Mana Zilnica

Mana Zilnica

15 Decembrie 2017

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

La dedicarea zidului Ierusalimului au căutat pe leviți prin toate locurile lor, ca să-i aducă la Ierusalim, ca să facă dedicarea cu bucurie și cu mulțumiri și cu cântări, cu chimvale, lire și harfe … Au adus jertfe mari în ziua aceea și s-au bucurat, pentru că Dumnezeu îi făcuse să se bucure cu mare bucurie. Chiar și femeile și copiii s-au bucurat. Și bucuria Ierusalimului se auzea până departe.
Neemia 12.27,43

După captivitatea babiloniană – Dedicarea zidului

Odată ce zidul a fost terminat, s-a stabilit ca unul din zece oameni din popor să locuiască la Ierusalim, căci acolo era templul lui Dumnezeu, care era acum protejat de zidul de despărțire. Poporul i-a binecuvântat pe cei care au ales de bunăvoie să locuiască acolo. Mulți aveau responsabilități în legătură cu închinarea de la templu. Este o binecuvântare deosebită să trăiești aproape de locul de închinare.

A fost ținută o sărbătoare specială pentru dedicarea zidului Ierusalimului. Îndurările Domnului se înnoiesc în fiecare dimineață; mare este credincioșia Lui! Sunt însă lucruri pe care El le face și pentru noi, îndurări speciale pe care ni le oferă, pentru a ne bucura de ele. Ce minunat este să putem recunoaște bunătatea Lui împreună cu alții din poporul Său! Să folosim și noi astfel de ocazii pentru a-I aduce mulțumiri!

La această sărbătoare de dedicare a zidului, Neemia a stabilit două mari cete care să aducă mulțumiri. Preoții și leviții s-au curățit și au curățit și poporul, porțile și zidurile. Cetele au mers în direcții opuse pe zid, cântând din gură și din instrumentele muzicale ale lui David, omul lui Dumnezeu. Ezra conducea o ceată, iar Neemia mergea în spatele celeilalte, după care toți s-au întâlnit la casa lui Dumnezeu. Cântăreții cântau tare, iar bucuria Ierusalimului putea fi auzită de departe. Bărbații, femeile și copiii se bucurau cu toții împreună. În ziua aceea au fost aduse multe jertfe. Dumnezeu i-a făcut să se bucure cu o mare bucurie, iar rezultatul a fost că cei din popor au dat fiecare după cum au putut, astfel că nevoile slujitorilor Săi au fost împlinite.

E P Vedder, Jr

SĂMÂNȚA BUNĂ

… El este Dumnezeul cel Viu … El izbăvește și mântuiește … El a izbăvit pe Daniel din ghearele leilor!
Daniel 6.26-27

Izbăvirea și mântuirea

Viața fără Dumnezeu este un șir nesfârșit de răutate și invidie față de alții. Așa s-au petrecut lucrurile în viața dușmanilor lui Daniel și a prietenilor săi. Păcatul înseamnă nebunie, neascultare, iar păcătosul este înșelat, robit de pofte, plin de răutate și de invidie, vrednic de a fi urât și urându-i pe ceilalți. În mijlocul acelui tablou deprimant al stării de păcat a omului, auzim vorbindu-se despre Dumnezeul cel viu care izbăvește și mântuiește. Bunătatea lui Dumnezeu și dragostea Lui față de oameni s-a arătat atunci ca și acum. Tocmai ca o manifestare a acestor atribute – izbăvire și mântuire – Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, ca să moară pentru o lume de păcătoși răzvrătiți. Prezența Mântuitorului în viața creștinului este ceva măreț, ceva care cunosc numai copiii lui Dumnezeu. Dumnezeu vede întristarea, aude strigătele și cunoaște durerile răscumpăraților Săi. De aceea poate să-i izbăvească și să-i salveze.

Să reținem cu tărie: în toate încercările noastre, Domnul este cu noi. O asemenea promisiune dumnezeiască este asemenea unei stânci în mijlocul valurilor. Domnul nostru nu va permite niciodată să fim încercați peste puteri. Chiar dacă ar trebui să mergem prin ape sau prin foc, Domnul este cu noi. Da, Domnul izbăvește și mântuiește.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎMPĂRTĂSESTE-TI FRĂMÂNTĂRILE!

„Mărturisiţi-vă unii altora păcatele…” (Iacov 5:16)

     Persoanele cu diverse dependențe doar atunci când chiar nu mai pot sunt dispuse să îmbrățișeze un program de recuperare și să respecte îndrumările unui mentor care să-i ajute, trăgându-i la răspundere. Unde își au originea principiile sfătuirii și tragerii la răspundere? În Scriptură! Biblia spune: „Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi”. Problema ta nu a făcut decât să se agraveze în toți acești ani în care ai ascuns-o? Dacă e așa, un pas important spre rezolvare este să ai pe cineva în viața ta care înțelege, care dorește să te vadă liber, care îți va sta alături, care se identifică cu frământarea ta și care știe să păstreze discreția mărturisirii pe care i-ai făcut-o. Trebuie să fie o persoană în care ai încredere și pe care o respecți. Altfel, nu o vei lua în serios. Trebuie să cădeți la învoială că veți lucra împreună până când are loc o schimbare de durată. Asta înseamnă să găsești pe cineva care nu va fi șocat de problema ta și „nu te va face de rușine” indiferent ce s-ar întâmpla. Cei zdrobiți devin experți în recuperare, așa că, găsește pe cineva care a câștigat deja lupta pe care o duci tu acum. Asigură-te că îți împărtășește credința și valorile.

De ce trebuie să-ți mărturisești frământările altcuiva? Pentru  că secretele pe care le avem ne împovărează și ne macină sufletele! Domnul Isus a zis: „Dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri. Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.” (Matei 18:19-20)

Când îți deschizi inima față de cineva și ceri ajutorul în rugăciune, faci un pas important spre o viață mai bună.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

2 Corinteni 1:12-24

Pavel nu obişnuia să spună da atunci când gândea nu (v. 17). Corintenii puteau să aibă încredere în el; nu avea gânduri ascunse şi făcuse dovada aceleiaşi sincerităţi prin faptele sale şi prin hotărârile vieţii de zi cu zi, că le vestise o evanghelie nefalsificată (vezi cap. 2:17 şi 4:2b). Cât de important este acest lucru! Dacă un copil al lui Dumnezeu are lipsuri în raport cu adevărul, atunci el îi expune pe cei care-l observă la a pune deopotrivă la îndoială şi Cuvântul căruia el îi este un martor atât de puţin sigur. Pavel arăta o cinste ireproşabilă atât în relaţiile cu lumea, cât şi cu creştinii (v. 12). Nu era el oare mesager al Celui care este Amin. Martorul credincios şi adevărat, Garantul că toate promisiunile lui Dumnezeu ser vor împlini(v. 20; Apocalipsa 3:14)?

Versetele 21 şi 22 ne amintesc trei aspecte ale darului Duhului Sfânt: prin El, Dumnezeu ne-a uns, adică ne-a consacrat pentru El şi ne-a făcut capabili să pătrundem în gândurile Sale; ne-a pecetluit, adică ne-a desemnat ca aparţinându-I Lui, şi ne-a dat arvuna bunurilor noastre cereşti, dându-ne deopotrivă o primă dovadă a realităţii lor şi oferindu-ne posibilitatea să gustăm din ele chiar în prezent în inimile noastre.


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: