Mana Zilnica

Mana Zilnica

15 Aprilie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Eu sunt a preaiubitului meu și dorința lui este pentru mine.
Cântarea Cântărilor 7.10

Aceasta este cea mai înaltă notă în Cântarea Cântărilor. Versetul arată cum sufletul este preocupat cu Hristos și exprimă cea mai înaltă apreciere a Lui. Dorința Lui este pentru mine, Își găsește plăcerea în mine, iar eu, înțelegând aceasta, mă pierd pe mine însumi cu totul din vedere. Când harul și-a făcut lucrarea perfectă, frumusețea este făcută desăvârșită în cei ai Domnului, iar El Își găsește întotdeauna plăcerea în această frumusețe.

Sufletul aflat sub lege nu poate avea niciodată încredere, nici pace și nici bucurie – el este întotdeauna asaltat de îndoieli și de temeri. Legea este bună, însă noi n-o putem ține. Când ne dăm seama de acest lucru, ne întrebăm: «Ce se va întâmpla cu mine în ziua judecății?». Sufletul aflat sub lege nu crede, deși este scris cât se poate de clar, că „are viață eternă și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață” (Ioan 5.24).

Doar harul poate aduce sufletul într-o stare de binecuvântare și de fericire; legea nu poate face niciodată acest lucru; ce poate face ea este doar să-i condamne pe cei care o încalcă. Dacă o încalc, consecințele sunt frica și chinul, însă „dragostea desăvârșită alungă frica; pentru că frica poartă cu ea chinul” (1 Ioan 4.18). Această dragoste desăvârșită se exprimă prin harul perfect care întemeiază sufletul în dragostea deplină a Domnului nostru Isus, prin lucrarea perfectă pe care El a împlinit-o pentru noi. Mireasa mai întâi și-a exprimat bucuria inimii datorită faptului că Îl găsise pe Hristos. Ea a spus: „Preaiubitul meu este al meu și eu sunt a Lui” (Cântarea Cântărilor 2.16). În versetul nostru însă, ea atinge apogeul experienței sufletului, atunci când realizează că inima Lui își găsește plăcere în ea. Nu există o stare mai înaltă decât aceasta! El nu numai că mă iubește, ci Își găsește plăcerea în mine. Nimic nu este mai prețios decât aceasta. Ce minunat adevăr!

A Miller

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Când au ajuns la locul numit «Căpățâna», L-au răstignit acolo, pe El și pe făcătorii de rele: unul la dreapta și altul la stânga.”
Luca 23.33

Isus Hristos la cruce

Ceea ce s-a întâmplat în urmă cu circa 2.000 de ani în afara Ierusalimului, întrece toate evenimentele trecute și viitoare ale istoriei omenirii.

Acolo a fost răstignit Împăratul lui Israel. Isus venise ca Mesia la poporul Lui și dovedise că El este Împăratul promis. Dar iudeii L-au respins și L-au răstignit pe cruce.

Acolo, Isus a suportat batjocura oamenilor. Ei L-au ironizat pe Fiul lui Dumnezeu și au râs de încrederea Lui în Dumnezeu.

Acolo, Mântuitorul a suportat în cele trei ore de întuneric judecata dumnezeiască asupra păcatului. La sfârșit, El a strigat în dureri adânci: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”

Acolo s-a dezvăluit toată răutatea omului. Toate categoriile sociale L-au chinuit pe Domnul Isus care atârna nevinovat pe cruce. S-a arătat cât de rea este inima omenească.

Acolo, Dumnezeu Şi-a descoperit dragostea Lui și sfințenia Lui. El L-a dat pe Fiul Său, pentru că vrea să salveze oameni pierduți, și L-a pedepsit pe Isus Hristos pentru vina altora, pentru că El trebuie să condamne păcatele.

Acolo, Fiul lui Dumnezeu Şi-a dat viața în putere dumnezeiască, pentru a-L onora pe Tatăl și pentru a face voia Acestuia.

Acolo, Hristos a împlinit lucrarea de mântuire deplin valabilă pentru fiecare care crede în El. Dovada că Dumnezeu a primit această jertfă, este învierea Domnului Isus.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CUNOAȘTE-ȚI CHEMAREA (2)

„Cine crede în Mine, va face şi el lucrările pe care le fac Eu” (Ioan 14:12)

     Chemarea ta va avea mereu legătură cu o nevoie neîmplinită sau cu ocazia de a face binele. Moise și-a descoperit chemarea atunci când a dat ascultare strigătelor poporului său aflat în robie. La fel și William Wilberforce – care și-a dedicat viața eradicării sclaviei în Marea Britanie. Nelson Mandela a fost avocat și a avut ocazia să câștige bani. Dar a ales un alt drum – unul care a implicat ani de zile petrecuți în închisoare. Și când a fost în cele din urmă eliberat, el nu a căutat răzbunare, ci dreptate și egalitate pentru poporul său, schimbând în felul acesta țara și poporul. Ezechiel scrie: „Am ajuns la Tel-Abib, la robii de război… După şapte zile, Cuvântul Domnului mi-a vorbit…” (Ezechiel 3:15-16).

Dacă vrei să-ți descoperi chemarea, începe să te rogi pentru situațiile care te tulbură profund. De obicei încercăm să evităm disconfortul, însă dacă simți că ești chemat să-i ajuți pe cei nevoiași, petrece timp cu astfel de persoane. Lasă ca inima ta să fie mișcată; trăiește cu convingerea că lucrurile trebuie să se schimbe, și roagă-te neîncetat: „Doamne, fă-mă un agent al schimbării!” Când i-a chemat pe ucenici, Domnul Isus a ales oameni provenind din medii diferite și cu meserii diferite. În esență, El le-a zis: „Eu cred în voi. Ceea ce știu Eu, vă voi învăța și pe voi” și le-a promis că oricine „crede în Mine, va face şi el lucrările pe care le fac Eu.” Concluzie: Domnul Isus le-a dat putere urmașilor Săi să meargă și să trăiască așa cum a trăit El. Astăzi, El te cheamă și pe tine să faci la fel!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Cântarea Cântărilor 1:1-17

Să nu abordăm această carte fără ca mai întâi să-I cerem Domnului să ne păzească de orice gând profan.

Eclesiastul ne-a învăţat că lumea nu poate umple vidul din inima omului; Cântarea ne va prezenta acum dragostea divină, singura care-l poate umple. Precizăm că aici este vorba, înainte de toate, figurativ, de relaţiile viitoare ale Împăratului, Hristos, cu Israel, Soţia Sa pământească. În momentul în care se va deschide împărăţia Sa, afecţiunile acestui popor vor fi reanimate şi vor răspunde, în sfârşit, celor ale adevăratului Solomon. Vom sublinia însă în lectura noastră mai ales ceea ce se poate aplica în mod practic nevoilor actuale ale creştinului. Dragostea este legătura vitală care-l uneşte pe fiecare răscumpărat cu Mântuitorul lui: a Lui pentru noi este infinită, de neclintit; a noastră pentru El, cât de slabă şi de inconsecventă este! Să-I cerem ca El să ne tragă, pentru a putea alerga după El (v. 4).

Versetele 5 şi 6 conţin mărturisirea trecutului vinovat. Cea care vorbeşte aici ştie bine că, dacă este plăcută, aceasta nu se datorează nicidecum propriilor ei merite (citiţi Efeseni 1.6b). Însă versetele 7 şi 8 arată cum ea acum doreşte prezenţa Păstorului, iar versetul 12, cum Îl doreşte pe Împăratul. Ea Îl iubeşte; El este neîncetat pe inima ei, ca un săculeţ cu mir parfumat care-i impregnează veşmintele şi care o însoţeşte în toate locurile (v. 13; 2 Corinteni 2.14-16).


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: