cea de-a treia haină pe care a purtat-o Iosif a fost „haina destinului”. Întrucât Iosif L-a onorat pe Dumnezeu în cele mai grele împrejurări, el a fost așezat în fruntea Egiptului, fiind îmbrăcat cu haina de domnie și împlinindu-și destinul. În Psalmul 105:17-21 scrie că Dumnezeu „le-a trimis înainte pe un om; Iosif a fost vândut ca rob. I-au strâns picioarele în lanțuri, l-au pus în fiare, până la vremea când s-a întâmplat ce vestise el, și până când l-a încercat Cuvântul Domnului. Atunci împăratul a trimis să-i scoată lanțurile, și stăpânitorul popoarelor l-a izbăvit. L-a pus domn peste casa lui, și dregătorul tuturor averilor lui.”

Încercările și ispitele cu care te confrunți, te pregătesc pentru viitorul tău și pentru destinul tău! Toată viața ta poate consta în pregătirea pentru un singur anotimp ori pentru o singură misiune. Cu cât e mai mare misiunea, cu atât mai mare va fi atacul care va veni împotriva ta. De cinci ori în capitolul 39 din Geneza, Biblia spune: „Domnul a fost cu Iosif.”

Dar asta nu l-a scutit de trădare din partea familiei sale; ori de ispite repetate din partea soției șefului său; sau de defăimare și închisoare pe nedrept; sau de dezamăgire din partea pitarului cu care s-a împrietenit în închisoare. Cu toate acestea, privind în urmă, Iosif și-a dat seama că toate aceste experiențe au fost o „pregătire pentru domnie.”

Când a fost întrebat de ce folosește lemn numai de la copacii care au rezistat celor mai năprasnice furtuni pentru a-și face viorile, Stradivarius a răspuns: „Lemnul bătut de vreme face muzica cea mai dulce.”

Deci, perseverează, încrede-te în continuare în Dumnezeu… și vei cânta cântarea biruinței la fel ca Iosif!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

Numeri 18:20-32


Pe lângă toate darurile făcute familiei lui Aaron (v.1-19), cel mai minunat dar al Domnului este acela că El S-a dat pe Sine: „Eu sunt partea ta şi moştenirea” ta − spune El în v. 20. „Domnul este partea moştenirii mele şi a paharului meu” − „Dumnezeu este … partea mea pentru totdeauna” (Psalmul 16.5; 73.26), răspund, respectiv, David şi Asaf. Nu este propriul Său Fiu cel mai de preţ dar pe care L-a dat Dumnezeu? Să realizăm şi noi, asemenea leviţilor, că aici, jos, nu avem altă posesiune adevărată. Pe de altă parte, avem totul în cer, de vreme ce acolo este Isus.

Israelitul trebuia să plătească pentru sanctuar zeciuială din venitul lui (Levitic 27.30). Aceste zeciuieli asigurau cele necesare leviţilor, care nu aveau nici arie, nici teasc (v. 30), nici moştenire care să rodească. Dar nu erau lipsiţi de aceste bunuri. Leviţii, la rândul lor, dădeau zeciuială din tot ce primeau.

În Neemia 10.37 sf. şi 38, aceste instrucţiuni sunt puse în vigoare de un om credincios lui Dumnezeu. Putem rezuma în mod fericit cap. 18 printr-un frumos verset din Noul Testament: „toate sunt ale voastre şi voi, ai lui Hristos, iar Hristos, al lui Dumnezeu” (1 Corinteni 3.23).

Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: