Mana Zilnica

Mana Zilnica

20 August 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Ei au primit Cuvântul cu toată bunăvoința, cercetând zilnic Scripturile, să vadă dacă aceste lucruri erau așa.

Fapte 17.11



Cum citim Scriptura? (1)

Nu este suficient să citim despre Scriptură, ci să citim noi înșine Scriptura. Un creștin care nu cunoaște Biblia este practic lipsit de apărare împotriva atacurilor din partea lumii, a cărnii și a diavolului. El este un pitic din punct de vedere spiritual, fiindcă nu poate crește fără laptele spiritual și curat al Cuvântului (1 Petru 2.2). Este biruit de cel rău, fiindcă nu poate mânui sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu (Efeseni 6.17). Se împiedică și cade în tot felul de capcane, rătăcind încoace și încolo, căci nu are o lampă pentru picioarele lui și nici lumina pe care Cuvântul o dă celor ce sunt preocupați cu citirea lui (Psalmul 119.105).

Vom avea un beneficiu imens dacă ne formăm obiceiul de a citi Cuvântul lui Dumnezeu în fiecare zi. Vedem că cei din Bereea au fost recomandați de faptul că cercetau Scripturile „în fiecare zi” (Fapte 17.11). Va trebui să biruim multe dificultăți pentru a ne ține în mod strict de acest obicei sănătos. Nimic însă din ceea ce are valoare nu va fi făcut fără eforturi și fără tăgăduire de sine. Cel mai probabil, dacă nu dorim să pierdem în nicio zi privilegiul de a citi Biblia, va trebui să ne trezim mai devreme sau să renunțăm la anumite lucruri pe care le facem pentru plăcerea noastră. Însă cu siguranță că nu vom suferi nicio pierdere din cauză că am renunțat la ceva pentru a avea timp să citim Scriptura.

Să observăm că cei din Bereea cercetau Scripturile. Această practică implică sârguința de a înțelege ceea ce citim, cu dorința de a fi învățați de către Dumnezeu. Cititorul superficial nu va avea nici plăcere în a citi, nici folos.

W. J. Hocking

SĂMÂNȚA BUNĂ

Evlavia însoțită de mulțumire este un mare câștig. Căci noi n-am adus nimic în lume și nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea.

1 Timotei 6.6,7



Mărturia generalului (4)

În primăvara anului 1896, Georg von Viebahn a înțeles că pentru el venise timpul să renunțe la serviciul în armată. Și a făcut acest pas de cotitură. Georg și-a păstrat în Stettin doar domiciliul, pentru că de acum avea înainte un vast câmp de misiune. Întâi în Berlin, apoi în diferite locații de garnizoană, el a început să țină înaintea ofițerilor prelegeri de evanghelizare, care au fost însoțite de o mare binecuvântare. Începând din anul 1899 a redactat publicația trimestrială „Sabia și pavăza”, prin care aducea Cuvântul lui Dumnezeu nu numai acelora dintre ofițeri care erau nemântuiți, ci și acelora care veniseră deja la credință și cărora voia să le slujească cu mai mult zel.

Foarte curând, la aceste publicații s-au adăugat și unele periodice care conțineau studii zilnice, foarte concise. Georg von Viebahn a fost neobosit în lucrarea Domnului. Era convins că evlavia însoțită de mulțumire este un mare câștig. Când se afla în călătorie pentru vestirea evangheliei, ziua era activ în predicare, iar noaptea, când gazdele lui dormeau, lucra deseori ore în șir la publicațiile sale. În afară de acestea, el a mai publicat unele lucrări despre practica vieții creștine în lumina Cuvântului lui Dumnezeu, dintre care cele mai cunoscute sunt cele despre familie și despre căsătorie. Remarcabilă este și lucrarea: „Ce am găsit la creștinii care se adună numai în Numele lui Isus”.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

SCAPĂ DE NEVOIA DE A FI PE PLACUL OAMENILOR – Fundația SEER

„Te-am ales din mijlocul norodului acestuia… la care te trimit…” (Faptele Apostolilor 26:17)


Lucrarea apostolului Pavel a început atunci când s-a întâlnit cu Isus Hristos pe drumul Damascului. În acea întâlnire umilitoare, Domnul Isus i-a spus: „Scoală-te, şi stai în picioare; căci M-am arătat ţie, ca să te pun slujitor şi martor atât al lucrurilor pe care le-ai văzut, cât şi al lucrurilor pe care Mă vei vedea făcându-le. Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din mijlocul Neamurilor, la care te trimit, ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină…” (Faptele Apostolilor 26:16-18). Înainte ca apostolul Pavel să aibă succes în slujirea lui și să lucreze eficient, el a trebuit să scape de nevoia de-a fi pe placul oamenilor. Asta îi includea atât pe cei care îl cunoșteau foarte bine, cât și pe cei care urmau să-l întâlnească și care nu-l cunoșteau deloc. Trebuia să se detoxifice de nevoia de a avea aprobarea oamenilor.

În esență, Dumnezeu i-a spus lui Pavel: „Tu ești doar un poștaș. Uneori oamenilor le va plăcea ceea ce le livrezi, alteori nu. Oricum ar fi, tu trebuie să livrezi poșta. Așa că te eliberez de teama de a fi respins și de nevoia de a fi acceptat.” Te-a chemat Dumnezeu să faci o slujbă anume? Îți este teamă că vei face greșeli? Contează pe asta – vei face greșeli! Ești îngrijorat că vei fi criticat? Dar asta vine la pachet! Lumea te va dezamăgi în o mie de feluri, dar dacă ești hotărât să faci voia lui Dumnezeu, roagă-te: „Doamne scapă-mă de nevoia de a fi pe placul oamenilor, ca să le pot împărtăși ceea ce mi-ai dăruit!” Și apoi, apucă-te de treabă!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Cronici 1:34


Acum, după ce omul a falimentat în totalitate pe terenul propriei responsabilităţi, urmează să-l vedem pe Dumnezeul harului reluând totul, de la început, în aceste cărţi ale Cronicilor. Istoria rasei umane este într-un fel recapitulată aici, însă fără să se mai pună accentul pe răul produs de om (ca în cărţile lui Samuel şi ale Împăraţilor), ci subliniindu-se binele gândit
şi
împlinit
de Dumnezeu ca răspuns la acest rău. Iată deci această istorie a omenirii recapitulată, mergând înapoi în genealogie până la Adam! Şi este de remarcat că semnificaţiile primelor zece nume permit să se citească o frază care este ca un rezumat al întregii Evanghelii.

(Adam:) Omul  (Set:) a luat locul lui (Enoş:) mortal, incurabil, (Cainan:) plângând; (Mahalaleel:) Dumnezeul preafericit, (Iared:) coborât, (Enoh:) consacrat, instruit, (Metuşala:) aduce prin moartea lui, (Lameh:) pentru cel care a călcat legea, (Noe:) consolare şi odihnă.

Nu este aici în primul rând o concluzie asupra a tot ce fusese înainte, adică declaraţia asupra ruinei iremediabile a creaturii? Dar, în acelaşi timp, este şi o admirabilă introducere la dezvăluirea planului divin, pe care îl vom urmări ca pe un fir de aur, de-a lungul întregului curs al acestor două cărţi!

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: