Mana Zilnica

Mana Zilnica

22 Martie 2020

DOMNUL ESTE APROAPE

Și Avraam a luat lemnele arderii-de-tot și le-a pus pe Isaac, fiul său; și a luat în mână focul și cuțitul și mergeau amândoi împreună … Și au ajuns la locul despre care-i spusese Dumnezeu. Și Avraam a zidit altarul acolo și a așezat lemnele; și a legat pe Isaac, fiul său, și l-a pus pe altar deasupra lemnelor. Și Avraam și-a întins mâna și a luat cuțitul ca să înjunghie pe fiul său.

Geneza 22.6,9,10


Isaac (3) – Jertfă pe altar

A venit timpul când Dumnezeu l-a pus la încercare pe Avraam, cerându-i cea mai mare jertfă pe care o putea aduce – pe fiul său Isaac, pe care îl iubea. Dumnezeu îl descrie pe Isaac, fiul promisiunii, ca fiind singurul fiu al lui Avraam. Ni se amintește astfel de Isus, singurul Fiu al lui Dumnezeu, pe care El Îl iubește.

Isaac nu mai era un băiețel în acest timp. Era adolescent sau chiar mai în vârstă. Este însă mișcător să-l vedem urcând de bunăvoie pe munte, cu lemnele în spate, alături de tatăl său, care ducea focul și cuțitul. El discută cu încredere cu tatăl său despre mielul pentru arderea-de-tot și de două ori citim că „mergeau amândoi împreună”. După ce altarul a fost zidit, el s-a lăsat legat și pus peste lemnele de pe altar. N-a încercat în niciun fel să se împotrivească sau să scape. Dumnezeu poruncise și el a ascultat.

Vedem deci în Isaac o frumoasă imagine a Domnului nostru Isus Hristos. El a venit pe pământ pentru a împlini scopurile lui Dumnezeu și a fost perfect dependent și ascultător de Tatăl Său. Dumnezeu a pregătit un înlocuitor pentru Isaac, însă pentru Hristos n-a existat niciunul. El a îndurat focul și cuțitul judecății lui Dumnezeu împotriva păcatelor noastre; într-adevăr, El a fost făcut păcat pentru noi. Ce Mântuitor minunat avem! Lăudat să fie Numele Lui!

E. P. Vedder, Jr.

 

SĂMÂNȚA BUNĂ

El este chipul Dumnezeului Celui nevăzut, … pentru că prin El au fost create toate lucrurile, cele care sunt în ceruri și pe pământ.

Coloseni 1.15,16



Renunțarea Mântuitorului

Domnul Isus Hristos este Cel care avea și are toată puterea în cer și pe pământ. El este reprezentarea exactă a lui Dumnezeu în Univers. El avea gloria și măreția divină. El era peste toate Dumnezeu binecuvântat în veci. Toate au fost făcute prin El și toate se mențin prin El. Și totuși, Domnul Isus a venit în lumea aceasta ca un om sărac – un rob. Vulpile și păsările, făpturi create de El, aveau pe pământ mai mult decât a avut Cel care le crease. Ele aveau un loc în care să se odihnească, în timp ce Domnul și Mântuitorul nostru nu avea niciunul. Domnul Isus S-a gândit la ceilalți, a îngrijit de ei, a lucrat pentru ei, a plâns cu ei, însă n-a făcut niciodată aceste lucruri pentru Sine. Nu Îl găsim niciodată pe Mântuitorul preocupându-Se cu Sine Însuși. Viața Mântuitorului a fost o desăvârșită renunțare.

