Mana Zilnica

Mana Zilnica

12 Aprilie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Samuel slujea înaintea Domnului, ca băiat, încins cu un efod de in. Și mama sa îi făcea o mantie mică și i-o aducea în fiecare an, când se suia cu soțul ei ca să ofere jertfa de fiecare an.
1 Samuel 2.18,19

Ce lucrare minunată era aceasta! Mâinile Anei, însuflețite de dragoste, croiau mantia pentru fiul ei. Toată priceperea ei era folosită cu dorința de a-i face fiului ei o haină care să fie nu numai folositoare, ci și potrivită.

Nu numai mamele, ci și tații croiesc astfel de mantii mici copiilor lor, care sunt purtate ani îndelungi, mai mult decât orice haină materială. Cât de mulți bărbați și femei poartă astăzi mantiile pe care părinții lor li le-au croit cu mulți ani în urmă! Obiceiurile sunt hainele sufletului. Apostolul Pavel le spune celor credincioși că, după ce se dezbrăcaseră de omul cel vechi, „care se strică prin poftele înșelătoare”, se îmbrăcaseră cu omul cel nou, „care este creat după Dumnezeu, în dreptate și în sfințenia adevărului” (Efeseni 4.22-24); apoi îi îndeamnă să lepede minciuna, mânia și răutatea și să se îmbrace cu îndurarea, smerenia și blândețea. Ce cuvinte ar putea ilustra mai bine faptul că obiceiurile sunt hainele vieții interioare? Unde și cum sunt formate aceste obiceiuri? Nu la mijlocul vieții, ci la începutul ei; nu în momentele de criză, ci în împrejurările de zi cu zi; nu pe scena publică a vieții, ci în cămin, în circumstanțele copilăriei timpurii.

Fie ca mantia fără pată a dreptății să fie purtată de fiecare dintre noi. Prin conduita noastră în căminele noastre, prin felul cum păstrăm rânduiala în familie, prin acțiunile noastre, prin felul în care vorbim și în care ne petrecem timpul liber, cu toții croim mantii mici, mai bune sau mai rele, pe care copiii noștri le vor purta pentru tot restul vieții lor și pe care, poate, le vor dărui, la rândul lor, și generațiilor viitoare.

F B Meyer

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu!… În ziua fericirii, fii fericit și în ziua nenorocirii, gândește-te că Dumnezeu a făcut și pe una, și pe cealaltă…”
Eclesiastul 7.13,14

„Pentru mine au murit doi”

„Nu am vrut să-l las să procedeze așa, însă am fost luat pe sus. Următorul care venea, nerăbdător să-și ocupe locul în barcă, m-a împins înainte. Jim știa că așa se va întâmpla. În câteva secunde am fost în barca de salvare. Abia am părăsit vasul și acesta s-a scufundat, iar eu l-am privit pe Jim cum se scufunda. Acum știu că a mers să fie la Mântuitorul său și Mântuitorul tuturor care L-au primit în viața lor. Însă Jim a murit în locul meu. De aceea spun că pentru mine au murit doi. Când am văzut că vasul se scufundă, am spus lui Dumnezeu în inima mea: «Dacă ajung cu bine la țărm, Jim nu a murit în zadar. Te rog, Doamne, ajută-mă să-l întâlnesc pe Jim în ceruri! Dumnezeul lui Jim merită cunoscut, din moment ce Jim a murit pentru mine, ca să dobândesc o șansă să-L cunosc pe Mântuitorul!»”

Ce s-a întâmplat mai departe cu marinarul? El a luat Noul Testament și l-a citit. La început era neștiutor ca orice începător. Însă încetul cu încetul a înțeles calea mântuirii. A înțeles că Domnul Isus a murit în locul lui și i-a îndepărtat toate păcatele prin sângele Lui vărsat pe cruce.

Cu toate că nu vă aflați pe un vas pe mare, vă rugăm să nu uitați că și pentru dumneavoastră a murit Unul care poate să vă dăruiască viața veșnică dacă este primit în inimă. Acesta este Domnul și Mântuitorul nostru Isus Hristos.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

TAȚILOR, BINECUVÂNTAȚI-VĂ COPIII!

„Fiule, păcatele îţi sunt iertate!” (Marcu 2:5)

     Tații din Vechiul Testament își puneau mâinile peste capul copiilor lor și rosteau anumite promisiuni peste ei, crezând că binecuvântarea lui Dumnezeu poate trece de la o generație la alta. Acesta este motivul pentru care „Isaac a chemat pe Iacov și l-a binecuvântat” (Geneza 28:1).

Tot acesta este motivul pentru care Iacov a dorit să-și binecuvânteze nepoții înainte de-a muri (vezi Geneza 48:14). Copiii care nu au tați iubitori și implicați își irosesc deseori viețile căutând sentimentul identității și al stimei de sine. Tot mai mulți ajung în tovărășia unor grupuri rebele, a unor bande de pe stradă, a unor dealeri de droguri și pe mediile sociale și Internet. Vedem consecințele peste tot în jurul nostru. În loc să-și împlinească destinul dat de Dumnezeu, acești copii ajung să fie definiți și etichetați prin stilul lor de viață drept „fugari”, „condamnați”, „scandalagii”, „dependenți.”

Înainte cu puțin timp de-a fi împușcat, Tupac Shakur, artistul rap cunoscut pentru versurile violente ale cântecelor sale, a spus: „Nu mi-am cunoscut niciodată tatăl adevărat. Știu sigur că dacă aș fi avut tată, aș fi avut parte de disciplină și de mai multă încredere. Mama te poate liniști, te poate mângâia, îți poate arăta în ce constă bărbăția ta. Dar ai nevoie de un bărbat care să te învețe să fii bărbat!”

Când a fost adus un om la Domnul Isus ca să fie vindecat, înainte ca El să-l ierte și să-l vindece, l-a chemat „fiule…” El nu a zis: „Trebuie să-ți îndrepți comportamentul” sau „Trebuie să faci așa cum spun Eu!” Nu, El a stabilit o relație cu acest om arătându-i dragoste și acceptare. Ca tată, și tu trebuie să faci la fel. Cel mai mare dar pe care îl poți oferi copiilor tăi este să-i iubești și să-i accepți așa cum sunt, fără condiții și fără să-i condamni!



SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Eclesiastul 10:1-20

Să luăm bine seama la acest panou de avertizare din versetul 8: pe cel care răstoarnă o împrejmuire îl muşcă un şarpe. Dumnezeu a pus în jurul fiecăruia dintre noi bariere de protecţie (de exemplu, autoritatea părinţilor sau a educatorilor). El ştie ceea ce se află de cealaltă parte a împrejmuirii. Noi ne imaginăm uneori că sunt avantaje de care El ne privează. Dar nu! Ceea ce El doreşte este ca noi să evităm o muşcătură periculoasă. Şarpele pândeşte, şi lui nu-i trebuie nicidecum o spărtură largă pentru a se putea strecura. Puţin păcat, puţină nebunie (v. 1), de ajuns pentru a compromite mărturia copilului lui Dumnezeu (comp. cu 1 Corinteni 5:6) şi pentru a înlocui mireasma lui Hristos cu mirosul greu al putrezirii (Galateni 6:8)!

Nebunia celor care guvernează este deosebit de detestabilă (v. 5). Ea are consecinţe asupra tuturor celor care le sunt supuşi: unii ajung victimele lor, alţii ajung să le urmeze exemplul rău (de exemplu: 2 Împăraţi 21:9-16). Aceasta însă nu este un motiv pentru a vorbi de rău autorităţile, nici măcar pentru a gândi rău despre ele (v. 20). Dimpotrivă, datoria noastră creştină este de a ne ruga pentru stăpâniri (1 Timotei 2:1-2).

Versetul 12 ne vorbeşte despre Hristos, Cel Înţelept prin excelenţă. Toţi se minunau de cuvintele de har care ieşeau din gura Lui (Luca 4:22).


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: