Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “decembrie 1, 2018”

1 Decembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

 

Numai în Dumnezeu rămâne liniștit sufletul meu; de la El vine mântuirea mea. Numai El este stânca mea și mântuirea mea, turnul meu înalt; nu mă voi clătina mult.
Psalmul 62.1,2

Dumnezeule, Tu ești Dumnezeul meu, pe Tine Te caut în zori de zi; sufletul meu însetează după Tine, carnea mea tânjește după Tine, într-un pământ sec și uscat, fără apă. Așa Te-am privit în sfântul locaș, ca să văd puterea Ta și gloria Ta.
Psalmul 63.1,2

Fiecare dintre noi avem momente când suntem cuprinși de teamă. Nu ne face niciun bine să tăgăduim acest lucru. Când simțim că ne cuprinde teama, să ne punem următoarele întrebări: De unde vine această teamă? M-a lăsat vreodată Dumnezeu în trecut? N-a promis El că va avea grijă de toate nevoile mele? Își ține El promisiunile?

În Biblie găsim nenumărate exemple despre credincioșia lui Dumnezeu. De exemplu, apostolul Pavel a trecut prin multe dificultăți, persecuții și suferințe, însă a putut declara cu îndrăzneală că Dumnezeu folosește toate aceste împrejurări pentru binele celor ai Săi (Romani 8.28). Acest lucru mărturisește despre faptul că, pentru cei care se încred în El, Dumnezeu schimbă orice dificultate, pierdere sau suferință în ceva bun.

Oriunde citim în Scriptură – despre Avraam, David, Iov, Isaia, Iona, Ioan, Pavel sau alții – vedem dragostea și grija constantă a lui Dumnezeu pentru cei ai Săi. Cuvântul Său este o lampă care ne oferă călăuzire clară atunci când împrejurările sunt confuze. Dacă medităm la el cu rugăciune și ni-l însușim practic în inimă, lumina Cuvântului va îndepărta orice întuneric. Psalmii ne oferă un ajutor special atunci când avem de-a face cu teama.

Dumnezeu, Cârmuitorul suveran al acestui univers, deține controlul deplin asupra vieților noastre. Să nu credem că lucrurile ar sta altfel, din cauză că El nu lucrează așa cum credem sau când credem noi. Dacă citim Biblia și medităm la ea, vom dobândi o încredere tot mai deplină în promisiunile Sale.

T Hadley, Sr


SĂMÂNȚA BUNĂ

 

„Şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor, fiindcă despre lucrarea aceasta mărturisește cugetul lor și gândurile lor, care sau se învinovățesc, sau se dezvinovățesc între ele.”
Romani 2.15

Lucrarea conştiinţei

Cu câtva timp în urmă, în cartierul nostru, cineva a găsit într-o noapte un portmoneu cu 500 euro pe care l-a predat poliției. Cineva a replicat că trebuia să-și țină banii, deoarece nu l-a văzut nimeni. „Te înșeli”, răspunse cel care a găsit banii, „există doi martori: Dumnezeu în care cred și conștiința mea care m-ar fi condamnat dacă făceam altfel de cum am fost îndemnat.”

Despre conștiință (cuget), teologul Ioan Gură de Aur a spus: „Acuzatorul acesta, pe care îl ai, te însoțește, te supără, te chinuie, te biciuiește și niciodată nu se liniștește, ci se năpustește asupra ta și în piață, și între lume, și la masă, și când dormi, și când te scoli; îți cere socoteală de cele ce ai greșit, îți pune sub ochi și mărimea păcatelor, și pedeapsa care urmează. Şi după cum un doctor bun nu încetează de a da doctorii unui bolnav până nu-l vede sănătos, tot așa și cugetul nu se oprește, ci are necontenit grijă. Lucrarea conștiinței este să ne aducă fără întrerupere aminte de faptele noastre rele…”

Cine dorește să aibă o conștiință curată trebuie să vină cu păcatele sale la Mântuitorul. Numai Domnul Isus Hristos poate da iertare de păcate, poate dărui lumina cerească asupra conștiinței fiecărui om.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

TRANSFORMAREA PERSONALĂ

„S-au vindecat de boli, au fost viteji în războaie” (Evrei 11:34)

Cuvântul metamorfoză înseamnă a fi schimbat dintr-o formă în alta. În Evrei capitolul unsprezece, găsim o listă cu oameni celebri, iar printre ei se regăsesc Moise și David. Aveau ei oare slăbiciuni? Da! Aveau ei uneori lupte? Absolut. Dar: „S-au vindecat de boli, au fost viteji în războaie.”

Să ne imaginăm omida care se transformă în fluture. Totul începe lent și timid și este nevoie de multe ore pentru a se putea târî un pas sau doi. Cu toate acestea, când este supusă procesului de metamorfozare, ea devine un fluture frumos care poate zbura pe distanțe lungi prin simpla plutire pe curenții de aer. Aripile fluturilor s-au dezvoltat ca urmare a zbaterii coconului până ce acesta s-a spart. Fără luptă, nu-i cunună! Înțelegi ideea?

Te zbați tu pentru ceva anume în prezent? Te afli în mijlocul unei lupte spirituale? Zbaterile tale sunt cele care îți dezvoltă puterea și luptele sunt cele care îți aduc victoria. Satan nu dorește să știi asta. El speră că lupta în care te afli te va distruge în loc să te dezvolte, așa că el continuă să arunce presiune asupra ta.

Când viața lui Pavel a devenit atât de grea încât a crezut că nu mai rezistă nici măcar o zi, Dumnezeu i-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” (2 Corinteni 12:9). Cum a reacționat Pavel? El scrie: „mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine. De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări, pentru Hristos; căci când sunt slab, atunci sunt tare” (2 Corinteni 12:9-10).

Deci, încrede-te în Dumnezeu și învață din fiecare situație prin care El îngăduie să treci!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Iuda 1-13

O trâmbiţă poate suna şi numai pentru plăcerea celor ce o ascultă, dar ea trebuie să răsune pentru a-i stimula pe luptători. Iuda ar fi dorit să-i întreţină pe fraţii săi cu subiecte dintre cele mai edificatoare. Însă, în faţa progresului răului care se strecurase deja „printre credincioşi”, slujba lui, un adevărat strigăt de alarmă, s-a mărginit să-i îndemne să lupte cu orice preţ pentru adevăr. Câţi copii ai lui Dumnezeu au nevoie să le fie amintit mereu ABC-ul adevărului creştin, când Duhul ar dori ca ei să se ocupe cu binecuvântări mai înalte (Evrei 5.12)! „Aţi cunoscut toate odată pentru totdeauna” (v. 5). Am făcut noi vreun progres sau, dimpotrivă, am dat înapoi, după întoarcerea la Dumnezeu?

Ca şi a doua epistolă a lui Petru, şi epistola lui Iuda foloseşte exemple solemne din Vechiul Testament pentru a ne zugrăvi apostazia morală din zilele din urmă. Aceasta este caracterizată de două trăsături: abandonarea harului, schimbat în desfrânare, şi dispreţul faţă de autorităţi, sub toate formele (2 Petru 2.10,11). Această ultimă tendinţă se afirmă deja în familii, în şcoli şi în viaţa socială şi profesională. Cum ar putea un copil care nu se supune părinţilor să accepte mai târziu autoritatea Domnului?

Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: