Mana Zilnica

Mana Zilnica

Archive for the day “noiembrie 18, 2018”

18 Noiembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

După cum păcatul a domnit în moarte, tot așa și harul să domnească prin dreptate spre viață eternă, prin Isus Hristos, Domnul nostru. Romani 5.21

Să nu întunecăm cu nimic gloriosul adevăr că harul domnește astăzi! Toți cei care cred în Domnul Isus Hristos trebuie să știe că nu sunt sub lege, ci sub har. Harul stă pe tron! Cei timizi și temători, precum Timotei, trebuie să se întărească în harul care este în Hristos Isus! Cei suferinzi și încercați trebuie să se apropie cu îndrăzneală de tronul harului și să găsească ajutor pentru timpul de nevoie! Toate strângerile laolaltă să știe că răspunsul pentru toate nevoile lor stă în harul și în pacea care vin de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!

Domnul nostru șade pe tronul Tatălui în ceruri, după ce, într-un har desăvârșit, a coborât în cele mai profunde adâncimi ale durerii, iar acum este uns cu un untdelemn de bucurie, pe tronul Măreției divine. Aici jos însă El S-a născut într-un staul, a suferit de foame și de sete, a îndurat lepădarea, disprețul, batjocura, loviturile, cununa de spini și întunericul abandonului de pe cruce.

Acum însă este înălțat în cel mai de sus loc – pe tronul lui Dumnezeu – încununat cu glorie și cu cinste, mai presus de toate cerurile. După ce L-a glorificat pe Dumnezeu pe pământ a fost El Însuși glorificat în Dumnezeu în cer. Isus, Cel care a murit odinioară pentru păcatele noastre, este acum viu pentru totdeauna și înălțat la dreapta Tatălui. Prin urmare, harul domnește prin dreptate, spre viață eternă. Harul este triumfător!

H J Vine


SĂMÂNȚA BUNĂ

” …nu cu lucruri pieritoare… ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire…, ci cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur și fără prihană.” 1 Petru 1.18,19

Adâncimi tainice

Trăim într-o lume unde domnesc păcatul și moartea, acestea fiind urmările triste ale neascultării primilor oameni: Adam și Eva. Toți avem parte de această stare, deoarece  toți  am  păcătuit  și  moartea  a  trecut  asupra tuturor. Însă în această scenă a intrat al doilea Om, Mielul lui Dumnezeu, Omul durerii, Domnul din cer, luând parte la sânge și carne, dar fără păcat. Prin moartea Sa, Mântuitorul a nimicit pe cel ce avea puterea morții, pe diavolul, și, prin sângele Lui, a făcut ispășire pentru păcat. Prin  harul  lui  Dumnezeu  a  gustat  moartea  pentru  toți, pentru ca noi să avem parte în gloria pe care Domnul Isus a dobândit-o prin lucrarea Lui încheiată. Gloria va veni cu siguranță  și  toți  cei  care  cred  în  Mântuitorul  vor  avea parte de ea.

Deși nu putem înțelege niciodată adâncimile tainice ale suferințelor Mântuitorului, ar trebui cel puțin să căutăm să medităm mai mult la jertfa de pe cruce și la suferințele Domnului Isus și astfel să avem o înțelegere mult mai adâncă a grozăviei păcatului înaintea lui Dumnezeu. O astfel de meditare la suferințele Mântuitorului îl va  ajuta  pe  cititorul  credincios  să  înțeleagă  prețul  dat pentru salvarea sa. Iar pe cititorul care încă nu și-a pus încrederea în Isus Hristos, aceste meditații cu privire la Mielul lui Dumnezeu dorim să-i fie de folos veșnic prin acceptarea Mântuitorului în viața sa.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

LEGĂMÂNTUL CĂSĂTORIEI (1)

„Celor căsătoriţi, le poruncesc nu eu, ci Domnul” (1 Corinteni 7:10)

     Binecuvântarea lui Dumnezeu în căsnicia ta este condiționată de trăirea după legile Sale. Pentru a te bucura de ocrotirea sa, de pacea și de belșugul pe care ți le dă El, trebuie să respecți poruncile sale. De exemplu, te poți certa ore în șir și cu toate acestea să nu rezolvi problema, pe câtă vreme dacă ai fi ascultat de poruncile lui Dumnezeu, cearta s-ar fi terminat în câteva minute, iar ambele părți ar fi fost mulțumite după tot acest proces. Când ți se strică mașina, o duci la reprezentanță. De ce? Pentru că ei ți-au vândut-o și ei știu s-o repare! Dumnezeu a oficiat prima căsătorie. Așadar, când relația ta devine șubredă, dacă ești înțelept, vei vorbi cu El despre asta înainte de a discuta cu partenerul sau partenera.

În plus, dacă te căsătorești având atitudinea „dacă nu merge, pot oricând să divorțez”, alergi în direcția opusă adevărului din Cuvântul lui Dumnezeu. Pavel scrie: „Celor căsătoriţi, le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca nevasta să nu se despartă de bărbat. Dacă este despărţită, să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul ei. Şi nici bărbatul să nu-şi lase nevasta.” (1 Corinteni 7:10-11). Da, există anumite motive acceptate pentru divorț, însă acestea sunt excepția și nu regula! Recent, o personalitate de la Hollywood a cheltuit milioane de dolari pe nunta sa, iar după două luni a divorțat pe motiv de „nepotrivire de caracter”. Când spui „până când moartea ne va despărți”, o spui înaintea lui Dumnezeu, și crezi cu adevărat lucrul acesta. Așa că, DA-ul vostru să fie DA până la capăt!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

2 Petru 3.1-10

Petru nu se teme de repetiţii. El nu încetează să le reamintească aceleaşi adevăruri copiilor lui Dumnezeu (v. 1; cap. 1.12,13; Filipeni 3.1; Iuda 17). Nici noi să nu încetăm să le recitim şi să medităm asupra lor. Exemplul potopului a revenit pentru a treia oară sub pana apostolului. Spre deosebire de aceia care ignoră în mod voit tot avertismentul (Efeseni 4.18), preaiubiţii Domnului nu trebuie să ignore intenţiile Sale.

„Sfârşitul lumii”, despre care mulţi vorbesc fie cu teamă, fie cu uşurătate, nu va veni decât la momentul hotărât de El. Cerul şi pământul de acum vor fi distruse atunci. Numai răbdarea lui Dumnezeu, care are în vedere mântuirea păcătoşilor, a suspendat până acum judecata. El vrea ca niciunul să nu piară (Ezechiel 33.11). Şi această răbdare este şi în favoarea batjocoritorilor care o contestă şi care Îl insultă. Însă omenirea este angajată într-o numărătoare inversă implacabilă şi va veni clipa din urmă când promisiunile auzite de atâtea ori vor deveni dintr-o dată realităţi. Evenimentele se vor încheia îndreptăţind speranţele copiilor lui Dumnezeu, spre confuzia batjocoritorilor şi a celor necredincioşi. Atunci va fi prea târziu ca „să vină la pocăinţă” (v. 9b). Acum trebuie să o facă.

17 Noiembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Să faci și o masă de lemn de salcâm … s-o îmbraci cu aur curat … să-i faci patru verigi de aur.
Exod 25.23,24,26

Asemeni chivotului și altarului pentru tămâiere, masa de aur avea și ea verigi de aur, în care intrau drugii din lemn de salcâm, acoperiți cu aur, pentru ca ea să poată fi purtată în călătoria prin pustie. Aceste verigi, aflate aproape de chenarul mesei, ne sugerează poate faptul că sfințenia mesei lui Dumnezeu nu trebuia să-i priveze pe cei din poporul Său de savurarea comuniunii cu El, în pustie. Oriunde El îi conducea, masa Lui îi însoțea, fiindcă doar întinarea este aceea care întrerupe comuniunea, și nu încercarea. Orice drum pe care picioarele ostenite ale sfinților trebuie să-l calce a fost deja străbătut de Domnul Isus, masa fiind o imagine a Lui.

Această masă deci vorbește despre mâncarea lui Dumnezeu – Persoana lui Hristos – aceasta constituind subiectul comuniunii Sale cu cei ai Săi. Omul nu-I poate aduce lui Dumnezeu ceva în care sufletul Său să-și poată găsi plăcerea. Orice lucru adus de el nu este altceva decât jertfa lui Cain, rod al pământului blestemat din pricina păcatului omului. Hristos însă a instituit o masă la care Dumnezeu găsește totul ca fiind potrivit sfințeniei Sale. Cel Binecuvântat, Domnul nostru Isus, după ce a purtat judecata care ni se cuvenea, ne-a oferit un loc la masa lui Dumnezeu, unde ne putem bucura împreună cu Tatăl de Fiul Său preaiubit. Iată minunea pe care harul a făcut-o pentru noi: „Părtășia noastră este cu Tatăl și cu Fiul Său Isus Hristos” (1 Ioan 1.3).

Pe măsură ce medităm la această părtășie și vedem starea divizată a creștinătății, înțelegem că motivul pentru această stare este că Hristos nu reprezintă unicul Obiect al sufletelor celor credincioși. Acest neajuns face loc părtășiei cu lumea, în locul celei cu Dumnezeu. Fie ca binecuvântatul nostru Domn și Mântuitor să constituie Obiectul sufletelor noastre, iar rezultatul va fi părtășia binecuvântată cu El și cu Dumnezeu!

S Ridout


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Slavă, cinste și pace vor veni însă peste oricine face binele… Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere fața omului.”
Romani 2.10,11

Plata strâmbătăţii

Următoarea întâmplare s-a petrecut într-un avion care zbura de la Johannesburg la Londra. O femeie albă avea locul lângă un pasager de culoare. Intrigată, a chemat stewardesa.

Vă pot fi de folos cu ceva, doamnă?

În mod sigur n-ați observat. M-ați așezat lângă un negrotei. Vreau un alt loc!

Vă rog să vă calmați. Aproape toate locurile cursei sunt ocupate. Merg să caut un loc.

După câteva minute, stewardesa s-a întors:

După cum am bănuit, la clasa economic nu mai sunt locuri. Am vorbit cu căpitanul și mi-a spus că mai există un loc la clasa întâi. Însă înainte ca femeia să poată spune ceva, stewardesa a continuat: Este neobișnuit pentru compania noastră să permită vreunui pasager de la clasa economic să călătorească la un standard superior. Date fiind împrejurările, căpitanul consideră că ar fi scandalos ca cineva să stea lângă cineva atât de respingător. Apoi s-a întors spre bărbat și a zis: Stimate domn, vă rog să vă luați bagajul de mână și să poftiți la clasa întâi.

Toți ceilalți pasageri s-au ridicat și au aplaudat.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CÂT DE MULT ÎL IUBEȘTI PE ISUS?

„Când găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce de vinde tot ce are, şi-l cumpără.” (Matei 13:46)

     În timpul uneia dintre cele mai mari asimilări corporatiste, Stanley Tam a transferat pe cale legală 51% din acțiunile companiei sale lui Dumnezeu. El era fondatorul companiei United States Plastic Corporation, care începuse cu un capital de treizeci și șapte de dolari. Când i-a dat lui Dumnezeu o parte din afacerea sa, veniturile anuale erau sub două sute de mii de dolari. Dar Stanley Tam a crezut că Dumnezeu îi va binecuvânta afacerea și a vrut să-L onoreze pe Dumnezeu de la început. În acel moment, majoritatea dintre noi ne-am fi consolat singuri. Nu și Stanley! S-a simțit vinovat pentru că a păstrat 49% pentru el. După ce a citit pilda negustorului care a vândut totul pentru a obține un mărgăritar de mare preț, a luat hotărârea de a se descotorosi de toate acțiunile pe care le mai avea.

El și-a spus: „E de-ajuns și să mănânci o singură masă pe zi, să porți un singur rând de haine, să conduci o singură mașină. Eu am toate acestea. Nu-i destul?” Așa că în 15 ianuarie 1955, toate acțiunile I-au fost transferate lui Dumnezeu, iar Stanley a devenit salariat al companiei pe care el o fondase. Iar înainte de asta, Stanley a donat 120 de milioane cauzei lui Hristos.

Dacă dorești să măsori adâncimea dragostei tale pentru Hristos, uită-te la agenda ta și la extrasul tău de cont. Ele nu mint. Modul în care îți cheltuiești timpul și banii reprezintă cele mai bune barometre ale adevăratelor tale priorități. Este Hristos pentru tine mărgăritarul de mare preț? El dorește să fie și merită să fie!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

2 Petru 2.11-22

Pentru a răsturna adevărul stabilit în capitolul 1, Satan foloseşte mereu aceleaşi două mijloace: se înverşunează să corupă capitolul 2 sau să nege deschis, cum vedem în capitolul 3. Instrumentele pe care le foloseşte pentru a rătăci sufletele sunt prezentate aici în adevărata lor înfăţişare. Şi ce groaznic portret au conducătorii religioşi, la care răul moral se împleteşte cu răul doctrinar (v. 12-17; Matei 7.15)!

Aceşti oameni care le promit altora libertatea sunt ei înşişi robi ai poftelor lor celor mai josnice (v. 19), pentru că, lucru serios şi pentru cel credincios, „fiecare este robul lucrului de care este biruit”.

Este fiecare dintre noi liber, eliberat de Domnul? (Ioan 8.34-36; Isaia 49.24,25). Sau este încă legat cu un lanţ nemărturisit? Lumea este captivantă în sensul literal al cuvântului, ea reţinând, ca un noroi (v. 22b), piciorul imprudent care se aventurează în ea şi murdărind, în acelaşi timp, şi sufletul (v. 20 spune de întinăciunile lumii).

Sfârşitul capitolului denunţă iluzia celor pe care un creştinism social sau intelectual i-a făcut să iasă momentan de pe calea păcatului.

O reformă morală nu este o convertire.

16 Noiembrie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

El le-a spus: „De aceea, orice cărturar care a fost făcut ucenic pentru Împărăția cerurilor este asemenea unui stăpân al casei care scoate din comoara lui lucruri noi și vechi”.
Matei 13.52

Împărăția cerurilor

Această Împărăție, deja formată pe pământ, nu are un împărat vizibil. În împărățiile lui David, Solomon, Nebucadnețar, Darius, Alexandru sau Cezar, nu a existat o astfel de taină. Deși Împăratul acestei Împărății nu este văzut, totuși mulțimi de oameni de pe pământ mărturisesc că Îi sunt supuși. Împărăția în forma ei prezentă îi cuprinde pe toți aceștia. Doar în Matei întâlnim expresia „Împărăția cerurilor”, care îi desemnează pe cei de pe pământ care recunosc cârmuirea venită din ceruri. În Luca, unde avem parabole asemănătoare, schimbarea se face de la loc la Persoană: „Împărăția lui Dumnezeu”. În Matei este vorba de locul de unde vine cârmuirea; în Luca, de Persoana a cărei cârmuire este recunoscută.

Există o altă expresie în Romani 14.17: „Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci dreptate și pace și bucurie în Duhul Sfânt”. Adevărul cuprins în acest pasaj este de ordin individual și moral. Când un copil al lui Dumnezeu umblă într-o supunere adevărată, el nu va insista asupra diferențelor cu privire la mâncăruri și la băuturi, așa cum sunt ele descrise în capitolul acesta, ci va fi mai degrabă caracterizat de trăsăturile Împărăției lui Dumnezeu: dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt.

O astfel de viață este o ilustrare în miniatură a trăsăturilor Împărăției lui Dumnezeu. Astfel de oameni au inimile mișcate și guvernate de Dumnezeu Însuși. Iată o linie de învățătură pe care trebuie să o promovăm, în special în zilele noastre, când principiile dreptății sunt în mare măsură abandonate! Principiul dreptății este primul menționat între trăsăturile Împărăției lui Dumnezeu.

A E Booth


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Domnul îndreaptă pașii omului, dar ce înțelege omul din calea sa? Suflarea omului este o lumină a Domnului…”
Proverbe 20.24,27

Doi frați – două căi

Nu cunoaștem sfârșitul felului de viețuire a celor doi frați. Dar cu siguranță putem spune că cel care și-a încredințat viața în mâinile atotputernice ale Mântuitorului va ajunge în fericirea veșnică. Un astfel de credincios nu este un om părăsit. Un astfel de om și-a găsit familia între cei credincioși. Dar mai important este faptul că el are un Tată în ceruri.

Cititorule, probabil cunoști astfel de cazuri asemănătoare chiar în familia ta! Te-ai simțit vreodată părăsit? Dacă da, atunci, te rog, nu reacționa ca al doilea dintre cei doi frați. Nu te teme să-L primești pe Isus ca Mântuitor, pe motiv că nu înțelegi de ce ți s-au întâmplat anumite lucruri. Probabil, chiar acele întâmplări au fost semnalul de alarmă că nu mergi pe calea bună, pe calea dorită de Dumnezeu. Nu căuta pretexte care să justifice decizia de a nu-L accepta pe Hristos și dea trăi mai departe în păcat. Uneori ne simțim nedreptățiți sau chiar părăsiți. De aceea să nu uităm că Domnul îndreaptă pașii celui care se încrede în atotputernicia Mântuitorului. Cine Îl urmează pe Mântuitorul va fi binecuvântat. Dacă încă nu L-ai primit pe Mântuitorul, o poți face chiar acum. Nu uita că există doar două căi în viață: de partea Mântuitorului sau departe de El. Dumnezeu dorește să-ți îndrepte pașii, chiar astăzi, spre o nădejde cu temelii tari, al cărei Autor este El Însuși.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

NU ÎNCETA SĂ TE ROGI!

„Stăruiţi în rugăciune.” (Coloseni 4:2)

     În 1964, rebelii comuniști Simba au asediat orașul Bunia din Zair. Au arestat și au executat numeroși cetățeni. Un pastor, pe numele său Zebedayo Idu a fost una dintre victimele lor. El a fost condamnat la moarte prin împușcare, de către un pluton de execuție și a fost aruncat în închisoare până a doua zi. Dimineața, împreună cu un mare număr de prizonieri, a fost îngrămădit într-un camion care i-a dus spre o piață publică de execuție. Fără nici o explicație, oficialul le-a spus deținuților să se „alinieze și să numere – unu, doi, unu, doi, unu, doi.” Cei care au rostit „unu” au fost aduși în fața plutonului de execuție, iar cei care au spus „doi” au fost duși înapoi în închisoare. Pastorul Idu s-a numărat printre cei care au fost cruțați. Întorși în celulele din închisoare, deținuții au auzit sunetul împușcăturilor. Pastorul a profitat de momentul dramatic și le-a relatat despre Domnul Isus și despre nădejdea vieții veșnice. Opt dintre deținuți și-au predat viețile lui Hristos în acea zi. Pe când Pastorul Idu și-a încheiat povestirea, un mesager nerăbdător a sosit la poarta închisorii cu un ordin de eliberare. Pastorul fusese arestat din greșeală – așa că a fost eliberat! Și-a luat rămas bun de la deținuți și s-a grăbit spre casa lui care se afla în apropierea capelei. Acolo, a descoperit o mulțime de credincioși care se rugau pentru eliberarea sa. Când au văzut că răspunsul la rugăciunile lor a pășit pe ușă, întâlnirea lor de rugăciune s-a transformat într-o întâlnire de laudă. Același Dumnezeu care a auzit rugăciunile bisericii Noului Testament din Ierusalim și l-a salvat pe Petru de la moarte (vezi Faptele Apostolilor 12:5), a auzit rugăciunile din Zair și l-a scăpat pe pastor. Dumnezeu ascultă și astăzi, așa că nu înceta să te rogi!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

2 Petru 2.1-11

Sectele pierzării sunt înfloritoare în prezent. Apariţia lor ne-a fost anunţată cu mult înainte, pentru ca astăzi să nu fim nici miraţi, nici descurajaţi (v. 1). Ele fac negoţ cu suflete (v. 3; Apocalipsa 18.13b).

În capitolul 1, perspectiva gloriei viitoare a fost afirmată de o triplă mărturie: viziunea anticipată de pe munte, profeţia, în sfârşit, luceafărul splendid răsărit în inimile noastre. Tot aşa şi siguranţa judecăţii care se va abate asupra lumii este întărită prin trei exemple: soarta îngerilor căzuţi (Iuda 6), potopul (Matei 24.36) şi sfârşitul Sodomei şi Gomorei (Iuda 7). Dar, din mijlocul unei generaţii necredincioase, Domnul deosebeşte şi eliberează pe cel care se teme de El (v. 9). În pofida mondenităţii sale, Lot era un om drept. Paranteza din versetul 8 arată că Dumnezeu înregistrează fiecare suspin al celor ai Săi. Dar Lot s-ar fi cruţat de toate aceste frământări dacă ar fi ştiut, ca Avraam, să aprecieze ţara promisiunii.

O poziţie falsă şi îndoielnică înaintea oamenilor este întotdeauna o sursă de mizerie pentru copilul lui Dumnezeu. Lot este imaginea unui credincios mântuit „ca prin foc” (1 Corinteni 3.15). El nu va avea „din belşug intrarea în Împărăţia” Sa (cap. 1.11). Să ne ajute Domnul să nu ne asemănăm cu el!

Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: