Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “decembrie 14, 2018”

14 Decembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

 

Și lucrarea dreptății va fi pace; și rodul dreptății, liniște și siguranță pentru totdeauna.
Isaia 32.17

Nu toți credincioșii au această fericită siguranță. Unii, din cauză că nu cunosc adevărul binecuvântat că dreptatea lui Dumnezeu este către toți și peste toți cei care cred; alții, din cauza umblării lor neglijente, care Îl întristează pe Duhul Sfânt și încețoșează ochii priceperii și ai credinței lor. Mai mult, există diferite măsuri de credință. Citim despre „credință mică”, despre „credință mare” și despre „siguranța deplină a credinței”; însă cel mai slab în credință nu este mai puțin socotit îndreptățit decât cel mai puternic în credință.

Nu primim iertarea, îndreptățirea și sfințirea în etape, ci, primindu-L pe Hristos crucificat, înviat și glorificat, pentru mântuire, avem toate acestea dintr-odată. Suntem spălați în sângele Său, îndreptățiți prin sângele Său, sfințiți prin sângele Său. Aceasta este deci partea prezentă a celui mai slab dintre cei care cred în Hristos, însă savurarea personală a acestui minunat har va fi în măsura în care, prin credință, rămânem în Domnul Isus.

Există unii credincioși care sunt atât de slabi în credință și atât de neinstruiți în lucrurile divine (poate pentru că nu citesc zilnic Scriptura și nu meditează la ea cu rugăciune), încât rămân complet uimiți atunci când li se spune că au viața și îndreptățirea în Hristos. Ei se încred în Hristos pentru iertarea păcatelor, însă ezită să accepte realitatea glorioasă că Dumnezeu L-a făcut pe Hristos pentru ei „dreptate, sfințire și răscumpărare”. În consecință, ei duc lipsă de bucurie și de putere în lucrare și sunt adesea plini de gânduri întunecate și tulburi. Ei se îndoiesc și se tem fiindcă nu privesc cu simplitate doar la Hristos, așezat la dreapta lui Dumnezeu, și nu cred Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu, care îi asigură de poziția lor perfectă în Hristos, Mântuitorul.

H H Snell


SĂMÂNȚA BUNĂ

 

„Dumnezeu… face lucruri mari pe care noi nu le înțelegem. El zice zăpezii: «Cazi pe pământ!…»”
Iov 37.5,6

Cristale de zăpadă

„Ninge! Ninge!” Copiii scot săniile, se îmbracă bine și – la drum!

Fulgii de zăpadă l-au fascinat pe Wilson Bentley o viață întreagă. El a încercat să-i observe la microscop. Pentru că se topesc prea repede, a dezvoltat un procedeu cu care putea fotografia mărit cristalele de zăpadă. Colecția sa însumează peste 5.000 de fotografii, care au luat ființă în timp de 40 de ani. Niciodată, cercetătorul zăpezii nu a găsit doi fulgi de zăpadă identici, chiar dacă toți dovedesc aceeași structură: șase brațe dintr-o axă centrală.

Această mică minune a naturii demonstrează atotputernicia Dumnezeului nostru, care a creat toate.

Așa cum nu există două cristale de zăpadă exact la fel, nu există nici două persoane identice. Fiecare dintre noi este un unicat și are o mare valoare pentru Dumnezeu – nu pentru înfățișarea noastră sau capacitățile noastre, ci pentru că El ne iubește.

Așa cum toți fulgii de zăpadă au aceeași structură, tot așa toți oamenii au aceleași nevoi: dragoste, iertare, siguranță. În Fiul Său Isus Hristos, Dumnezeu are un răspuns la acestea:

Dumnezeu ne-a dovedit dragostea Sa, când El L-a dat pe Fiul Său pentru noi. Dacă recunoaștem înaintea Lui păcatele noastre, El ni le iartă din toată inima.

Prin credința în Domnul Isus primim un sprijin tare pentru viață.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DESPĂRȚIREA OILOR DE CAPRE

„El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre” (Matei 25:32)

Domnul Isus descrie ziua judecății în felul următor: „Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre; şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit; am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.”(Matei 25:32-36)

Cum va despărți Domnul Isus oile de capre și cum vom ști de care parte suntem?

Domnul Isus spune că cei de la dreapta – oile – vor fi aceia care i-au dat să mănânce când i-a fost foame, i-au dat apă când i-a fost sete, i-au oferit găzduire când a fost singur, i-au dat îmbrăcăminte când a fost gol și i-au oferit mângâiere când a fost bolnav sau întemnițat. Semnul celor mântuiți este preocuparea lor pentru cei aflați în nevoie.

Compasiunea nu-i mântuiește – nici pe ei, nici pe noi. Mântuirea este lucrarea lui Hristos. Dar compasiunea este consecința mântuirii. Oile vor reacționa punând o întrebare sinceră: Când? Când ți-am dat să mănânci, când te-am vizitat, când te am îmbrăcat și când te-am mângâiat noi? Atunci Domnul Isus va răspunde: „Ori de câte ori aţi dat dovadă de compasiune, Mie mi-aţi arătat-o.”

Încearcă să nu uiți lucrul acesta niciodată!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Apocalipsa 9.1-21

Unii comentatori au dat acestor capitole interpretările cele mai fanteziste, străduindu-se în special să facă o corespondenţă între profeţii şi evenimentele contemporane. Dar să ne amintim că toată această a treia parte a profeţiei lui Ioan este cu privire la viitor. Ea cuprinde numai intervalul de câţiva ani dintre venirea Domnului pentru a-Şi lua Biserica şi începutul domniei Lui mileniale.

A cincea trâmbiţă, sau prima nenorocire, dă drumul din adânc unui roi înspăimântător de lăcuste, instrumente directe ale lui Satan, care le produc iudeilor necredincioşi o suferinţă morală mai rea decât moartea. La a şasea trâmbiţă apar cai nemaipomeniţi, scuipând foc, fum şi pucioasă, semănând moartea pe unde trec. Călăreţii lor poartă platoşe (v. 9, 17), imagine a conştiinţelor împietrite (1 Timotei 4.2). În acelaşi timp, acele şi cozile lor, asemănătoare cu cele ale scorpionilor (v. 10) sau cu cele ale şerpilor (v. 19), reprezintă învăţăturile mincinoase şi otrăvitoare, armele perfide de care Satan se va folosi mai mult ca oricând (comp. cu Isaia 9.15).

Folosirea trâmbiţelor pentru a anunţa aceste judecăţi le dă caracterul de avertismente pentru oameni. Inimile lor sunt însă atât de împietrite, încât chiar şi aceste dezastre nemaivăzute nu-i vor conduce la pocăinţă (v. 20, 21).

13 Decembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

 

Isus Hristos … (rânduit Fiu al lui Dumnezeu în putere, după Duhul de sfințenie, prin învierea morților), Isus Hristos, Domnul nostru.
Romani 1.1,4

Întâmplările când Domnul Isus a înviat oameni dintre cei morți sunt pline de învățăminte spirituale. Mai întâi, ele arată biruința Lui asupra morții. Fiica lui Iair murise de puțin timp; fiul văduvei din Nain era dus la groapă, iar Lazăr se afla în mormânt de patru zile.

A doua lecție prețioasă din aceste întâmplări este felul în care cei înviați s-au comportat după ce au fost aduși din moarte. Fiica lui Iair s-a sculat și a început să umble, potrivit cu mărturia în tăcere dată în sfera familiei. Fiul văduvei din Nain s-a sculat și a început să vorbească. Sfera fraților este una publică. Din nefericire, mulți nu-și deschid deloc gura, iar alții vorbesc prea mult, însă în Scriptură avem modelul divin pentru frați, care trebuie să vorbească spre zidire, îndemnare și mângâiere. Pe Lazăr îl vedem, după învierea Sa, stând la masă cu Domnul Isus. El ne oferă o imagine cu privire la purtarea potrivită a celor care au fost aduși la viață dintre morți. El ședea la masă cu Domnul.

A treia lecție este că există o lucrare de făcut. Doar Domnul Isus poate învia pe cineva dintre cei morți, însă El îi cheamă pe cei ai Lui să aibă o parte în lucrarea minunată pe care El a împlinit-o. Domnul a poruncit ca fetiței să i se dea ceva de mâncare. Toți cei care au viață divină au nevoie de hrană spirituală, potrivită vârstei și stării lor. Tânărul a fost încredințat mamei sale. Slujirea publică aduce bucurie, însă și multă presiune, iar Domnul știe că cei angajați în ea au nevoie de mângâiere. Celor din jurul lui Lazăr li s-a spus să-l dezlege pe acesta și să-l lase să meargă. Sufletele au nevoie să fie eliberate de lume, pentru a ședea la masă cu El. Toate acestea și încă multe altele sunt resursele divine pentru suflete. Rezultatele lor aduc glorie Domnului.

D Paterson


SĂMÂNȚA BUNĂ

 

” …vine ceasul când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui și vor ieși din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viață, iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.”
Ioan 5.28,29

Ce va veni după moarte?

Ce va veni după moarte? Cu privire la această întrebare, versetul de astăzi conține cuvinte clare: toți oamenii care deja au murit, vor auzi odată glasul lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Morții încă mai există, căci „pentru El (Dumnezeu) toți sunt vii”, chiar și cei ce au murit (Luca 20.38). De aceea toți vor reacționa când Isus Hristos, care El Însuși este „viața”, îi va chema la înviere. Toți vor învia, indiferent dacă voiesc sau nu. Iar atunci se vor deosebi două grupe de oameni: unii vor fi aceia care „au făcut binele„. Ei vor avea parte de învierea pentru viață. Cine sunt aceia care „au făcut binele”? Ei în ei înșiși nu sunt mai buni decât ceilalți. Dar ei au trăit o viață prin credința în Hristos. Cine Îl primește acum prin credință, aceluia Dumnezeu îi dăruiește o viață total nouă, care nu mai este supusă morții: viața veșnică. Este viața din Dumnezeu Însuși. Este o viață care îl face capabil pe credincios să fie odată la Domnul lui în slava cerului și să nu mai fie despărțit niciodată de El.

Ceilalți, care au trăit o viață fără Dumnezeu, sunt aceia „ce au făcut răul„. Şi acești oameni vor învia. Dar pe ei îi așteaptă mânia lui Dumnezeu, Judecătorul cel drept, și osânda Sa.

Așa ne dă Biblia siguranță asupra a ce va fi după moarte. Rămâne ca noi să hotărâm din care grupă vom face parte.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNTĂREȘTE-ȚI CREDINȚA (3)

„Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine” (Psalmul 56:3)

Credința este ca un mușchi; necazul o poate întinde, dar la sfârșit devine mai puternică. David a înțeles acest adevăr. El a fost mereu hăituit de dușmanii săi. Atunci când a fost uns ca rege al Israelului, Saul era încă pe tron, dar în loc să-și piardă credința în promisiunea lui Dumnezeu, David a declarat că „Domnul Şi-a ales un om pe care-l iubeşte: Domnul aude când strig către El.” (Psalmul 4:3). Când l-au prins filistenii, el s-a rugat: „Sunt mulţi, şi se războiesc cu mine ca nişte trufaşi. Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine.” (Psalmul 56:2-3).

Când a ajuns într-o peșteră, ascunzându-se de mânia geloziei lui Saul, el a spus: „La umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, până vor trece nenorocirile.” (Psalmul 57:1).

În secolul al treilea, când fugea de dușmanii săi, Sfântul Felix din Nola s-a ascuns într-o peșteră, iar un păianjen a țesut o pânză la intrare, sigilând-o și făcând-o să pară că nimeni nu a intrat înăuntru de luni de zile. Drept consecință, urmăritorii au trecut pe lângă el, fără să-l vadă. Ieșind la lumina zilei, Felix a declarat: „Acolo unde este Dumnezeu, pânza unui păianjen pare un zid. Iar acolo unde nu este Dumnezeu, un zid este ca pânza unui păianjen.”

Domnul Isus a zis că vei avea probleme în viață; lumea te va dezamăgi și te vei dezamăgi chiar tu însuți. Uneori vei ajunge ca-ntr-o peșteră din cauza lucrurilor pe care le-ai făcut sau din cauza circumstanțelor asupra cărora nu ai nici un control. Dar avându-L pe Dumnezeu de partea ta, vei putea spune: „Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine.”


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Apocalipsa 8.1-13

Cea de-a şaptea pecete se deschide cu un scurt răgaz. În timp ce unii îngeri se pregătesc să execute judecăţile, un alt Înger (Hristos în Persoană) îndeplineşte funcţia de Mijlocitor (v. 3). Prin ceea ce El Însuşi a suferit, Domnul Isus simpatizează cu credincioşii aflaţi în încercare (Evrei 2.18; 4.15). În aceste vremuri apocaliptice, El va interveni în favoarea credincioşilor din necazul cel mare (cei din cap. 7). La rândul lor, toţi sfinţii, deja strânşi în glorie, după ce vor fi cunoscut şi ei pe pământ oboseala şi durerea, vor fi interesaţi cu atât mai mult de situaţia credincioşilor care trec prin această perioadă groaznică. Ei vor fi astfel preoţi împreună cu Hristos, prezentându-I lui Dumnezeu aceste cădelniţe de aur pline cu parfumuri care sunt rugăciunile sfinţilor (cap. 5.8b).

Devansaţi prin mijlocire, fiecare din cei şapte îngeri îşi duce la gură trâmbiţa de temut. Şi primul dă semnalul judecăţii neaşteptate asupra puternicilor din vest (copacii) şi a prosperităţii universale. Cel de-al doilea corespunde dezlănţuirii în imperiul pământesc a unei mari anarhii. Al treilea şi al patrulea provoacă prăbuşirea şi apostazia autorităţilor responsabile, cufundându-i pe oameni în cel mai adânc întuneric moral.

12 Decembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

 

Dumnezeu să Se îndure de noi și să ne binecuvânteze, să facă să strălucească fața Sa peste noi!
Psalmul 67.1

Acest psalm începe cu o frumoasă rugăciune, ca Dumnezeu să-Și reverse îndurarea și binecuvântările peste poporul Său. Acest lucru ne aduce aminte că „orice ni se dă bun și orice dar desăvârșit coboară de sus, de la Tatăl luminilor” (Iacov 1.17). Domnul nostru Isus Însuși a spus: „Tot ceea ce veți cere de la Tatăl, în numele Meu, vă va da” (Ioan 16.23). Inimile noastre să fie tot mai încurajate să ceară cu credință aceste daruri bune și desăvârșite, de care noi, cei ai Săi, avem atâta nevoie!

Avem nevoie de ajutor pentru a păzi Cuvântul Său, nu numai în mințile noastre, ci în inimile noastre, umblând în conformitate cu el. De asemenea, motivația pentru această umblare trebuie să fie dragostea pentru El; nu o ascultare legalistă, ci una de dragul Lui. Buzele noastre trebuie să vorbească și să cânte despre El, inimile noastre trebuie să fie preocupate cu El, iar acțiunile noastre trebuie să-L glorifice pe El.

Să ne rugăm pentru familiile noastre, ca ele să-L aibă pe Domnul ca centru și să crească în El! Să ne rugăm să fim expresii vii ale Lui față de partenerii noștri, față de copiii noștri sau față de părinții noștri, astfel ca El să fie preamărit prin noi!

Să ne rugăm pentru Adunarea Lui, ca inimile noastre să fie deschise pentru nevoile celor ce o compun, pe care El i-a iubit atât de mult și Și-a dat viața pentru ei! Apoi, să-L rugăm pe Domnul să scoată lucrători la secerișul Său și să ne deschidă ochii să vedem nevoile din mijlocul poporului Său! Fie ca Duhul lui Dumnezeu să ne călăuzească să ne rugăm ca inimile noastre să fie curate și să putem fi vase de cinste curățite, gata de a fi folosite de El în orice lucrare!

Dacă ne rugăm cu credință pentru astfel de binecuvântări, Dumnezeul și Tatăl nostru ni le va dărui, fiindcă El îi răsplătește pe cei care Îl caută. „A Celui care poate să facă nespus mai mult decât toate câte cerem sau gândim noi, … a Lui fie gloria” (Efeseni 3.20,21).

A Leclerc


SĂMÂNȚA BUNĂ

 

„Isus le-a zis: «Eu sunt Pâinea vieții. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată…»”
Ioan 6.35

Religia nu salvează

Moran s-a născut în Israel. Copil fiind a crezut în Creatorul și Dumnezeul legământului lui Israel. Mai târziu, alcoolul, femeile și munca sa ca disc jockey au marcat viața lui.

Când a efectuat stagiul militar, mai mulți dintre prietenii lui au murit într-un atentat sinucigaș. Aceasta a trezit ură amară și mânie în Moran, și el s-a îndepărtat tot mai mult de Dumnezeu. Apoi a plecat în SUA. Acolo, o familie creștină, cu care se împrietenise, l-a invitat la o slujbă religioasă.

Moran a rămas uimit ce simplu era acolo, fără statui sau cruci mari. El s-a simțit bine și a mers deseori acolo. Predicatorul i-a spus odată: „Dacă vrei să-L cunoști personal pe Dumnezeu, trebuie să crezi în Isus Hristos.” El i-a explicat că majoritatea poporului iudaic Îl onorează pe Dumnezeu, dar nu Îl cunoaște cu adevărat. Numai prin Isus putem să-L cunoaștem personal pe Dumnezeu. Cu toate că Moran era un iudeu lumesc, l-au supărat aceste observații. Când a schimbat câteva cuvinte cu predicatorul, acesta l-a sfătuit să citească Biblia.

Aceasta a și făcut Moran și citind a fost foarte impresionat mai ales când a asemănat Noul cu Vechiul Testament. La câteva expresii s-a cutremurat, dar ele s-au schimbat pentru el în cuvinte dătătoare de viață. El L-a rugat pe Isus Hristos să vină în viața lui.

Moran a primit iertarea păcatelor sale și inima lui a fost eliberată de ură și amărăciune.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

ÎNTĂREȘTE-ȚI CREDINȚA (2)

„Aşezaţi-vă, staţi acolo, şi veţi vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul.”
(2 Cronici 20:17)

     Când te îndoiești de Dumnezeu, Îl dezamăgești, pentru că El merită mai mult. Deci trebuie să cauți să-ți întărești credința, întrucât credința îl onorează pe Dumnezeu și Dumnezeu onorează credința. El va trimite oportunități deghizate în probleme menite să-ți întărească credința. Când Iov și-a pierdut sănătatea, averea și copiii, Biblia spune că el „s-a aruncat la pământ și s-a închinat” (Iov 1:20). Iov nu s-a închinat lui Dumnezeu datorită circumstanțelor, ci în pofida lor.

Putem observa că el a făcut două lucruri:

1) A privit în sus. El a recunoscut dreptul suveran al lui Dumnezeu de a hotărî toate lucrurile. Iov s-a încrezut în caracterul iubitor al lui Dumnezeu și a crezut că în ultimă instanță, Dumnezeu va face tot ce este mai bine pentru el. Și tu trebuie să faci la fel!

2) A așteptat un cuvânt din partea lui Dumnezeu. Iov și-a dat seama că această perioadă de încercare era și o perioadă de învățare, așa că a declarat: „El ştie ce cale am urmat; şi, dacă m-ar încerca, aş ieşi curat ca aurul.” (Iov 23:10). La fel ca aurul care este procesat de către aurar, Iov a crezut că Dumnezeu poate scoate la iveală ce e mai bun în el.

A fost ușor? Nu! Noi ne dorim să ne agățăm de lucrurile familiare și să ne întoarcem la siguranța zilei de ieri, deși știm că nu este ceea ce dorește Dumnezeu pentru noi. Teama, surpriza și necazul care ne așteaptă după colț ne fac să ne dorim să renunțăm și să fugim. Făcând astfel, însă, scurtcircuităm planul lui Dumnezeu pentru viața noastră. Ce ar trebui să facem în schimb? Să umblăm prin credință: „Aşezaţi-vă, staţi acolo, şi veţi vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul.” Indiferent prin ce treci acum, nu uita că Dumnezeu este cu tine.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Apocalipsa 7.1-17

Acest capitol apare ca o paranteză între a şasea şi a şaptea pecete. Înainte de a merge mai departe în căile judecăţii Sale, Dumnezeu îi pune deoparte şi îi „ştampilează” pe cei care Îi aparţin.

O primă grupă (v. 4-8) este formată din evrei din seminţii diferite. Ei alcătuiesc această rămăşiţă credincioasă, ale cărei sentimente ne-au fost dezvăluite de Psalmi.

Cea de-a doua categorie de persoane este alcătuită dintr-o mulţime dintre naţiuni care vor fi crezut evanghelia împărăţiei (v. 9). Înfăţişându-ni-i de acum pe aceşti credincioşi, Dumnezeu parcă ne-ar spune: „aceste pedepse nu sunt pentru ei; ei vor traversa încercarea sub protecţia Mea”.

În acelaşi fel, în noaptea de Paşti, israeliţii erau diferenţiaţi şi puşi la adăpost de lovitura îngerului nimicitor prin sângele Mielului (Exod 12.13). Şi tocmai în acest sânge îşi vor fi spălat şi albit hainele credincioşii veniţi din „necazul cel mare” (v. 14). Mântuirea lor nu va fi asigurată prin alt mijloc decât cel al nostru: sângele preţios al lui Hristos. Apoi, acelaşi Miel care îi va fi curăţit îi va paşte, îi va proteja şi îi va adăpa din fântânile vieţii (Isaia 49.10). Însuşi Dumnezeu le va şterge lacrimile. Ce promisiuni! Ele vin mai dinainte, ca să-i mângâie în vederea unui necaz fără precedent!

Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: