Mana Zilnica

Mana Zilnica

6 August 2021

DOMNUL ESTE APROAPE

Adevăratul har al lui Dumnezeu este acesta, în care stați.

1 Petru 5.12


Harul lui Dumnezeu (2)

Nu există nimic mai greu pentru inimile noastre decât să păstreze neștirbit simțământul harului și totodată să nu îngăduie accesul gândurilor proprii, care niciodată nu se pot ridica la înălțimea gândurilor lui Dumnezeu cu privire la noi. Câtă vreme gândesc că am chiar și cel mai mic drept să primesc un lucru sau altul, atunci nu este harul pur și gratuit al lui Dumnezeu.

Simțământul continuu al harului în prezența lui Dumnezeu este secretul sfințeniei, al păcii și al odihnei duhului. Harul lui Dumnezeu este atât de nelimitat, atât de deplin și atât de perfect, încât nu putem avea cu adevărat simțământul lui dacă nu suntem în prezența lui Dumnezeu. Dacă încercăm să-l cunoaștem în afara prezenței Sale, îl vom schimba în desfrânare. Harul presupune că, prin Isus, tot păcatul care este în noi a fost înlăturat.

În Romani 7 găsim descrierea unui om care este născut din nou, însă ale cărui gânduri nu sunt cârmuite de har. În loc să privească prin credință la Dumnezeu, care ni S-a revelat în har, el vorbește mereu despre sine însuși. Harul însă are în vedere ceea ce este Dumnezeu, nu ceea ce suntem noi. Dacă am chiar și cea mai mică îndoială cu privire la poziția mea, voi fi nefericit, fiindcă nu sunt ceea ce simt că trebuie să fiu. Dar nu aceasta este adevărata problemă, ci faptul că Isus, pentru mine, nu este tot ceea ce am nevoie. Dacă sunt nemulțumit privind la mine, nu mă aflu pe terenul harului pur.

Este mai bine să ne gândim la ce este Dumnezeu, decât la ce suntem noi. Privirea la noi înșine nu este altceva decât mândrie, rezultat al faptului că nu înțelegem că nu suntem buni de nimic. Adevărata smerenie nu constă în a gândi rău despre noi înșine, ci în a nu ne gândi deloc la noi înșine. Prin urmare, avem nevoie să uităm de noi și să privim la Cel care S-a gândit la noi cu mult înainte să ne fi gândit noi la El.

J. N. Darby

SĂMÂNȚA
BUNĂ

Căci, dacă este cineva în Hristos, este o creație nouă; cele vechi s-au dus; iată, toate s-au făcut noi.

2 Corinteni 5.17



Toate s-au făcut noi

În perioada în care făceam naveta cu trenul spre orașul apropiat, un băiat mi-a înmânat ziarul local. Avea fața palidă, ochii săi mari erau triști, era slăbuț și prost îmbrăcat. Se vedea că avea probleme. L-am întrebat:

— Îți place să citești?

— O, da!, a răspuns el repede, în timp ce se uita de-a lungul trenului pentru a vedea dacă mai vrea cineva să cumpere ziarul. Am luat repede Noul Testament și i l-am oferit, cu rugămintea să-l citească măcar o dată.

După concediu eram iarăși în același tren spre serviciu. Stăteam la fereastra deschisă și așteptam plecarea trenului. Atunci l-am văzut pe băiatul cu ziare și am observat imediat că se petrecuse o schimbare cu el. Nu mai privea așa de trist cu ochii lui mari, fața nu-i mai era atât de palidă și era puțin mai bine îmbrăcat. Atunci m-a observat și el. Îndată a venit la mine și mi-a strâns mâna.

— M-am uitat mult după dumneavoastră. Vă sunt așa de recunoscător! Micuța carte, pe care mi-ați dat-o, a făcut toate lucrurile noi în familia noastră! Prima dată am citit-o eu. Apoi a citit-o și tatăl meu. Pe atunci, el nu avea un serviciu. După aceea a citit-o și mama mea. Am plâns mult cu toții! Tatăl meu a fost un bețiv, dar lucrurile s-au schimbat. Acum totul merge bine.

Trenul s-a pus în mișcare. Băiatul mi-a făcut mult timp semn cu mâna.

Dacă veți citi zilnic Cuvântul lui Dumnezeu, veți vedea și în viața voastră efectele lui benefice.

Citirea Bibliei: 1 Împărați 2.28-46 · Ioan 4.31-42

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

FII BUCUROS! – Fundația S.E.E.R. România

„Atunci gura ne era plină de strigăte de bucurie, şi limba de cântări de veselie.” (Psalmul 126:2)


Dumnezeu este Cel care a creat fiecare emoție pe care o simți. El te-a creat să plângi când ești trist, și să râzi când ești bucuros: „Toate își au vremea lor… plânsul îşi are vremea lui, şi râsul îşi are vremea lui…” (Eclesiastul 3:1,4). Domnul Isus le-a transmis ucenicilor: „V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămână în voi, şi bucuria voastră să fie deplină.” (Ioan 15:11). Întrebare: cât de des râzi? Doctorii spun că râsul are efecte de vindecare, incredibile, asupra trupului tău. Dar el are efecte vindecătoare și asupra minții, și a sufletului.

Oprește-te și gândește-te la zilele în care ai râs, chiar dacă nu prea aveai motive serioase de râs. Erai departe de Dumnezeu și legat de obiceiuri păcătoase… dar El te-a eliberat, nu-i așa? În Vechiul Testament citim: „Când a adus Domnul înapoi pe prinşii de război ai Sionului, parcă visam. Atunci gura ne era plină de strigăte de bucurie, şi limba de cântări de veselie.” (Psalmul 126:1-3). Dacă Dumnezeu te-a eliberat, atunci chiar ai motive să fii bucuros și plin de viață! Aștepți perfecțiunea de la tine însuți? Crești prea lent în cunoașterea lui Dumnezeu?

Ai o viață de rugăciune deficitară? Nu reușești să memorezi mai multe versete din Scriptură? Îți este teamă să le împărtășești altora despre credința ta? Cu toții purtăm astfel de poveri grele… Dacă râsul ți-a pierit, trebuie să lucrezi la acest aspect. E ușor să găsești o grămadă de motive de îngrijorare, dar pentru a fi bucuros, uneori trebuie doar să te străduiești un pic mai mult. Așadar, cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi este acesta – fii bucuros și plin de viață!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Matei 18:1-14

Lumea se complace în poziţia celui mare. Ucenicii nu scapă nici ei de această mentalitate: ei doresc să ştie „cine este deci mai mare în Împărăţia cerurilor” (v. 1). Domnul le răspunde că primordial este să intre în împărăţie, iar pentru cel intrat acolo, important este să fie nu mare, ci mic. Pentru a le întipări şi mai bine în inimi această învăţătură, cheamă un copilaş şi îl aşază în mijlocul lor.

Avem poate şi noi copii mici în jurul nostru: ei sunt aşezaţi lângă noi ca modele de încredere şi de simplitate. Să ne ferim să nu-i dispreţuim din pricina slăbiciunilor lor, a neştiinţei sau a naivităţii lor. Mai mult însă decât aceasta, să ne ferim să nu-i facem să păcătuiască (sau să se mânie). Exemplul rău al unuia mai vârstnic este cea mai rea cursă întinsă celor mai mici. Isus repetă aici ceea ce spusese deja cu privire la prilejurile de cădere (comp. v. 8,9 şi cap. 5.29,30).

Departe de a-i dispreţui pe aceşti micuţi, Dumnezeu răspunde la slăbiciunea lor printr-o grijă deosebită: responsabilizează îngeri să vegheze asupra lor. Şi să nu uităm că Domnul Isus a venit pentru a-i mântui (v. 11), astfel că ei beneficiază de lucrarea Lui chiar dacă mor înainte de a fi atins vârsta responsabilităţii. Parabola cu oaia rătăcită ne învaţă ce valoare are un singur mieluşel pentru Bunul Păstor.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: