Mana Zilnica

Mana Zilnica

12 Iunie 2018

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Pentru orice lucru este o vreme și pentru orice ocupație un timp sub ceruri: … un timp pentru a tăcea și un timp pentru a vorbi.
Eclesiastul 3.1,7

Eclesiastul și creștinul

N-am trecut cu toții prin situații în care am spus anumite lucruri, ca după aceea să ne dăm seama că mai bine am fi tăcut? De asemenea, cu toții am irosit ocazii în care am tăcut, când am fi putut da mărturie pentru Domnul. Moise, slujitorul credincios al Domnului, a fost provocat să vorbească atunci când era timpul să tacă; și ce consecințe tragice a avut acest lucru! „I-au întărâtat duhul; și el a vorbit nechibzuit cu buzele lui” (Psalmul 106.33). Putem deci ca și noi să ne unim cu David în rugăciunea lui: „Pune, Doamne, o strajă gurii mele, păzește ușa buzelor mele” (Psalmul 141.3).

Ar fi prea simplist și cu siguranță greșit ca cineva să spună: «De-acum nu voi mai vorbi deloc și astfel nu voi mai spune nimic greșit»; vedem că există de asemenea „un timp pentru a vorbi”. Aceasta este adevărat atât pentru conversațiile noastre cu cei necredincioși, cât și cu cei credincioși. În ce privește evanghelia, avem un frumos exemplu în întâmplarea cu leproșii din 2 Împărați 7.9: „Și au zis unul către altul: «Nu facem bine; ziua aceasta este o zi de veste bună și noi tăcem: dacă vom zăbovi până la lumina dimineții, ne va ajunge pedeapsa; și acum veniți să mergem și să spunem casei împăratului»”. Era „un timp pentru a vorbi”! Când ne gândim la starea poporului lui Dumnezeu, înțelegem că există un timp pentru a vorbi pentru adevărul lui Dumnezeu și pentru binele celor credincioși. Avem un astfel de exemplu în Estera: „Pentru că, dacă tu vei tăcea cu totul în timpul acesta, ajutorul și eliberarea iudeilor vor veni din altă parte, iar tu și casa tatălui tău veți pieri. Și cine știe dacă n-ai venit la împărăție tocmai pentru un timp ca acesta?” (Estera 4.14).

M Vogelsang


SĂMÂNȚA BUNĂ

„Pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.”
Ioan 3.15

Siguranța mântuirii

Mântuirea lui Dumnezeu este un lucru sigur. Şi este un lucru sigur, fiindcă este lucrarea lui Dumnezeu. Cum ai putea ști cu siguranță că ești mântuit? Citește 1 Ioan 5.1113: „Şi mărturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viața veșnică și această viață este în Fiul Său. Cine are pe Fiul are viața; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu n-are viața. V-am scris aceste lucruri ca să știți că voi, care credeți în Numele Fiului lui Dumnezeu, aveți viața veșnică.” Cine este acela care Îl are pe Fiul? Toți aceia care au crezut în Mântuitorul și L-au acceptat în inima lor (Ioan 1.12). Dacă Îl ai pe Mântuitorul Isus Hristos, ai viața. Viața veșnică! Nu viața temporară, ci viața veșnică!

Dumnezeu dorește, ca noi să avem siguranța mântuirii. Noi nu putem trăi viața creștină întrebându-ne și îngrijorându-ne în fiecare zi dacă suntem sau nu mântuiți. Iată de ce Biblia dezvăluie atât de clar planul mântuirii! Crede în Domnul Isus Hristos și vei fi mântuit (Ioan 3.16; Faptele Apostolilor 16.31). Crezi tu că Isus este Mântuitorul, Cel care a murit pentru a plăti în locul tău pedeapsa pentru păcatele tale (Romani 5.8; 2 Corinteni 5.21)? Te încrezi tu numai în EL pentru mântuire? Dacă răspunsul tău la aceste întrebări este un sincer DA, atunci ești mântuit! Siguranța înseamnă „a renunța la orice îndoială”. Prin prezența Cuvântului lui Dumnezeu în inima ta, poți renunța la orice îndoială în ceea ce privește realitatea mântuirii tale pentru veșnicie.


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

Fundația SEER

CUM LUCREAZĂ DUMNEZEU

„Dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!” (Luca 5:5)

     Biblia spune: „Când a încetat (Isus) să vorbească, i-a zis lui Simon: „Depărteaz-o la adânc, şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire.” Drept răspuns, Simon I-a zis: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit, şi n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!” După ce le-au aruncat, au prins o aşa de mare mulţime de peşti că începeau să li se rupă mrejele. Au făcut semn tovarăşilor lor, care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit şi au umplut amândouă corăbiile, aşa că au început să se afunde corăbiile. Când a văzut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus, şi I-a zis: „Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos.” Fiindcă îl apucase spaima, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, din pricina pescuirii pe care o făcuseră. Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarăşii lui Simon. Atunci Isus i-a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.” Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul, şi au mers după El.” (Luca 5:4-11).

Adevăratul test al credinței tale vine atunci când nimic din ce-ai încercat nu a dat rezultate, iar Dumnezeu îți spune să faci ceva care îți împinge credința până la limită. În acel moment ai de făcut o alegere: să cazi pradă îndoielilor, sau să spui ca Petru: „La cuvântul Tău, voi arunca mrejele.” Această istorie ne învață că Dumnezeu lucrează atât de diferit și înțelept!

1) El se folosește de lucruri obișnuite pentru a face lucruri neobișnuite. La locul lor de muncă, acolo unde în aparență nimic special nu se întâmpla vreodată, Se arată Isus, îi cheamă și le schimbă viețile. Așadar, caută-L pe Dumnezeu în rutina ta zilnică și nu fi surprins atunci când El te va surprinde!

2) El te îndepărtează de siguranța superficială, înspre zona riscurilor profunde. Cele mai mari capturi și cele mai mari furtuni se află pe aceeași mare. Dacă-ți dorești rezultate impresionante, trebuie să înfrunți furtuni grele. Fără risc, nu poți fi răsplătit. Fără luptă, nu-i cunună!

3) El te implică în ceva, pentru a te învăța altceva! Planul lui Dumnezeu pentru acești oameni a fost să-i implice într-o minune și mai mare: pescuirea sufletelor. Astăzi, El are același plan și pentru tine. Și planul începe să devină realitate, atunci când spui: „Doamne, la cuvântul tău, așa voi face.”


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Amos 7.1-17

În capitolul 3.7, Domnul promisese că nu va face nimic înainte să-Şi descopere taina robilor Săi, profeţilor. Îl informează deci pe Amos de intenţiile Sale, iar la această marcă a încrederii, profetul răspunde, precum Avraam altădată, printr-o mijlocire stăruitoare (Geneza 18.17-23). Vorbeşte cu libertatea celui care-L cunoaşte îndeaproape pe Dumnezeul său: Pedeapsa Ta nu este prea grea? Nu uita că Iacov este mic (Însuşi Dumnezeu îl numeşte un viermişor în Isaia 41.14). Exact pe dos faţă de lăudăroşia sărmanului popor, care pretindea: „Nu ne-am luat noi putere prin tăria noastră?” (cap. 6.13).

După ce pledase pentru poporul lui într-un fel atât de mişcător, Amos este tratat drept conspirator de către unul dintre şefii religioşi. Cât de mult se aseamănă el cu Isus, Cel pe care preoţii Îl acuzau înaintea lui Pilat: „Pe Acesta L-am găsit pervertind naţiunea noastră” (Luca 23.2)!

Departe de a se mânia sau de a revendica onoarea datorată unui profet, Amos îşi recunoaşte cu plăcere originea umilă. Autoritatea sa îi era conferită nu prin naştere, nici prin educaţie, ci exclusiv printr-o chemare divină (comp. cu Galateni 1.1). Apoi îl anunţă pe preotul necredincios la ce să se aştepte din partea Domnului.


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: