7 August 2021
Și despre îngeri zice: „Cel care-i face pe îngerii Săi duhuri”; … iar către Fiul: „Tronul Tău, Dumnezeule, este în veacul veacului” … Dar căruia dintre îngeri i-a zis vreodată: „Șezi la dreapta Mea până îi voi pune pe vrăjmașii Tăi ca așternut al picioarelor Tale”?
Evrei 1.7,8,13
Hristos, la dreapta lui Dumnezeu (11)
Capitolul 1 din Evrei Îl prezintă pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu și accentuează dumnezeirea și calitatea Lui de Fiu din eternitate. Capitolul 2 Îl prezintă ca Fiu al Omului și pune accentul pe faptul că El a devenit, în toate lucrurile, asemenea fraților Săi (Evrei 2.17; 4.15), bineînțeles, cu excepția păcatului. El este Dumnezeu și Om într-o singură Persoană – o mare taină, dar care constituie temelia credinței noastre.
Una dintre temele cărții Evrei este superioritatea lui Hristos și a lucrării Lui față de tot ceea ce a existat în timpurile Vechiului Testament. „Mai bun” este una dintre expresiile caracteristice acestei epistole. Hristos este mai mare decât îngerii (capitolele 1 și 2), mai mare decât Moise (capitolul 3), mai mare decât Iosua (capitolele 3 și 4). Preoția Lui este mai mare decât preoția lui Aaron (capitolele 5–7), iar jertfa Sa este mai mare decât jertfele Vechiului Testament (capitolele 9 și 10).
Remarcați contrastul oferit în versetele 7 și 8 din capitolul 1. Îngerilor, Dumnezeu le vorbește și spune despre ei că sunt duhuri slujitoare (versetul 14). Cu alte cuvinte, ei sunt făpturi create pentru a-L sluji pe Dumnezeu. Dar ce diferență, în versetul 8, față de ceea ce se spune despre Fiul: „Tronul Tău, Dumnezeule, este în veacul veacului”! Adresarea către Fiul este o adresare către Dumnezeu – acesta este un verset care afirmă în mod direct dumnezeirea Domnului nostru Isus Hristos. El este Dumnezeu, egal cu Tatăl și cu Duhul Sfânt.
În versetul 13 vedem că Dumnezeu n-a invitat niciodată pe vreun înger să șadă la dreapta Lui. Acest loc privilegiat de glorie și de putere este rezervat pentru Fiul lui Dumnezeu. El a fost Cel care a suferit. El a fost Cel care a murit. El este acum înălțat în acel loc la dreapta lui Dumnezeu, până în ziua când vrăjmașii Săi vor fi făcuți așternut al picioarelor Lui.
K. Quartell
Este un singur Dumnezeu și un singur Mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Hristos Isus, care S-a dat pe Sine Însuși ca preț de răscumpărare pentru toți.
1 Timotei 2.5,6
El singur este suficient!
Un băiat de cincisprezece ani era foarte dezamăgit. Se afla pe un pat de spital și nu permitea nimănui să se apropie de el, cu excepția unei sore medicale, care îi câștigase încrederea prin purtarea ei plină de afecțiune. Pe ea o asculta și atunci când îi vorbea despre Domnul Isus.
Băiatul a înțeles că păcătuise și se gândea cum ar putea să fie mântuit. S-a gândit la pocăință și la spovedanie, la biserică și la sacramente. Într-o dimineață însă i-a spus ușurat și bucuros sorei medicale ce descoperire făcuse: „Eu știam că am nevoie de Isus, dar nu știam că El singur este suficient!”.
Și astăzi, mulți oameni știu că au nevoie de Isus Hristos, dar puțini știu că El singur este suficient, că nu este necesar nimic altceva! Ceea ce îl salvează pe om și îl duce în cer este nu „Hristos asociat cu realizările omului”, nu „Hristos și biserica”; ceea ce iartă păcatele este nu „Hristos și botezul”, nici „Hristos asociat cu spovedania”; ceea ce dăruiește viață nouă este nu „Hristos și faptele bune” sau „Hristos și Cina”, ci doar Hristos! Numai prin credința în El, omul primește viața veșnică și iertarea păcatelor, numai pe El se poate baza păcătosul și numai El dă siguranță celui credincios!
Pentru mântuire este necesar Hristos, numai El!
Cum putem ajunge astăzi în legătură cu Isus Hristos? Prin credința în ceea ce spune Biblia despre El și prin rugăciune. Dacă Îl acceptăm pe Domnul Isus ca Mântuitorul nostru personal și Îi deschidem inima, vom începe o viață nouă împreună cu El.
Citirea Bibliei: 1 Împărați 3.1-28 · Ioan 4.43-54
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
ÎNVAȚĂ SĂ GÂNDEȘTI CORECT! – Fundația S.E.E.R. România
„Gândurile celor neprihăniţi nu sunt decât dreptate…” (Proverbele 12:5)
Mintea ta poate lucra pentru tine sau împotriva ta. Când lucrează pentru tine, te ajută să ai o atitudine pozitivă, să-ți împlinești idealurile și să te bucuri de fiecare zi. Dar când lucrează împotriva ta, te poate face să fii negativist și descurajat, te poate trage înapoi și te poate face să produci gânduri care te duc la autosabotaj.
Așa că, învață-ți mintea să lucreze pentru tine și nu împotriva ta.
O modalitate importantă prin care poți face lucrul acesta este să iei decizia de a gândi pozitiv – în termenii credinței, nu ai fricii. Dar creierul tău nu va fi capabil să împlinească acest nou rol peste noapte. S-ar putea să-i ceri să treacă printr-o transformare radicală și asta necesită timp. Însă cu sârguința ta și cu ajutorul lui Dumnezeu, în loc să lucreze împotriva ta, creierul tău va lucra pentru tine și va deveni o forță pozitivă în viața ta. Dr. Caroline Leaf, expert în neurologie cognitivă, subliniază faptul că îi trebuie optsprezece ani creierului ca să crească, și de o viață întreagă – ca să se maturizeze. Nu uita această informație!
Dacă fiecare organ din corpul tău s-a format complet când te-ai născut și s-a mărit când trupul tău a crescut, creierul are nevoie de douăzeci și cinci de ani ca să se maturizeze. Și odată ce s-a format complet, el continuă să se dezvolte până în ziua în care mori. Așadar, indiferent de vârsta ta, creierul tău continuă să crească. Iar asta este o veste extraordinară, deoarece acest lucru înseamnă că nu trebuie să rămâi blocat în tipare de gândire vechi sau greșite. Creierul tău încă se dezvoltă. Și tu poți să-ți îmbunătățești gândirea. Așa că, învață să gândești corect!
de Jean Koechlin
Matei 18:15-35
Domnul explică în ce fel trebuie rezolvate nedreptăţile între fraţi (v. 15-17) şi putem lega de aceasta învăţătura Sa cu privire la iertare (v. 22; comp. cu Efeseni 4.32 şi cu Coloseni 3.13). El foloseşte această ocazie şi pentru a reveni asupra subiectului Adunării, dându-ne o promisiune de importanţă capitală: „Unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, acolo Eu sunt în mijlocul lor” (v. 20). Prin această prezenţă sunt satisfăcute toate nevoile celei mai slabe adunări de credincioşi strânşi în Numele lui Isus. Poate oare lipsi binecuvântarea când Cel care îi este izvorul Se află acolo, în mijlocul celor care se sprijină pe El? Această promisiune se raportează aici în special la autoritatea conferită Adunării (de a lega şi de a dezlega) şi la rugăciunea a doi sau trei căreia i se acordă tot ce ar cere. Din nefericire, unii creştini par să fi uitat importanţa adunărilor de rugăciune.
Parabola cu sclavul care datora zece mii de talanţi (o sumă fabuloasă) aminteşte de datoria incalculabilă pe care Dumnezeu a achitat-o prin Hristos (Ezra 9.6). Ce sunt, faţă de aceasta, micile nedreptăţi pe care noi le suferim? Mila divină de care am avut parte ne cere să arătăm şi noi, la rândul nostru, milă.
Mana Zilnica 