El, care era totul, a acceptat să fie nimic. A fost în contrast total cu primul Adam care, fiind doar om, s-a gândit să se facă asemenea lui Dumnezeu, ajungând însă robul celui rău. Domnul Isus, Dumnezeul Cel Preaînalt, a ocupat cel mai de jos loc între oameni. Este cu totul imposibil ca vreun om să poată lua un loc mai umil decât cel pe care l-a luat Domnul Isus. El a renunțat la tot, chiar și la viață, ca să câștige un popor ceresc, răscumpărat, care să fie al Lui pentru veșnicie, plin de râvnă pentru fapte bune și care să aducă adorarea care se cuvine lui Dumnezeu Tatăl.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

O RUGĂCIUNE PENTRU COPIII TĂI – Fundația SEER

„Fiii sunt o moştenire de la Domnul…” (Psalmul 127:3)

Când cineva îți poartă o dragoste suficient de mare pentru a-ți lăsa o moștenire, trebuie s-o prețuiești și s-o tratezi în așa fel încât să onorezi acea persoană. Biblia spune că „fiii sunt o moștenire de la Domnul”; așadar, iată o rugăciune pe care o poți rosti pentru ei: „Doamne, nu am cuvinte să-ți spun cât sunt de binecuvântat și de mulțumitor pentru copiii mei. Recunosc faptul că fiecare este un dar extraordinar de la Tine. Mi i-ai dăruit ca să-i iubesc și să am grijă de ei, să mă bucur de ei și să-i sărbătoresc, să mă desfătez prin ei și să-i cresc în așa fel încât să ajungă să Te recunoască pe Tine ca fiind cea mai mare moștenire a lor. Îți mulțumesc că nimeni, nici măcar eu, nu poate fi la fel de bun pentru ei cum ești Tu. Pentru că mi-ai oferit privilegiul și responsabilitatea de a-i aduce la Tine, învață-mă și ajută-mă să-i aduc în rugăciune înaintea Ta în fiecare zi. Ține-i în centrul dragostei Tale și a scopului pentru care i-ai creat. Binecuvântează-i cu cunoașterea a ceea ce ești Tu. Învață-i să-și pună încrederea în Tine și să rămână pe cărarea vieții pe care ai pregătit-o pentru ei. Ajută-i să recunoască darurile și chemarea pe care ai pus-o în ei și să Te urmeze pe măsură ce-i ajuți să se dezvolte, și îi folosești pentru slava Ta. Fă să strălucească fața Ta peste ei, fie ca harul Tău să-i însoțească, și dragostea Ta să fie din belșug în ei. În Numele Domnului Isus Te rog, Amin.”

Copiii tăi Îl slujesc pe Dumnezeu? Dacă nu, bazează-te pe această promisiune din Biblie (Ieremia 31:17): „Este nădejde pentru urmaşii tăi, zice Domnul; copiii tăi se vor întoarce în ţinutul lor (principiile pe care le-au învățat)!”


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Samuel 22:11-23


În timp ce David, viitorul împărat, este rătăcitor şi exilat împreună cu cei care-i sunt credincioşi, Saul urzeşte planuri sinistre împotriva lui. Totodată gelozia îl duce la uciderea preoţilor Domnului. Şi ceea ce n-a dus la îndeplinire contra lui Amalec, vrăjmaşul poporului – cruţându-l pe Agag şi animalele lui – nu-i este teamă să facă cetăţii Nob, trecând-o în întregime (oameni şi animale) prin ascuţişul sabiei. Pentru a-şi împlini răzbunarea, Saul se foloseşte chiar de trădător, de Doeg, un edomit, figură teribilă a Anticristului care, într-un timp viitor, se va ridica împotriva Domnului şi a lui Israel (vezi titlul Psalmului 52).

Să luăm acum în considerare o imagine plină de har: Abiatar reunit cu unsul Domnului. „Rămâi cu mine” îl sfătuieşte David „… cel care caută viaţa mea caută şi viaţa ta”.

„Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M-a urât înaintea voastră” le aminteşte Isus ucenicilor Săi „… dacă M-au persecutat pe Mine, şi pe voi vă vor persecuta” (Ioan 15.18, 20). Această persecuţie, această ură din partea lumii este ea un motiv de temere pentru inimile noastre? Să ascultăm atunci ca venind de pe buzele Lui această promisiune de preţ, care nu dezamăgeşte: „La
mine vei fi bine păzit” (v. 23; vezi Ioan 18.9)!

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: