Mana Zilnica

Mana Zilnica

3 Noiembrie 2019

DOMNUL ESTE APROAPE

Inima își cunoaște propria amărăciune și un străin nu se amestecă în bucuria ei.

Proverbe 14.10



Inima își cunoaște propria amărăciune.” Există o inimă căreia îi corespund aceste cuvine. Este acea inimă care a fost frântă de dispreț, care a fost topită în cuptorul celei mai adânci suferințe și care a experimentat amărăciunea cumplită a crucii.

Tatăl cunoaște și înțelege ce a însemnat pentru Fiul Său să sufere judecata pentru păcat, iar Duhul Sfânt poate pătrunde tot adâncul infinit de suferință îndurată de Cel Drept pentru cei nedrepți. Nimeni altcineva însă nu poate pricepe ce au însemnat pentru El acele ore cumplite de întuneric, nici ce a însemnat paharul pe care El l-a băut atunci și nici mărimea prețului răscumpărării împlinite de El. Suferința s-a sfârșit acum, iar judecata este epuizată pentru totdeauna, căci El a fost înviat dintre cei morți, iar dragostea Sa rămâne în toată puterea ei, putând fi măsurată doar prin mărimea suferințelor Sale.

Și un străin nu se amestecă în bucuria ei.” El a intrat într-o bucurie care trece dincolo de orice posibilitate de a fi comunicată. Această bucurie strălucește într-o glorie incomparabilă, dincolo de întunericul suferinței și al morții, iar pentru a ajunge la ea, El a suferit crucea și a disprețuit rușinea. Acum El a intrat în ea și acolo îi are pe tovarășii Săi, fiindcă este uns cu un untdelemn de bucurie mai presus de însoțitorii Săi (Evrei 1.9). Niciun străin nu se poate amesteca în această bucurie, nici nu o poate înțelege. Ea există într-o sferă în care niciodată nu va fi profanată de străini, însă noi – lucru minunat! – care odinioară eram străini, acum nu mai suntem așa (Efeseni 2.19). El ne numește prieteni ai Săi (Ioan 15.15). Suntem însoțitorii Lui, prin harul Său infinit, și putem cunoaște și împărtăși taina bucuriei Lui.

J. T. Mawson

Când eram cu voi zi de zi în templu, n-ați pus mâna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului.

Luca 22.53



Ceasul omului

Începând de la căderea în păcat și până la ceasul acesta, omul a fost ținut în frâu prin mâna lui Dumnezeu. Înainte de ceasul acesta, omul a fost păzit în har, ca să nu împlinească pe deplin gândurile inimii sale. Omul a stricat pământul și l-a umplut cu violență, a vărsat sânge nevinovat, a încălcat Legea, a onorat demonii, i-a omorât pe robii lui Dumnezeu și L-a urât pe Hristos, care a venit în lume în har și în dragoste. Dar Dumnezeu a pus frâu dușmăniei omului, dușmănie care l-a împiedicat pe om să facă ceea ce, la urma urmei, el ar fi vrut cu plăcere să facă. Mânat de ura neîntemeiată a inimii sale nemiloase, păcătoase, a vrut să-L omoare pe Isus cu pietre, dar, într-un fel sau altul, a fost împiedicat mereu să împlinească intențiile sale criminale.

Acum însă sosise ceasul omului. Barierele care fuseseră puse înaintea furiei sale au fost îndepărtate, căpăstrul și hățul ca obstacole în împlinirea deplină a intențiilor omului au fost date la o parte. Pentru prima dată de la căderea în păcat, el simțea ce era libertatea, în măsura în care poate fi vorba de libertatea de sub stăpânirea lui Dumnezeu. Omul era acum liber de controlul dumnezeiesc și nestingherit în această privință. El arăta universului cum se folosea el de această libertate. Sărman om! Libertatea lui a devenit – ca întotdeauna – ruinarea lui. Ca și turma de porci a gadarenilor, omul s-a prăvălit fără oprire pe panta abruptă, cu capul în jos, spre pierzare; era aceeași putere care i-a dus pe amândoi la cădere.

 


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

BINECUVÂNTĂRILE SÂNGELUI DOMNULUI ISUS – Fundația SEER

„Sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curățește de orice păcat.” (1 Ioan 1:17)


Sângele este singurul element care ajunge la fiecare și-n toate zonele corpului. Cantitatea prețioasă de oxigen și substanțe nutritive aduce viață, energie, hrană și vindecare. Celulele albe funcționează ca niște paramedici, curățând rănile și vindecând boala. Ele au rolul unor gardieni care se luptă cu potențialii atacatori. Noi putem învăța o lecție spirituală de aici! Toți avem nevoie de sângele dătător de viață al lui Isus, să ne curețe, să ne protejeze și să ne susțină. Și avem nevoie de El în fiecare zi! Biblia ne spune: „dacă umblăm în lumină, după cum El Însuși este în lumină… sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curățește de orice păcat.” Asta înseamnă că pe măsură ce îți continui umblarea cu Isus, sângele Său continuă să te curețe de toate păcatele tale.

Întreabă pe orice doctor: sângele determină cine este adevăratul tată al oricărui copil. Și sângele lui Isus Hristos dovedește că ești un copil răscumpărat al lui Dumnezeu; altfel, ești un pseudo-moștenitor care încearcă să primească posesiuni rezervate membrilor familiei. Fiecare binecuvântare a Tatălui nostru Ceresc curge spre copiii Săi prin sângele Fiului Său. Este ceea ce ne dă dreptul să stăm în fața Lui, fără prihană și demni să primim binecuvântarea Sa. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o face Duhul Sfânt. Dar până nu înțelegem că Dumnezeu ne acceptă datorită faptului că El ne vede prin sângele lui Hristos, vom avea putere, însă vom fi nesiguri… ne vom folosi darurile spirituale, dar vom trăi sub condamnare inutilă.

Consilierilor, spuneți-le pacienților voștri (care suferă) că prin puterea Domnului Isus ei pot surpa orice întăritură din familiile lor și pot rupe orice lanț care îi ține legați de trecut. Oprește-te o clipă astăzi și mulțumește-I lui Dumnezeu pentru binecuvântările sângelui Domnului Isus!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

2019 de Jean Koechlin

Deuteronom 22:1-12

Domnul nu condamnă numai  răul evident şi grosolan (cap. 21). El dezaprobă orice formă de egoism. Pierderea unui bou sau a unui măgar este semnul lipsei unei supravegheri susţinute (1 Samuel 9.3). Totuşi Dumnezeu doreşte prin aceasta să mă înveţe că nu am dreptul să fiu indiferent cu privire la ceea ce i se întâmplă aproapelui meu. El îmi aminteşte că acesta este fratele meu şi mă invită să mă ocup de ce îi aparţine lui cu tot atâta grijă ca şi cum ar fi ale mele. Fără berbecul său pentru jertfă, fără boul său pentru a ara, fără măgarul său pentru a-i purta poverile, cum ar fi putut un israelit să-I slujească DOMNULUI şi să supravieţuiască? Să nu fim ca acei credincioşi pe care îi deplângea Pavel pentru că le lipsea duhul de slujire: „Toţi caută cele ale
lor …” (Filipeni 2.21; citiţi şi 1 Corinteni 10.24).

Versetul 5 este aplicabil mai ales în zilele noastre, când femeia caută să fie egală cu bărbatul. Aceasta este o răsturnare a ordinii lui Dumnezeu în creaţie. În orice fel, chiar dacă puterea de înţelegere a acestor învăţături ne scapă, să ne păzim de „ceartă” (1 Corinteni 11.16).
Versetele 9-11 ne amintesc faptul că Dumnezeu nu doreşte în viaţa şi în mărturia copiilor Săi nici conflicte, nici amestecul adevărurilor divine cu principiile acestei lumi.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: